"In mod normal, fondurile SAPARD trebuiau cheltuite pana la sfarsitul acestui an. Cum insa au fost probleme de natura administrativa, cu puterea de absorbtie a fondurilor, dar si pentru ca platile sunt blocate de ceva vreme, am decis sa mai acordam Romaniei si Bulgariei un an pentru a cheltui acesti bani, deoarece noi credem ca este important ca acesti bani sa fie folositi pentru imbunatatirea infrastructurii rurale".
Purtatorul de cuvant al comisarului european pentru agricultura, Michael Mann.
In Romania vor mai intra 200 de milioane de euro cu aceasta ocazie.
Platile SAPARD catre Romania au fost intrerupte in vara acestui an, dupa ce o misiune a executivului comunitar a constatat, probleme in sistemul de gestionare si control legat de autorizarea platilor catre beneficiarii fondurilor SAPARD.
Romania a trimis Comisiei Europene un raport realizat de Curtea de Conturi, prin care se arata ca problemele sesizate de misiunea Comisiei din luna iunie au fost, in general, remediate,
Executivul comunitar a considerat insa ca informatiile continute in raportul de audit nu sunt suficiente si a trimis o scrisoare catre Ministerul roman de Finante, cerand informatii suplimentare, in baza carora ar putea decide reluarea rambursarilor catre Romania.
sâmbătă
Legea nr. 212/2008 - modificarea art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor
Legea nr. 212/2008 privind modificarea art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997 a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 737 din 30.10.2008.
Articol unic. - Articolul 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 36. - Persoanelor fizice carora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin improprietarire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru infaptuirea reformei agrare, dar carora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau carora atribuirea le-a fost anulata, persoanelor indreptatite la improprietarire, inscrise in tabelele nominale, precum si persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apararii ca au luptat pe front si ca indeplineau conditiile prevazute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi improprietarite li se vor acorda terenurile respective, agricole si forestiere, in limita suprafetelor disponibile, sau despagubiri."
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.
Din 2010 si agricultorii vor avea dreptul la pensie
Legea stabileste ca in cadrul Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS) se va infiinta Departamentul de pensii pentru agricultori, care va administra, va gestiona si va controla activitatea privind asigurarile sociale, pensiile si alte drepturi de asigurari sociale ale agricultorilor.
Calitatea de asigurat va putea fi dobandita de cetatenii romani si de cetatenii altor state sau apatrizi, pe perioada in care au, conform legii, domiciliul sau resedinta pe teritoriul Romaniei, in mediul rural.
Potrivit legii, asiguratii vor avea obligatia sa plateasca contributii la sistemul de pensii pentru agricultori si, de asemenea, vor avea dreptul sa beneficieze de prestatii de asigurari sociale.
Conform legii promulgate, vor fi asigurate obligatoriu, prin efectul legii persoanele cu varstele cuprinse intre 16 si 63 de ani, care locuiesc temporar sau definitiv in mediul rural, precum si membrii de familie ai acestora, si care:
a) detin, sub orice titlu, terenuri agricole in exploatare sau sunt proprietari de terenuri forestiere, exploatari piscicole, animale, stupi de albine;
b) desfasoara activitati agricole in gospodaria proprie, precum si activitati private nesalarizate in domeniul agricol, forestier, zootehnic, piscicol, apicol, sericicultura si altele;
c) sunt membri ai societatilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultura.
duminică
Sistarea platilor pe SAPARD
Comisia Europeană a anunţat oficial pe 9 iulie partea română că cele 200 de milioane de euro pe care România trebuia să le primească în perioada următoare, au fost sistate datorită unor deficienţe constatate la auditul din luna iunie.
joi
Guvernul schimba legislatia privitoare la fondurile UE pentru agricultori
Guvernul a modificat, in sedinta de miercuri, cadrul general de implementare a masurilor cofinantate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) prin Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR), in perioada 2007-2013.
Restrictia de finantare va fi mentinuta doar in cazul beneficiarilor SAPARD/FEADR care nu au returnat sumele debitoare si penalitatile aferente, fata de reglementarea anterioara, care impunea restrictii de finantare acestei categorii pentru o perioada de un an de la achitarea debitelor.
vineri
Campania de strangere de fonduri. „2% pentru INAC”
INSTITUTUL NATIONAL DE ASISTENTA PENTRU CETATENI
C.I.F. 23582986
Sistemul "2%" permite contribuabililor persoane fizice sa directioneze 2% din impozitul lor pe venit catre o entitate nonprofit infiintata conform Ordonantei 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii.
De ce e bine sa faceti asta?
- Nu va costa nimic!
- Contribuiti la eficientizarea cheltuirii banului public - deci al dvs.!
- Puteti ajuta la rezolvarea unei probleme din comunitatea dvs. directionand 2% catre o organizatie care lucreaza in acel domeniu.
- Va puteti asigura ca acei bani raman in comunitatea dvs. directionandu-i catre o organizatie locala.
- Puteti ajuta oameni in nevoie directionand 2% catre o organizatie care lucreaza pentru ei!
Daca sunteti angajat, atunci completati Cererea 230.
Daca ati obtinut venituri din alte surse, completati Cererea 200.
Cererile pot fi depuse personal sau pot fi trimise prin posta recomandat la Administratia Fiscala din localitatea dumneavoastra.
