Info-chioscurile MADR-ului

La sfarsit de an Ministerul Agriculturii vine cu o noua aberatie: infiintarea unui sistem de "info-chioscuri" in zonele rurale pentru a oferi informatii fermierilor in vederea accesarii fondurilor europene pentru agricultura.
MADR vrea prin acest proiect sa creasca eficienta si sa simplifice procedurile de completare a cererilor de sprijin din fonduri europene.
Nimic mai fals... este doar o alta aberatie in stilul cu care ne-am obisnuit deja. Daca ar fi sa facem un mic calcul rezultatul ar trebui sa ne sperie;
- in Romania sunt 2.500 de comune, deci vor fi cam tot atatea calculatoare;
- bineinteles ca ele (calculatoarele) trebuie intretinute, au nevoie de programe si multe altele. Deci mai angajam cate un operator pentru fiecare din cele 2.500 de calculatoare (ca doar nu or sa vina taranii si sa caute singuri informatiile; nu de alta dar cine stie ce ar mai gasi?) si niste specialisti sau semnam un contract de colaborare cu o firma care probabil ca in urma cu cateva saptamani nici nu exista;
- si doar nu o sa cautam pe Google informatii despre fondurile europene. Sau putem sa cautam ca oricum nu vom gasi mare lucru in timp util. Anunturile, de cele mai multe ori, se fac cu cateva zile inainte de expirarea termenului de depunere a dosarelor. Bun... mai avem nevoie si de niste servere care sa stocheze informatiile plus o alta armata de oameni care sa aiba grija de ele;
Care va fi rezultatul acestei investitii???
Ramane de vazut.
Probabil ca dupa inceperea derularii acestui program, Agentia Nationala de Consultanta Agricola si alte agentii (care au drept scop exact ceea ce isi propune MADR prin acest proiect) vor fi desfiintate, pentru ca luandu-le obiectul de activitate... la ce ar mai toca banii bugetului (nu ca pana acum ar fi facut mare lucru...).
Domnule ministru Valeriu Tabara, in loc de a cheltui sume enorme (fie ele si fonduri europene pe care pana la urma tot noi taranii le suportam din taxele si impozitele impuse de voi) nu credeti ca ar fi fost mai corect / ieftin (sau cum vreti sa vedeti problema) sa transformati situl MADR intr-un site adevarat, cu informatii concrete si transmise celor interesati in timp util?
Ce rost are sa mai inventati inca o data roata si sa mai aruncati niste bani aiurea? Ministerul are un site care este mult mai sarac in informatii agricole dacat un site local. Aveti o armata de oameni in subordine, de ce nu ii puneti sa actualizeze zilnic situl?
Credeti ca daca publicati cateva comunicate de presa pe saptamana, acestea cuprin informatii suficiente ca agricultura romaneasca sa evolueze?
Ma indoiesc.

P.S. Va urez un an nou fericit si cu ministri mai competenti !!!

Sarbatori Fericite !!!

Notă de informare: Comunicarea Comisiei privind viitorul PAC (sau PAC pe intelesul tuturor)

Comisia Europeană a adoptat o comunicare cu privire la viitorul PAC, intitulată „PAC în perspectiva anului 2020: cum răspundem provocărilor viitorului legate de alimentaţie, resurse naturale şi teritorii”. Documentul marchează începutul unui proces de consultare care va dura până în primăvara viitoare şi care va permite Comisiei să pregătească propuneri legislative până în vara anului 2011. PAC reformată urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2014.

 

Care sunt liniile directoare ale Comisiei pentru a asigura creşterea competitivităţii agriculturii europene?

Competitivitatea sectorului agricol pe termen lung depinde de capacitatea acestuia de a reacţiona cu succes în faţa schimbărilor climatice şi de a promova utilizarea durabilă a resurselor naturale, devenind în acelaşi timp mai productiv. Pentru a îndeplini toate aceste condiţii este necesar ca, pe întreg teritoriul european, să se menţină capacitatea agriculturii de a promova inovaţia şi investiţiile şi de a se adapta evoluţiei pieţelor.

