Uniunea Europeană lărgită - unitate în diversitate

Uniunea europeană lărgită – unitate în diversitate

În 9 mai 1950, Robert Schuman prezintă propunerea sa privind organizarea Europei, indispensabilă pentru menţinerea raporturilor paşnice între diferite ţări. Această propunere, cunoscută sub numele de ’’ declaraţia Schuman’’ este considerată actul de naştere al Uniunii Europene. Astăzi, 9 mai a devenit simbolul european (ziua Europei) care ca şi moneda unică (euro), drapelul şi imnul, identifică Uniunea Europeană ca entitate politică. Ziua Europei este o ocazie pentru a organiza activităţi şi sărbători cu scopul de a reapropia Europa cetăţenilor săi şi popoarelor sale.
Declaraţia din 9 mai 1950
’’Europa nu se va putea face dintr-o dată, nici nu va putea fi construită toată împreună; ea va izvorî din realizări concrete care creează înainte de toate o solidaritate de fapt. Uniunea naţiunilor cere eliminarea contrastului secular dintre Franţa şi Germania; acţiunea întreprinsă trebuie să implice în prima linie Franţa şi Germania.
În acest sens guvernul francez propune să concentreze imediat acţiunea pe un punct limitat dar decisiv: guvernul francez propune să pună împreună producţia franco-germană de cărbune şi oţel sub o comună Înaltă Autoritate, în cadrul unei organizaţii la care pot să adere şi alte ţări europene.
Unirea producţiilor de cărbune şi oţel va asigura imediat constituirea bazelor comune pentru dezvoltarea economică, prima etapă a Federaţiei europene şi va schimba destinul acestor regiuni care pentru prea mult timp s-au dedicat fabricării de arme şi cărora le-au fost în mod constant victime.
Solidaritatea producţiei realizată în acest mod va face ca orice război între Franţa şi Germania să devină nu doar de negândit dar şi imposibil din punct de vedere material. Crearea acestei puternice unităţi de producţie, deschisă tuturor ţărilor care vor vrea să adere, este făcută cu scopul de a furniza tuturor ţărilor reunite în ea elementele de bază a producţiei industriale în condiţii egale, va pune fundaţiile reale unificărilor economice. Această producţie va fi oferită integral fără discriminare nici excludere pentru a contribui la ridicarea nivelului de trai şi a progresului operelor de pace. (…)
Aşa va fi efectuată, rapid şi cu mijloace simple, fuzionarea intereselor necesare instaurării unei comunităţi economice şi va introduce fermentul unei comuniuni mai profunde între ţări pentru prea mult timp supuse unei sciziuni sângeroase.
Această propunere, punând în comun producţiile de bază şi instituind o nouă Înaltă Autoritate, ale cărei decizii vor fi urmate de Franţa, Germania şi ţările care vor adera, va constitui primul nucleu concret a unei Federaţii europene indispensabilă pentru menţinerea păcii.’’
Drapelul european nu este doar simbolul Uniunii Europene ci şi al unităţii şi identităţii Europei într-un sens mai larg. Cercul stelelor aurii reprezintă solidaritatea şi armonia între popoarele Europei. Numărul stelelor nu depinde de numărul Statelor membre. Stele sunt 12 pentru că această cifră este în mod tradiţional un simbol al perfecţiunii, al plinătăţii şi al unităţii. În consecinţă drapelul rămâne acelaşi independent de lărgirile Uniunii Europene.
Imnul european este extras din A Noua Simfonie compusă în 1823 de Ludwig van Beethoven. Pentru ultima mişcare din această simfonie, Beethoven a pus pe muzică ’’Imnul bucuriei’’ scris în 1785 de Friedrich von Schiller. Această poezie exprimă viziunea idealistică pe care Schiller o avea despre rasa umană, o viziune de fraternitate a tuturor oamenilor pe care şi Beethoven o împărtăşea. Prin intermediul limbajului universal al muzicii, imnul evocă idealurile de libertate, pace şi solidaritate, încarnate de Europa.
În 1985 şefii statelor şi guvernelor Uniunii Europene l-au declarat imn oficial al Uniunii. El nu este destinat să substituie imnurile naţionale ale statelor membre ci să celebreze valorile tuturor adică unitatea în diversitate.
Manole Benieamin