Puteti obtine formularul pentru virarea a 2% din impozit, trimitand un mail cu mesajul „2%” la inaccdr@yahoo.com
Informatii suplimentare privind virarea a 2% din impozit gasiti pe http://doilasuta.ro
miercuri
INAC
Institutul National de Asistenta pentru Cetateni
C.I.F. 23582986
INAC. Despre noi:
Este o asociatie fara scop lucrativ, articulatie a unui sistem unitar de reprezentare a agricultorilor si a mediului rural,
Sindicatul Cultivatorii Directi din Romania,
si are urmatoarele scopuri:
- tutelarea si dezvoltare agriculturii, reprezentarea
agricultorilor, a intreprinderilor agricole si a diferitelor forme de asociere si a oricarei persoane care activeaza pentru progresul agriculturii;
- promovarea aliantelor necesare pentru inserarea drepturilor de întreprindere agricole intre drepturile cetatenesti, ca valori indispensabile a intregii societati;
afirmarea dreptului la libera initiativa antreprenoriala ca mijloc pentru recunoasterea si intarirea dreptului la munca, la siguranta sociala, la sanatate si la pensie;
- dezvoltarea si valorificarea lumii satului in general, sub toate aspectele sale, productive, teritoriale, ambientale, sociale si culturale;
INAC, desfasoara urmatoarele activitati:
- promoveaza politici agricole, economico-sociale, ambientale si teritoriale pentru a sustine si favoriza dezvoltarea intreprinderilor agricole in cadrul sistemului economic si social, national si comunitar, respectand cetatenii, teritoriul, mediul inconjurator, si peisajul;
- favorizeaza realizarea de acorduri cu caracter economic, sectorial, intersectoriale si teritoriale, in interesul intreprinderilor agricole;
Contact: Telefon: 0788.082.882, 0724.38.98.37
mail: inaccdr@yahoo.com
marți
Filiera de produs Legume-Fructe
Pentru cei interesaţi de accesarea fondurilor nerambursabile pentru sectorul "legume-fructe" le recomandăm Ordin (MADR) nr.684/2007, M.of. nr.589/2007, care modifică Ordin (MADR) nr.171/2006, OG nr.37/2005 şi Legea nr.338/2005, privind recunoaşterea grupurilor şi organizaţiilor de producători în sectorul de fructe şi legume.Prezentăm mai jos, în imagini, filiera de produs "legume-fructe".
Pentru informatii privind organizarea in asociatii pe produs sau grupuri de producatori, Institutul Naţional de Asisenţă pentru Cetăţeni (INAC) va sta la dispozitie.
tel. 0724.38.98.37,
mail. inaccdr@yahoo.com
joi
Fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea fermelor vegetale si zootehnice
Fermierii romani pot beneficia de fonduri nerambursabile in valoare de aproape 992 milioane euro pentru dezvoltarea fermelor vegetale si zootehnice pana in 2013, dar numai daca depun proiecte viabile pe masura 121 "Modernizarea exploatatiilor agricole", cuprinsa in Programul National de Dezvoltare Rurala.
Masura 121 are ca obiective introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi, diversificarea productiei, ajustarea profilului, nivelului si calitatii productiei la cerintele pietei, inclusiv a celei ecologice, precum si producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile. De asemenea, mai sunt incluse adaptarea exploatatiile la standardele comunitare, cresterea veniturilor exploatatiilor agricole sprijinite, sprijinirea membrilor grupurilor de producatori sau ai altor forme asociative in vederea incurajarii fenomenului de asociere.
Prima sesiune de comunicari pentru depunerea de proiecte prin FADR
In perioada 1 martie - 15 aprilie va fi lansata prima sesiune de depunere de proiecte finantate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FADR) Prima sesiune de depunere de proiecte pe FADR cuprinde trei masuri, care se refera la beneficiari privati si unde cofinantarea este de 50 la suta, pentru modernizarea fermelor agricole, procesarea produselor alimentare in scopul cresterii valorii adaugate a produselor agricole si silvice, precum si pentru modernizarea si renovarea satelor, care se adreseaza in special colectivitatilor locale.
O noua cerere pentru plata la hectar
Fermierii care doresc sa primeasca plata la hectar din fondurile UE alocate Romaniei pentru 2008 trebuie sa depuna o cerere la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura in perioada 1 martie - 15 mai 2008.
Aceasta masura este valabila si pentru fermierii care au depus solicitari anul trecut.
Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) a elaborat un ghid, in care se precizeaza ca cererile pentru plata la hectar aferenta anului 2008 se pot depune si in perioada 16 mai-9 iunie, cu penalitati de 1% pentru fiecare zi de intarziere.
Toti fermierii care au depus cereri anul trecut vor primi incepand cu saptamana viitoare invitatii in care se va afla cererea pretiparita, precum si programarea pentru cand trebuie depusa. Pentru plati directe la hectar, suma alocata Romaniei este de 440 de milioane de euro pentru 2007, respectiv de 527,9 milioane de euro pentru 2008.
La nivel national, aproximativ 1.240.000 de fermieri au depus cereri pentru plata directa la hectar in 2007 si deocamdata inca nu se stie cand vor primi banii pe 2007, dar, credem noi, ca este bine sa se depuna cereri si pentru acest an.
miercuri
Ce este Taranul Roman?
Domnule Director Stefan Dragan
In urma intalnirii cu dumneavoastra la MADR in 17 ianuarie 2008, noi am ramas cu multe nedumeriri. Va rugam sa ne raspundeti, in limita posibilitatilor, la intrebarile de mai jos.
Ca fisier atasat va trimitem cateva imagini din piata de legume-fructe din com. Matca, jud. Galati, facute pe 31.05.2007, cu ocazia vizitei delegatiei Confederazione Italiana Agricoltori in Romania.
D.L. 228 din 18.05.2001 ( ITALIA):
CAPITOLUL I Subiecţi şi activitate
ART.1
(ÎNTREPRINZĂTOR AGRICOL)
- Articolul 2135 din codul civil este inlocuit cu urmatorul:
„ Este intreprinzator agricol cine exercita una dintre urmatoarele activitati: cultivarea fondului, silvicultura, cresterea animalelor si activitati conexe.
Prin cultivarea fondului, prin silvicultura si prin cresterea animalelor se inteleg activitatile indreptate catre ingrijirea si dezvoltarea unui ciclu biologic sau a unei faze necesare ciclului insusi, cu caracter vegetal sau animal, care utilizeaza sau pot utiliza fondul, padurea sau apele dulci, salmastre sau marine.
Se inteleg totusi conexe activitatile, exercitate de acelasi intreprinzator agricol, indreptate catre manipularea, conservarea, prelucrarea, comercializarea si valorificarea care au ca obiect produse obtinute in mod preponderent din cultivarea fondului sau padurii sau din cresterea animalelor, ca si activitatile indreptate catre furnizarea de bunuri sau servicii prin utilizarea preponderenta de utilaje sau resurse ale intreprinderii implicate in mod normal in activitatea agricola exercitata, fiind cuprinse aici activitatile de valorificare a teritoriului si a patrimoniului rural si forestier, cat si primire si gazduire asa cum sunt definite de lege”.