Comunicarea Comisiei sugerează mai multe elemente-cheie. În primul rând, o nouă viziune asupra arhitecturii plăţilor directe. Acestea trebuie să integreze componenta „verde” reprezentată de competitivitatea ecologică şi să fie distribuite într-un mod mai echitabil şi mai transparent. În al doilea rând, este necesar să se intensifice eforturile în direcţia inovaţiei şi a combaterii schimbărilor climatice în cadrul programelor de dezvoltare rurală. În fine, se impune să se lucreze la transparenţa lanţului alimentar şi să se examineze posibilitatea de a pune la dispoziţia statelor membre noi instrumente pentru combaterea volatilităţii excesive a preţurilor materiilor prime din agricultură.

 

De ce este nevoie de o PAC mai echitabilă?

Criterii de sprijin moştenite din trecut. Criteriile de referinţă pentru plăţile directe distribuite agricultorilor din vechile state membre ale UE datează din anii 2000-2002. Sumele s-au fixat în funcţie de volumele de producţie din perioada respectivă. Este necesar ca acestea să evolueze către un mecanism mai obiectiv şi mai corect pentru toţi agricultorii şi pentru toate statele membre.

Extinderile recente ale UE. În momentul de faţă coexistă două mecanisme de referinţă pentru ajutoarele directe: unul pentru vechile state membre, fondat pe criterii istorice, celălalt pentru statele membre care au aderat la UE începând cu anul 2004, bazat pe plata unică la hectar. Este necesar să se instituie un sistem nou, echitabil şi transparent, adaptat pentru întreaga Uniune.

O mai bună susţinere a diversităţii agricultorii europene. Criteriile de referinţă trebuie să integreze dimensiunea economică a plăţilor directe destinate susţinerii veniturilor agricole, dar şi dimensiunea lor ecologică (garantarea producţiei de bunuri publice de către agricultori). Se analizează soluţii pragmatice din punct de vedere economic şi politic, astfel încât să se poată crea condiţiile necesare pentru acordarea unui sprijin echitabil, care să ia în considerare diverşi parametri legaţi de contextul social, economic şi de mediu în care lucrează agricultorii.

 

Este necesară plafonarea plăţilor directe?

Sprijinul direct înseamnă ajutoare pentru susţinerea veniturilor, indispensabile funcţionării agriculturii pe teritoriul european în ansamblul său. Ca atare, este necesar să se garanteze că de ajutoarele publice beneficiază agricultori activi, care au cu adevărat nevoie de ele. Dincolo de o anumită sumă, ajutoarele îşi pierd din pertinenţă, cu excepţia situaţiilor în care sunt justificate de anumite elemente tangibile legate de activităţile remunerate.

 

Este posibil ca PAC să devină mai utilă pentru micile exploataţii?

Nu este vorba despre susţinerea exploataţiilor care nu sunt viabile, ci de stimularea integrării lor pe piaţă. PAC trebuie simplificată. Demersurile administrative diminuează accesul micilor exploataţii la ajutoarele acordate prin PAC, în condiţiile în care acestea joacă un rol economic important în dinamica anumitor zone rurale. Demersul de simplificare trebuie să conducă la asigurarea accesului corect la politicile publice pentru toţi actorii din economie.

 

Va exista o modalitate anume de susţinere a regiunilor defavorizate?

Ajutoarele prevăzute în prezent în cadrul programelor de dezvoltare rurală vor fi în continuare valabile. Menţinerea activităţilor agricole în zonele unde producţia întâmpină cele mai mari dificultăţi constituie un element esenţial pentru păstrarea bio-diversităţii şi a dinamismului teritoriilor rurale. Constrângerile de ordin natural ar putea fi aşadar luate la rândul lor în considerare la calculul plăţilor directe.

 

Ce practici agricole vor fi încurajate în vederea combaterii schimbărilor climatice şi pentru protecţia mediului?

În momentul de faţă nu există o listă exhaustivă a practicilor agricole care vor fi susţinute prin intermediul componentei „verzi” a plăţilor directe. Cele mai pertinente tehnici se vor identifica pe baza concluziilor unui studiu de impact care se află în curs de realizare. Ca titlu de exemplu, se pot aminti menţinerea stratului vegetal, rotaţia culturilor, scoaterea temporară a terenurilor din circuitul agricol în scop ecologic sau păşunile permanente.

Menţinerea unui strat vegetal în perioada de iarnă constă în semănarea anumitor plante imediat după recoltare. Această operaţiune permite îmbogăţirea solului, ameliorarea capacităţii de retenţie a apei şi combaterea eroziunii. De asemenea, în acest mod se pot produce aşa-numitele „culturi secundare”.

