Bancul zilei

Bunicul: Nepoate, ce zici, nu vrei sa urmezi si tu traditia familiei, sa faci si tu agricultura? Sa cultivi cereale, sa ai livada, vie, si sa cresti animale?
Nepotul: Bunicule dar eu fac deja agricultura de mai multi ani.
Bunicul: Unde, ca nu te-am vazut?
Nepotul: Pe Facebook, in Farmville...
Bunicul: Si ce vom pune pentru iarna din Farmville?
Nepotul: !!! :-(

Criza la români

Fenomenul de şoc cultural explică într-o mare măsură sentimentele de înstrăinare, dezorientare si frustrare care îi chinuie pe romani când au de-a face cu alte societăţi. El provoacă o întrerupere a comunicării, o interpretare greşită a realităţii, o incapacitate de adaptare. Totuşi, şocul cultural este relativ blând în comparaţie cu boala mult mai serioasă care e şocul realităţii româneşti. Şocul realităţii româneşti este dezorientarea extremă cauzată de sosirea prematură a viitorului. Şi n-ar fi exclus să devină cea mai importantă boala a zilei de mâine.

Şocul realităţii româneşti nu va fi găsit în nici un dicţionar medical sau în vreo altă listă de anormalităţi psihologice. Totuşi, dacă nu se iau măsuri inteligente pentru a-l combate, milioane de fiinţe umane se vor găsi din ce în ce mai dezorientate şi vor deveni într-o măsură crescândă incapabile de a se descurca în mediul lor înconjurător. Neliniştea, nevroza de masă, iraţionalitatea şi violenţa nestăvilită, care se manifestă deja în viaţa contemporană, sunt doar o imagine premergătoare a ceea ce ne aşteaptă dacă nu vom reuşi să înţelegem boala şi s-o tratăm.

Şocul realităţii româneşti este un fenomen al timpului, un produs al ritmului foarte rapid de schimbare în societate. El se naşte din suprapunerea unei noi culturi pe o cultură veche; trecem de la statul tătuc care ne asigura o casă, un loc de muncă şi multe altele fără să fi implicat prea mult efort din cauza noastră, la o economie de piaţă unde avem dreptul să murim dacă nu muncim. Este şocul cultural în propria noastră societate. Dar impactul lui e cu mult mai grav. Căci cei ce pleacă în străinătate eu în general sentimentul reconfortant că vor regăsi la reîntoarcere cultura pe care au lăsat-o în urma. Pe când victimele şocului realităţii româneşti nu beneficiază de acest refugiu.

Daca scoatem un individ din mediul său cultural şi-l transpunem subit într-un mediu complet diferit de al lui, cu un complex de reguli diferite la care trebuie să reacţioneze – concepţii diferite despre timp, spaţiu, muncă, dragoste, religie şi toate celelalte – dacă îi luăm apoi orice nădejde de a reveni într-un peisaj mai familiar, dezrădăcinarea pe care o va suferi va fi de două ori mai grea. În plus, dacă această nouă cultură se află ea însăşi într-o permanentă frământare şi dacă – ceea ce este şi mai rău – valorile sale sunt în permanenţă schimbate, victima poate să devina un pericol pentru ea însăşi şi pentru ceilalţi.

Închipuiţi-vă acum că e vorba nu numai de un individ, ci de o întreagă societate, o întreagă generaţie care a trăit în comunism şi o alta care se ridică într-o epocă în care acumularea primitivă de capital este o regulă generalizată, inclusiv membrii săi cei mai slabi, cei mai puţin inteligenţi, cei mai iraţionali, care deodată se găsesc transportaţi în această lume nouă. Rezultatul este dezorientarea în masă, şocul realităţii pe scară naţională.

Aceasta este perspectiva pe care omul o are acum în faţă. Schimbarea se prăvăleşte peste capetele noastre ca o avalanşă şi majoritatea oamenilor sunt complet nepregătiţi pentru a-i face faţă.

Fragmente din lucrarea „Familia ţărănească unitate şi entitate economică” de Manole Silviu

Tarani versus Academicieni

Ne pare rau ca trebuie sa ne coboram la acest nivel dar… in periodicul „Formula AS” (anul XX, nr. 950(51), 24 decembrie 2010 – 7 ianuarie 2011) apare un articol foarte jignitor la adresa taranului roman. Este posibil ca domnul Academician Florin Constantiniu sa fie un „mare istoric”. Cand am spus „mare istoric” am avut in vedere capacitati de memorare a unor date si informatii transmise de altii. Dar pun la indoiala ca Onorabilul, daca este roman, are si „uzul ratiunii” cum spunea marele Cragiale pentru ca astfel  ar fi „stat si cugetat” ce oare a vrut sa spuna acel nebun cu „vesnicia s-a nascut la sat”.

Partide politice si oameni politici de „doi bani cu borta” (cu gaura) au mai fost si vor mai fi in Romania. Dar noi taranii am fost si vom fi mereu aici. Noi suntem talpa tarii. Cu noi s-a obtinut independenta. Noi, prin sacrificiul nostru de la Marasti, Marasesti si Oituz s-a facut Romania Mare, noi am rezistat invaziei sovietice si a comunismului internationalist prin sute de mii de vieti, fiind singurii din Europa de Est care am opus rezistenta armata, tot noi taranii romani vom scoate tara din haosul in care au impins-o asa-pretinsii intelectuali.

Doar pentru simpla curiozitate a taranilor romani, rugam Formula AS sa publice lucrarile istorice (de buna seama ne referim doar la titluri si un eventual mic referat asupra lucrarii respective). Nu de alta dar este foarte posibil ca prin intermediul acestor lucrari ale Domniei Sale Academicianul sa aflam si noi taranii cum a devenit domnul Florin Constantiniu Academician. (Va dati si dumneavoastra seama de scandalul care s-ar starni in Academie daca s-ar afla ca domnul Florin Constantiniu a obtinut titularizarea doar pentru ca a cantat in struna hoardelor comuniste. Iar daca s-a mai afla ca precum domnia sa mai sunt multi…)

Si cu sprijinul cui s-a instaurat comunismul in Romania? Cu sprijinul taranilor ori cu sprijinul „muncitorilor si intelectualilor” din mediul urban, singurii care stiu ce inseamna sentiment civic asa cum afirmati dumneavoastra?

De ce abia in 1962 „Socialismul a invins la sate”? Nu din cauza rezistentei taranilor? La orase socialismul invinsese inca din 1948!

P.S. Si cate orase unde „se naste spiritul civic” erau in acele vremuri?

Nimeni nu ma poate opri sa culeg musetel

Concurs incheiat

Ca reactie la initiativa UE de a interzice tratamentele naturiste, sindicatul agricultorilor Cultivatorii Directi din Romania, lanseaza concursul "Nimeni nu ma poate opri sa culeg musetel".
Concursul va fi lansat pe data de 1 februarie 2011 si are ca scop descoperirea celor mai bune tratamente naturiste.
Premiile vor consta in carti si vor fi acordate de catre sindicatul agricultorilor si partenerii sai.

Si pentru ca asa sunt moldovenii, "iuti la manie si aprigi la hartag" dupa cum spunea Cronicarul, am creat deja situl pe care vor fi postate tratamentele pentru concurs.
Situl poate fi vizitat la http://plantelemedicinalesisanatatea.blogspot.com/