2. Se considera intreprinzatori agricoli cooperativele de intreprinzatori agricoli si consortiile lor cand utilizeaza pentru desfasurarea activitatilor prevazute in art. 2135 din codul civil, asa cum este substituit de aliniatul 1 din prezentul articol, preponderent produse ale asociatilor, si furnizeaza preponderent asociatilor bunuri si servicii indreptate catre ingrijirea si dezvoltarea ciclului biologic.
Pe baza acestui articol, agricultorii italieni, individuali sau asociati, se inregistreaza ca intreprinzatori agricoli, fiind considerati societati comerciale platitoare de TVA, dar activand intr-o ramura distincta a economiei, AGRICULTURA, cu legislatie diferita de a societatilor comerciale, care actioneaza in alte ramuri economice, cum ar fi: industrie, transport, comert.
GHIDUL SOLICITANTULUI pentru accesarea
MASURII 121 – „Modernizarea exploatatiilor agricole”
Versiunea 01 – martie 2008
2.1 Cine poate beneficia de fonduri nerambursabile?
ü Persoana fizica (daca se angajeaza pana la data semnarii contractului de finantare sa se autorizeze cf Legii 300/2004)
Sub ce denumire se pot inregistra agricultorii individuali sau asociati din Romania si cum.
Sa vedem ce prevad legile noastre:
(1) Persoanele incadrate in munca si functionarii publici au dreptul sa constituie organizatii sindicale si sa adere la acestea. Persoanele care exercita potrivit legii o meserie sau o profesiune in mod independent, membrii cooperatori, agricultorii, precum si persoanele in curs de calificare au dreptul, fara nici o ingradire sau autorizare prealabila, sa adere la o organizatie sindicala.( art. 2 din Legea 54/2003 a sindicatelor)
agricultor: o persoana fizica sau juridica sau un grup de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic pe care grupul si membrii sai il detin, conform legislatiei nationale in vigoare, care desfasoara o activitate agricola; (OG privind organizarea pietei laptelui).
producator: agricultorul a carui exloatatie, este situata pe teritoriul geografic al Romaniei, care produce si comercializeaza lapte, sau se pregateste sa o faca intr-un timp foarte scurt; (OG privind organizarea pietei laptelui).
producator – orice persoana fizica sau juridica, membra a unui grup de producatori recunoscut preliminar sau a unei organizatii de producatori recunoscute care isi valorifica productia prin intermediul acestora, conform art.2 alin.(a) din Regulamentul Comisiei nr. 1432/2003; (Ordinul 684/2003)
Fermier – o persoana fizica sau juridica sau un grup de persoane fizice sau juridice cu statut juridic conform dreptului national, sau un grup de membri a caror exploatatie se gaseste pe teritoriul Comunitatii si care exercita o activitate agricola. (MAPDR, APIA, brosura „Informatii generale pentru fermieri privind platile directe pe suprafata in anul 2007”)
Intreprinzator – persoana fizica autorizata sau o persoana juridica care, in mod individual sau in asociere cu alte persoane fizice autorizate sau cu persoane juridice, organizeaza o societate comerciala, denumita in continuare întreprindere, in vederea desfasurarii unor fapte si acte de comert conform prevederilor art.3. (L 133/1999)
Patron – persoana juridica inmatriculata sau persoana fizica autorizata potrivit legii, care administreaza si utilizeaza capital, indiferent de natura acestuia, in scopul obtinerii de profit in conditii de concurenta, si care angajeaza munca salariata. (L 356/2001)
Agent economic – orice persoana fizica sau juridica ce produce, importa, comercializeaza produse cu impact redus asupra mediului; (HG 189/2002).
INTREBARE:
Cum poate fi definit si inregistrat un cetatean roman care detine in proprietate suprafete agricole pe care le exploateaza in mod individual sau asociat si creste animale pe aceste suprafete, din punctul de vedere al Ministerului de Justitie, al Ministerului de Finante si al MADR?
Ce relatie juridica exista intre cei aprox. 1,5 milioane de cetateni romani, detinatori de terenuri agricole, inregistrati in „Registrul fermelor” si denumirea de „Persoana fizica autorizata”?
Activitate agricola – productia agricola, cresterea si intretinerea animalelor, cultivarea plantelor, inclusiv recoltarea si mentinerea terenurilor in buna stare agricola si de mediu. (MAPDR, APIA, brosura „Informatii generale pentru fermieri privind platile directe pe suprafata in anul 2007”)
activitate agricola: productia, cresterea sau cultivarea de produse agricole, inclusiv recoltarea, mulsul, cresterea si detinerea de animale in scopuri agricole sau mentinerea de terenuri in bune conditii agricole si de mediu; (OG privind organizarea pietei laptelui).
INTREBARE:
Cum sunt definite activitatile de producere, depozitare, prelucrare si comercializare a produselor agricole proprii, desfasurate de taranii romani care nu sunt „Persoane fizice autorizate”, din punct de vedere juridic si fiscal? Sunt activitati LEGALE sau ILEGALE?
Ce relatie juridica exista intre impozitul pe teren si activitatea agricola desfasurata de tarani?
Exploatatie agricola – ansamblu de unitati de productie administrate de fermieri si situate pe teritoriul Romaniei. (MAPDR, APIA, brosura „Informatii generale pentru fermieri privind platile directe pe suprafata in anul 2007”)
Exploatatie agricola – forma complexa de organizare a proprietatii, prin care se pun in valoare pamantul, animalele si celelalte mijloace de productie, interconectate intr-un sistem unitar, in vederea executarii de lucrari, prestarii servicii si obtinerii eficiente de produse agricole. Exploatatiile agricole pot fi formate din terenuri, animale si mijloace necesare procesului de productie agricola, apartinand unuia sau mai multor proprietari. (OUG 108/2001 modif. Prin L 166/2002)
exploatatie agricola: unitatea, in care se realizeaza productia de lapte, situata pe teritoriul Romaniei; (OG privind organizarea pietei laptelui).
Societate agricola – este o societate de tip privat, cu capital variabil si un numar nelimitat si variabil de asociati, avand ca obiect exploatarea agricola a pamantului, uneltelor, animalelor si altor mijloace aduse in societate, precum si realizarea de investitii de interes agricol. Exploatarea agricola poate consta din: organizarea si efectuarea de lucrari agricole si imbunatatiri funciare, utilizarea de masini si instalatii, aprovizionarea, prelucrarea si valorificarea produselor agricole si neagricole si alte asemenea activitati. Societatea agricola nu are caracter comercial. Societatile agricole nu sunt supuse legilor speciale referitoare la firma. Se poate folosi munca salariata.(L 36/1991)
Intreprindere – orice forma de organizare a unei activitati economice, autonoma patrimonial si autorizata potrivit legilor in vigoare sa faca acte si fapte de comert, in scopul obtinerii de profit prin realizarea de bunuri materiale, respectiv prestari de servicii, din vanzarea acestora pe piata, in conditii de concurenta. (L 133/1999)
INTREBARE:
Ce este sau ce ar trebui sa fie GOSPODARIA TARANEASCA din ROMANIA, care detine in proprietate terenuri agricole, le cultiva si creste animale,din punctul de vedere a LEGIUITORULUI roman: ferma, exploatatie agricola, societate agricola, întreprindere?
Dar taranul care detine aceasta gospodarie, ce este: fermier, exploatator, patron, intreprinzator?
aliment sau produs alimentar – orice produs sau substanta, indiferent daca este procesata integral, partial ori neprocesata, destinata consumului uman ori preconizata a fi destinata consumului uman; (HG 984/2005).
Produse agroalimentare – produse naturale, de origine vegetala si animala, inclusiv bio-produse si produse semiprelucrate, prelucrate si/sau conservate, derivate din cele naturale. (L 778/2001).
Filiera produsului agroalimentar – sistemul de relatii functionale care leaga producatorii, prelucratorii, depozitarii, distribuitorii, comerciantii si/sau bursele de marfuri care tranzactioneaza acelasi produs in vederea utilizarii si/sau consumului acestuia. (L 778/2001).
INTREBARE:
Taranul din Romania, ca proprietar de teren agricol, producator de alimente si produse agroalimentare, sub ce denumire se integreaza in „Filiera produsului agroalimentar” si pana in ce punct al filierei poate actiona, dupa opinia MADR?
duminică
DECRETUL LEGISLATIV IN MATERIE DE ORIENTARE SI MODERNIZARE A SECTORULUI AGRICOL, IN BAZA LEGII 5 MARTIE 2001 NR. 57
Actualizarea delegării privind legea de orientare a pieţelor
Preşedintele Republicii
În baza articolelor 76 şi 87 din Constituţie;
În baza articolelor 7 şi 8 din Legea nr.57/5 martie 2001;
În baza deliberării preliminare a Consiliului de Miniştri, adoptată în şedinţa di 6 aprilie 2001;
Obţinută părerea Conferinţei permanente pentru raporturi între Stat, regiuni şi provinciile autonome Trento şi Bolzano, înmânată în 24 aprilie 2001;
Obţinută părerea Comisiilor competente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului Republicii, înmânate, respectiv, în 26 aprilie şi 2 mai 2001;
Văzută deliberarea Consiliului de Miniştri, adoptată în reuniunea din 2 mai 2001;
Pe baza propunerii Ministrului politicelor agricole şi forestiere, în acord cu Miniştrii tezaurului, bilanţului şi programării economice, justiţiei, finanţelor, muncii şi prevederilor sociale, industriei, comerţului şi artizanatului, a sănătăţii, a mediului, pentru administraţie publică, probleme regionale şi pentru politici comunitare;
Emite
Următorul decret legislativ:
CAPITOLUL I
Subiecţi şi activitate
ART.1
(ÎNTREPRINZĂTOR AGRICOL)
- Articolul 2135 din codul civil este înlocuit cu următorul:
„ Este întreprinzător agricol cine exercită una dintre următoarele activităţi: cultivarea fondului, silvicultură, creşterea animalelor şi activităţi conexe.
Prin cultivarea fondului, prin silvicultură şi prin creşterea animalelor se înţeleg activităţile îndreptate către îngrijirea şi dezvoltarea unui ciclu biologic sau a unei faze necesare ciclului însuşi, cu caracter vegetal sau animal, care utilizează sau pot utiliza fondul, pădurea sau apele dulci, salmastre sau marine.
Se înţeleg totuşi conexe activităţile, exercitate de acelaşi întreprinzător agricol, îndreptate către manipularea, conservarea, prelucrarea, comercializarea şi valorificarea care au ca obiect produse obţinute în mod preponderent din cultivarea fondului sau pădurii sau din creşterea animalelor, ca şi activităţile îndreptate către furnizarea de bunuri sau servicii prin utilizarea preponderentă de utilaje sau resurse ale întreprinderii implicate în mod normal în activitatea agricolă exercitată, fiind cuprinse aici activităţile de valorificare a teritoriului şi a patrimoniului rural şi forestier, cât şi primire şi găzduire aşa cum sunt definite de lege”.
- Se consideră întreprinzători agricoli cooperativele de întreprinzători agricoli şi consorţiile lor când utilizează pentru desfăşurarea activităţilor prevăzute în art. 2135 din codul civil, aşa cum este substituit de aliniatul 1 din prezentul articol, preponderent produse ale asociaţilor, şi furnizează preponderent asociaţilor bunuri şi servicii îndreptate către îngrijirea şi dezvoltarea ciclului biologic.
ART. 2
( INSCRIEREA IN REGISTRUL INTREPRINDERILOR)
- Înscrierea întreprinzătorilor agricoli, cultivatorilor direcţi şi a societăţilor simple care exercită activitate agricolă în secţiunea specială a registrului întreprinderilor conform articolului 2188 şi următoarele di codul civil, în afară de certificarea anagrafică ( indicarea stării civile n.t.) şi a celor prevăzute de legi speciale, are eficacitatea (capacitatea de a produce efecte juridice n.t.) conform articolului 2193 di codul civil.
ART.3
(ACTIVITĂŢI AGRO-TURISTICE)
- Intră între activităţile agro-turistice conform Legii nr. 730/dec. 1985, chiar dacă desfăşurate în exteriorul bunurilor funciare la dispoziţia întreprinderii, organizarea de activităţi recreative, culturale şi didactice, de practică sportivă, excursionistice şi de hipo- turism în scopul unei mai bune fructificări şi cunoaşterii teritoriului, ca şi degustarea produselor întreprinderii, aici fiind inclusă şi degustarea vinurilor, în sensul Legii nr. 268/iulie 1999. Stagiunea găzduirii agro-turistice se înţelege referită la durata şederii efective a oaspeţilor.
- Pot fi aserviţi activităţii agro-turistice, şi sunt consideraţi muncitori agricoli cu finalităţi de asigurări sociale, de asigurare şi fiscale conform disciplinei în vigoare, familiarii definiţi ( conform, n.t.) de articolul 230-bis din codul civil, muncitorii angajaţi pe durată nedeterminată, determinată sau parţială (part-time, n.t.).
- Amenajărilor şi construcţiilor destinate activităţilor agro-turistice se aplică dispoziţiile art. 9, litera a) şi ale art.10, din Legea nr.10/28 ian.1977, ca şi art.24, alin.2, din Legea nr.104/5 febr.1992 referitoare la utilizarea de amenajări provizorii pentru a facilita accesul şi a depăşi barierele arhitectonice.
ART.4
( EXERCITAREA ACTIVITĂŢII DE VÂNZARE)
- Întreprinzătorii agricoli, individuali sau asociaţi, înscrişi în registrul întreprinderilor conf. art.8 din Legea nr.580/29 dec.1993, pot vinde direct cu amănuntul, pe tot teritoriul Republicii, produsele provenite în măsură preponderentă din respectivele întreprinderi, cu respectarea măsurilor în vigoare în materie de igienă şi sănătate.
- Vânzarea directă de produse agricole în formă itinerantă este condiţionată de comunicarea prealabilă în Comuna în care îşi are sediul unitatea producătoare şi se poate face în decurs de treizeci de zile de la primirea comunicării.
- Comunicarea menţionată la alin.2, în afara indicaţiilor generale privind petentul, înscrierea în registrul întreprinderilor şi amplasarea (dimensiunea n.t.) exploataţiei, trebuie să conţină specificarea produselor care se intenţionează să fie vândute şi modalitatea cu care se intenţionează să se facă, aici fiind cuprins şi comerţul electronic.
- Atunci când se intenţionează exercitarea vânzării cu amănuntul nu în formă itinerantă ci pe spaţii publice sau în localuri deschise publicului, comunicarea este adresată primarului comunei în care se intenţionează exercitarea ( actului de n.t.) vânzării. Pentru vânzarea cu amănuntul pe spaţii publice prin utilizarea unui loc, comunicarea trebuie să conţină cererea de atribuire a acelui loc, în sensul art.28 din decretul legislativ 31 martie 1998, nr. 114.
joi
Domnule Director Stefan Dragan,
Ne-am intalnit la MADR, pe data de 17.01.2008, impreuna cu un grup de reprezentanti ai producatorilor de legume din comuna Matca, judetul Galati si Videle, Teleorman, discutiile axandu-se in special pe Ordinul nr. 684/2007, Regulamentul (CE) nr.1432/2003 si Regulamentul (CE) nr. 2200/1996 privind comercializarea produselor din sectorul legume-fructe.
Mai intai va rog sa ne permiteti sa ne prezentam.
Sindicatul Agricultorilor „Cultivatorii Directi din Romania” a fost infiintat pe 15 ian. 2006 in com. Priponesti, jud. Galati ca raspuns al unei necesitati vitale pentru agricultorii romani iar inregistrarea acestuia ca persoana juridica a fost respinsă în România, pe baza art.2 din Legea 54/2003 prin hotărârile judecătoreşti din 27.01.2006 şi 12.04.2006 a Judecătoriei Tecuci şi prin hotărârea din 30.05.2006 a Tribunalului Galaţi. Pe data de 14.11.2006, am făcut recurs la CEDO in baza art. 322, pct.9 din c.p.c. pentru încălcarea art. 40 şi art. 20 din Constituţia României, a art. 11 al CEDO şi al art. 23 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
Începând din ianuarie 2006, prin revista proprie a Sindicatului, cu titlul „Ţăranul român”, on-line şi tipărită, prin alte materiale tipărite sub formă de fluturaşi şi prin întruniri publice, am promovat necesitatea asocierii agricultorilor din România în organizaţii profesionale pe filiere de produs, am explicat ce este Politica Agricolă Comunitară (PAC) a UE şi impactul asupra agricultorilor români după aderarea României la UE.
Pe 21.11.2006 am făcut o cerere de aderare la COPA-COGECA în calitate de membri observatori iar in data de 14.12.2006 am semnat un protocol de cooperare (scrisoare de intenţii) cu un sindicat al agricultorilor din Italia, Confederazione Italiana Agricoltori, la Padova.
Ca fişier ataşat vă trimit răspunsul primit de la COPA-COGECA, scrisoarea de intenţii şi câteva fotografii făcute în România cu ocazia sărbătoririi înfrăţirii dintre Sindicatul Agricultorilor „Cultivatorii Direcţi din România” şi Confederazione Italiana Agricoltori.
În continuare, vă rog să îmi permiteţi să fac unele observaţii la ORDINUL 684/2007 (ghidul solicitantului), ca unul care sunt în contact permanent şi nemijlocit cu agricultorii, cunosc problemele, temerile şi nedumeririle acestora. Sunt convins că printr-un dialog constructiv între agricultori şi MADR, vom putea depăşi perioada neagră în care s-a cufundat agricultura României în ultimii 18 ani şi vom putea stopa exodul de populaţie din mediul rural. În primul rând, avem nevoie de legi clare şi simple, în concordanţă cu regulamentele UE. Ştim că nu este uşor de adaptat la condiţiile specifice din România cele peste 80.000 de pagini de regulamente a PAC, împărţite pe 33 domenii de activitate dar, printr-o mai bună colaborare între Minister şi organizaţiile agricultorilor, avem convingerea că o putem face, repede şi bine. Considerăm că avem interese comune, noi agricultorii cultivatori direcţi care deţinem în calitate de proprietari aprox. 90% din suprafaţa agricolă a României şi MADR.
Ordinul 684/2007
Observaţii la „Ghidul solicitantului”
Definiţii:
a) producător – orice persoană fizică sau juridică, membră a unui grup de producători recunoscut preliminar sau a unei organizaţii de producători recunoscute care îşi valorifică producţia prin intermediul acestora, conform art.2 alin.(a) din Regulamentul Comisiei nr.1432/2003.
Art.2 alin. (a) din REG. (CE) nr. 1432/2003: „producător”: orice persoană fizică sau juridică, membră a unei organizaţii de producători, care îşi aduce producţia la organizaţia de producători în vederea comercializării, în condiţiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 2200/96;
Întrebare:
- De ce in Ordinul 684/2007 apar în plus termenii: „ grup de producători recunoscut preliminar” şi „organizaţii de producători recunoscute”?
- Cu ce ajută pe agricultorii români în procesul de asociere aceste „inovaţii” ?
- Dar persoanele care deţin terenuri agricole (în proprietate sau în arendă), le cultivă, obţin produse agricole (legume şi fructe de ex.) şi pe care le valorifică ei înşişi pe piaţă, în mod individual, dacă nu sunt producători, atunci ce sunt aceştia? Infractori?
- Aceeaşi întrebare este valabilă şi pentru persoanele care lucrează pământul în forme asociate dar nu sunt „recunoscuţi nici măcar preliminar” ca grup sau organizaţie de producători. Si aceştia sunt tot delicvenţi?
b) grup de producători recunoscut preliminar – orice persoană juridică constituită din producători agricoli, persoane fizice şi/sau juridice,…
- Cine şi ce sunt la origine aceşti „producători agricoli” care pot constitui persoane juridice şi care după obţinerea calităţii de „grup de producători recunoscut preliminar” sau „organizaţie de producători recunoscută” de MADR dobândesc conform definiţiei de la lit. a) calitatea de „producător” ?
- Ce relaţie juridică sau ce raport calitativ există între calitatea de „producător agricol” de la lit. c) şi d) şi cea de „producător” de la lit. a) ?
- Nu era mai simplu dacă la lit. a) se spunea doar că în cuprinsul acestui Ordin, producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, vor fi numiţi: „producători”?
În Occident, unde TOŢI deţinătorii de trenuri agricole sunt înregistraţi ca plătitori de TVA în calitate de „întreprinzători agricoli” nu pot apărea confuzii în utilizarea termenilor. Încercarea de a defini agricultorii din România ca „fermieri” a creat o mare confuzie. Poate nu ar fi rău să se ia ca model art. 2135 din Codul Civil italian:
Decreto Legislativo 228 del 18-05-2001
ART.1 (ÎNTREPRINZĂTOR AGRICOL)
1. Articolul 2135 din codul civil este înlocuit cu următorul:
„Este întreprinzător agricol cine exercită una din următoarele activităţi: cultivarea fondului, silvicultură, creşterea animalelor şi activităţi conexe.
Prin cultivarea fondului, prin silvicultură şi prin creşterea animalelor se înţeleg activităţile îndreptate către îngrijirea şi dezvoltarea unui ciclu biologic sau a unei faze necesare ciclului însuşi, cu caracter vegetal sau animal, care utilizează sau pot utiliza fondul, pădurea sau apele dulci, salmastre sau marine.
Se înţeleg totuşi conexe activităţile, exercitate de acelaşi întreprinzător agricol, îndreptate către manipularea, conservarea, prelucrarea, comercializarea şi valorificarea care au ca obiect produse obţinute în mod preponderent din cultivarea fondului sau pădurii sau din creşterea animalelor, ca şi activităţile îndreptate către furnizarea de bunuri sau servicii prin utilizarea preponderentă de utilaje sau resurse ale întreprinderii implicate în mod normal în activitatea agricolă exercitată, fiind cuprinse aici activităţile de valorificare a teritoriului şi a patrimoniului rural şi forestier, cât şi primire şi găzduire aşa cum sunt definite de lege.”
2. Se consideră întreprinzători agricoli cooperativele de întreprinzători agricoli şi consorţiile lor când utilizează pentru desfăşurarea activităţilor prevăzute în art. 2135 din codul civil, aşa cum este substituit de aliniatul 1 din prezentul articol, preponderent produse ale asociaţilor şi furnizează preponderent asociaţilor bunuri şi servicii îndreptate către îngrijirea şi dezvoltarea ciclului biologic.
N.B. Articolul 2135 Codul civil italian, înainte de modificare. Întreprinzător agricol
„ Este întreprinzător agricol cine exercită o activitate îndreptată către cultivarea fondului, silvicultură, creşterea de animale şi activităţi conexe.
Se consideră conexe activităţile îndreptate către prelucrarea şi înstrăinarea produselor agricole, când intră în exerciţiul normal al agriculturii.”
Dacă doriţi, vă pot trimite tradus in româneşte tot D.L 228/2001 pentru al folosi ca element de comparaţie cu privire la legislaţia în domeniu.
CONCLUZIE: În ţările în care pentru agricultori există doar termenii juridici de „întreprinzători agricoli”, individuali sau asociaţi, utilizarea termenului „producător” nu provoacă nici o confuzie.
pag. 8, în chenar, „Atenţie!”, rândul 5, 6 şi 7: „…..sub rezerva acceptării unei perioade de tranziţie de până la 31 decembrie 2007, timp în care sunt obligaţi să depună toată documentaţia necesară recunoaşterii preliminare…”
Vă rugăm să ne explicaţi pe înţelesul nostru această frază. Se repetă situaţiile anterioare când Ordinele şi Ordonanţele ajungeau la cunoştinţa celor mulţi şi proşti prea târziu? Aceste Ordine şi Ordonanţe fiind date de fapt în favoarea „grupurilor de iniţiaţi”? Ca la ruletă? „ Messieurs et mesdames les jeux sont fait; rien non va plus!”? Noi, ca ţărani ce suntem, doar întrebăm!
pag. 9, „c. îndeplinirea anumitor criterii interne de organizare şi funcţionare; şi a verificării componenţei unui dosar pentru recunoaştere preliminară.”
Vă rugăm să ne spuneţi CINE verifică „componenţa unui dosar pentru recunoaştere preliminară”? Un organism public gen MADR, APIA…ai căror funcţionari sunt plătiţi din banul public sau o firmă privată de consultanţă, „agreată de MAPDR”, desigur, contra cost, fiind firmă privată? Punem această întrebare deoarece aceste firme de consultanţă „agreate”, prin „competenţa” şi rapacitatea de care au dat dovadă, au lăsat pe drumuri mulţi agricultori care au încercat să acceseze fonduri SAPARD pentru dezvoltarea propriei activităţi agricole.
pag. 15
Aici, cu siguranţă, este vorba de o greşeală grosolană; din neatenţie ori premeditată. Nu se vede că ar exista vreo legătură între GP (grup de producători) şi PJ (persoana juridică) ce ar trebui să comercializeze produsele grupului de producători. Vă rugăm să ne explicaţi anomalia; ori se are în vedere o singură reţea de comercializare a produselor legume-fructe, fără
concurenţă din partea producătorilor direcţi, adică monopolul unui singur grup? Gen ROMCEREAL? Şi acest grup fixează preţul de achiziţie de la producători, foarte mic şi preţul de desfacere (vânzare) către consumatori, foarte mare!
În realitate, organizaţia de producători care îşi valorifică propriile produse, se constituie şi funcţionează conform schemei de mai jos. În Ordinul 684/2007 întâlnim aceeaşi „şmecherie românească”, menită să blocheze accesul pe piaţă al producătorilor direcţi şi favorizarea grupurilor de interese.
pag.16 „. Care solicită recunoaşterea ca organizaţie de producători înainte de momentul finalizării punerii în practică a planului de recunoaştere…”
ŞI CARE ESTE MOMENTUL FINALIZĂRII? ÎN CARE AN ŞI ÎN CARE LUNĂ? Nu vă supăraţi, dar dacă asociaţia mea, nu a produs legume şi fructe în secolul al 18-lea dar VREA să producă ÎNCEPÂND DIN 2009, NU MAI ESTE RECUNOSCUTĂ CA ŞI ORGANIZAŢIE DE PRODUCĂTORI pentru că s-a finalizat punerea în practică a planului de recunoaştere? Dumneavoastră, cei din MADR, chiar doriţi o răscoală? „Clientul nostru, stăpânul nostru”. Dacă asta doriţi, asta veţi avea!
pag.19 „9. situaţie centralizată privind activităţile fără caracter agricol şi cele care urmăresc obţinerea de venituri din furnizarea de servicii;”
Vă rugăm să ne spuneţi, în care articol al Codului Civil român este explicitat CE ÎNSEAMNĂ ACTIVITATE CU CARACTER AGRICOL, pentru ca şi noi ţăranii să putem declara activităţile fără caracter agricol, în cunoştinţă de cauză.
De asemenea, vă rugăm să ne spuneţi la ce servicii faceţi referire; dacă este vorba de programe de televiziune transmise prin satelit ori transport de persoane/mărfuri pe calea aerului, de exemplu sau arat, discuit, semănat, recoltat, transportat, depozitat, prelucrat şi comercializat produse agricole? Către proprii membri sau către terţi?
Pag. 20 pct.10 „situaţie privind rezultatele financiare (contul de profit şi pierdere pentru ultimul exerciţiu contabil);”
Având în vedere că organizaţiile de producători pot fi înfiinţate de persoane fizice şi/sau juridice, ce bilanţ contabil pot prezenta persoanele fizice având în vedere că din 2001 s-a desfiinţat contul contabil 108 care dădea posibilitatea ţinerii evidenţei contabile şi persoanelor care desfăşoară o activitate în mod individual?
În realitate agricultorii individuali cultivatori direcţi, funcţionează în zona neagră a economiei, cu consecinţe negative pentru bugetul naţional şi dezastruoasă pentru aceştia: lipsa dreptului la pensie, lipsa asigurărilor medicale în caz de boli şi accidente profesionale, imposibilitatea accesării împrumuturilor bancare în scop de investiţii.
pag.20 „ . pentru finanţarea retragerii de pe piaţă a surplusului de producţie şi pentru finanţarea prelucrării citricilor;”
La acest punct, într-adevăr nu avem nici un fel de observaţii de făcut. O mare problemă pentru agricultorii români, se ştie de către toată lumea, era excedentul de citrice. Nu mai ştiau bieţii oameni ce să mai facă! Curţile şi grădinile lor erau pline de portocale, lămâi, mandarine, grepfruit…şi alte citrice. Dar dacă UE finanţează prelucrarea acestora…putem spune că într-adevăr am scăpat de orice grijă. (Nu vă supăraţi, dar numai aşa…pentru curiozitatea noastră…năzdrăvanul care a scris acest punct din Ordin, ştie măcar în ce continent se află România şi pe ce paralelă? Că a fost plătit consistent pentru „consultanţă” nu punem la îndoială. Obrazul subţire cu cheltuială se ţine! Mai ales când plătesc cei mulţi şi mai ales proşti.)
Sau nu cumva, excesul de producţie de citrice din Spania, Italia, Grecia, produse care ar trebui distruse în ţările de origine pentru că depăşesc plafonul de producţie aprobat de UE, sunt transferate în România, „în scopuri sociale sau caritabile”, prelucrate şi subvenţionate din banii destinaţi (1,6 miliarde euro) şi plătiţi de România la UE (1,4 miliarde euro anual) pentru a susţine producţia autohtonă de tomate, ardei, varză şi castraveţi? Adică, sunt finanţaţi în ţările de origine pentru că le-au retras de pe piaţă şi încă odată în România pentru ca le-au prelucrat; pe banii noştri? Noi, ca ţărani proşti ce ne aflăm, doar întrebăm. Şi tare ne îndoim că vom primi vreodată răspuns la o asemenea întrebare oricâţi miniştri se vor mai perinda pe la acel aşa-zis minister al agriculturii. (minister al misterelor ar fi mai aproape de adevăr?)
Comisia Europeană a aprobat Programul Operaţional pentru Pescuit al României pentru perioada 2007-2013. Cheltuiala publică totală eligibilă a programului este de 307,6 milioane de euro, din care asistenţa Uniunii Europene prin Fondul European pentru Pescuit (FEP) este de 230,7 milioane de euro.
Ministrul Agriculturii, Dacian Ciolos: până la sfârşitul acestei luni va fi definitivat ghidul solicitantului, pentru măsurile privind investiţii în ferme, în unităţi de procesare şi renovarea satelor. Proiectele pentru banii din Programul Naţional de Dezvoltare vor putea fi depuse în prima jumătate a lunii martie.
sâmbătă
Ordinul 684/2007. Observaţii la „Ghidul solicitantului”
Definiţii:
a) producător – orice persoană fizică sau juridică, membră a unui grup de producători recunoscut preliminar sau a unei organizaţii de producători recunoscute care îşi valorifică producţia prin intermediul acestora, conform art.2 alin.(a) din Regulamentul Comisiei nr.1432/2003.
- De ce in Ordinul 684/2007 apar în plus termenii: „ grup de producători recunoscut preliminar” şi „organizaţii de producători recunoscute”?
- Cu ce ajută pe agricultorii români în procesul de asociere aceste „inovaţii” ?
- Dar persoanele care deţin terenuri agricole (în proprietate sau în arendă), le cultivă, obţin produse agricole (legume şi fructe de ex.) şi pe care le valorifică ei înşişi pe piaţă, în mod individual, dacă nu sunt producători, atunci ce sunt aceştia? Infractori?
- Aceeaşi întrebare este valabilă şi pentru persoanele care lucrează pământul în forme asociate dar nu sunt „recunoscuţi nici măcar preliminar” ca grup sau organizaţie de producători. Si aceştia sunt tot delicvenţi?
miercuri
România şi fermele comerciale
Comisarul european pentru agricultură, Marianne Fischer Boel, spune că pentru a creşte competitivitatea produselor agricole România trebuie să mărească suprafaţa culturilor agricole.
Numărul total de gospodării ţărăneşti este de peste 4 milioane dintre care, trei milioane de proprietăţi au suprafeţe mai mici de un hectar.
Mărirea suprafeţei agricole medii este un obiectiv urmărit şi de ministerul agriculturii şi asociaţiile de producători, prin aşa numita renta viageră; ţăranii care îşi vând pământul vor primi o sumă de bani pe hectar, de-a lungul vieţii.
Ministrul agriculturii Dacian Cioloş este de părere că acest program de rentă viageră nu este de ajuns pentru extinderea terenurilor cultivate.
Comisarul Marianne Fischer Boel consideră că mărirea competitivităţii produselor agricole româneşti depinde de comasarea terenurilor în asociaţii mai mari care să permită crearea unor ferme comerciale.
joi
Ţăranii pot tăia animalele fără asomare
Ministrul agriculturii, Dacian Cioloş, a declarat într-un interviu acordat BBC şi Hotnews.ro că, în urma negocierilor cu Uniunea Europeană, s-a ajuns la un acord ca de Paşti şi de Crăciun ţăranii să poată tăia animalele fără aşa numita asomare, care presupunea anestezierea animalelor înainte de tăiere. Explicaţia Ministrului agriculturii a fost că ţăranii sunt prea săraci pentru a-şi permite achiziţionarea asomatoarelor.
Această derogare ar urma să dureze câţiva ani.
Această derogare ar urma să dureze câţiva ani.
marți
Comisia Europeană a aprobat planul de eradicare a pestei porcine prezentat de autorităţile române.
Potrivit planului, în 2008 va continua vaccinarea porcilor şi exporturile în ţările Uniunii Europene vor fi în continuare interzise, deoarece vaccinarea provoacă la oameni o lipsă de reacţie faţă de unele medicamente.Dacă nu se vor întruni toate condiţiile impuse de Comisia Europeană, exporturile nu vor putea fi reluate mai devreme de 31 decembrie 2009.
vineri
Organizaţia Naţiunilor Unite aniversează anul acesta 60 de ani de la adoptarea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului.
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului este respectată în multe state, însă în multe părţi ale lumii este văzută doar ca o bucată de hârtie.
Considerând că recunoaşterea demnităţii inerente tuturor membrilor familiei umane şi a drepturilor lor egale şi inalienabile, constituie fundamentul libertăţii, dreptăţii şi păcii în lume.
Considerând că ignorarea şi dispreţuirea drepturilor omului au dus la acte de barbarie care revoltă conştiinţa omenirii şi că făurirea unei lumi în care fiinţele umane se bucură de libertatea cuvântului şi a convingerilor şi vor fi eliberate de teamă şi mizerie, a fost proclamată drept cea mai înaltă aspiraţie a oamenilor.
Considerând că este esenţial ca drepturile omului să fie ocrotite de autoritatea legii pentru ca omul să nu recurgă, ca soluţie extremă, la revoltă împotriva tiraniei şi asupririi.
Considerând că este esenţial a se încuraja dezvoltarea relaţiilor prieteneşti între naţiuni.
Considerând că în Cartă popoarele Organizaţiei Naţiunilor Unite au proclamat din nou credinţa lor în drepturile fundamentale ale omului, în demnitatea şi în valoarea persoanei umane, drepturi egale pentru bărbaţi şi femei şi că au hotărât să favorizeze progresul social şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în cadrul unei libertăţi mai mari.
Considerând că statele membre s-au angajat să promoveze în colaborare cu Organizaţia Naţiunilor Unite respectul universal şi efectiv faţă de drepturile omului şi libertăţile fundamentale, precum şi respectarea lor universală şi efectivă.
Considerând că o concepţie comună despre aceste drepturi şi libertăţi este de cea mai mare importanţă pentru realizarea deplină a acestui angajament.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)