Rotaţia culturilor este o metodă tradiţională care respectă capacitatea de regenerare solurilor. Avantajul oferit de această metodă este că se apelează mai puţin la produse chimice (pesticide, erbicide, îngrăşăminte).

Păşunile oferă rezervoare de bio-diversitate considerabile. Acestea constituie ecosisteme cu mare valoare adăugată în materie de soluri, utilizarea apei, sechestrarea carbonului şi peisaje.

Scoaterea temporară a terenurilor din circuitul agricol în scop ecologic îmbogăţeşte ecosistemele agricole, creând zone de refugiu pentru faună şi floră. Pentru a utiliza la maxim potenţialul acestor terenuri este necesar ca ele să fie cosite cu mare atenţie, astfel încât să nu se compromită dezvoltarea arbuştilor.

 

Este necesară păstrarea celor doi piloni ai PAC?

Cei doi piloni reprezintă două faţete complementare ale PAC. Primul a fost conceput pentru ca agricultorii să poată fi ajutaţi, pe o bază anuală, să facă faţă cu bine provocărilor comune Uniunii Europene în ansamblu. Al doilea pilon, inclusiv programul „Leader”, constituie un instrument de investiţii multianual şi flexibil, adaptat realităţilor locale din fiecare stat membru, destinat în special susţinerii competitivităţii, inovaţiei, combaterii schimbărilor climatice şi durabilităţii agriculturii.

 

De ce nu se oferă în comunicare mai multe detalii cu privire la anumite aspecte?

Comunicarea Comisiei nu intră în toate amănuntele reformei. Pentru mai multe detalii, cei interesaţi trebuie să aştepte propunerile legislative care vor fi prezentate până în vara anului 2011. Textul publicat este un document politic, care prezintă o serie de orientări generale bazate pe aspectele prioritare identificate în cursul dezbaterii publice desfăşurate la începutul anului. Până la prezentarea propunerilor legislative se vor efectua studii de impact pe baza cărora se vor identifica instrumentele cele mai pertinente şi mai eficiente care să permită îndeplinirea obiectivelor stabilite în comunicare.

 

Ce etape urmează după publicarea comunicării?

Comunicarea Comisiei va fi dezbătută în cadrul Consiliului şi al Parlamentului European, precum şi în cadrul Comitetului Economic şi Social European şi al Comitetului Regiunilor. Comisia va organiza o consultare în cadrul căreia părţile interesate vor fi invitate să-şi prezinte opiniile cu privire la opţiunile propuse şi să contribuie cu elemente de analiză la studiul de impact. Pe baza studiilor de impact detaliate realizate în prezent pentru fiecare dintre opţiunile propuse în comunicare, Comisia va pregăti propuneri legislative care vor fi prezentate în vara anului 2011. Aceste propuneri vor face obiectul procedurii de co-decizie care se va aplica pentru prima dată unei reforme a PAC, ca urmare a intrării în vigoare a noului tratat. PAC reformată urmează să intre în vigoare în 2014.

 

Care sunt provocările de mâine pentru agricultura europeană?

Aprovizionarea cu alimente. Având în vedere creşterea numărului de locuitori ai planetei şi schimbarea obiceiurilor alimentare, experţii FAO au ajuns la concluzia că cererea de produse agricole va creşte la rândul său cu 50% până în 2030 şi cu 70% până în 2050. Europa trebuie să îşi asume partea sa de responsabilitate la nivel internaţional prin menţinerea capacităţii de a produce produse de calitate, în cantităţi suficiente, care să respecte standarde de sănătate foarte ridicate, încurajând totodată practici de producţie durabile, care să nu afecteze mediul.

Utilizarea durabilă a resurselor naturale. Sectorul agricol utilizează într-o măsură foarte mare solurile, apa şi bio-diversitatea şi reprezintă un factor major în constituirea peisajelor. Mai mult de jumătate din teritoriul european este gestionat de aproximativ 14 milioane de exploataţii. Prin agricultură şi silvicultură se exploatează 80% din teritoriul european. Agricultura poate oferi soluţii concrete pentru combaterea schimbărilor climatice şi a pierderii bio-diversităţii. Pe lângă aceasta, practicile agricultorilor trebuie să evolueze, adaptându-se condiţiilor generate de creşterea temperaturilor.

Dezvoltarea echilibrată a teritoriilor rurale. Agricultura este motorul economic al celor mai multe zone rurale şi în acelaşi timp baza sectorului agroalimentar european. Sectorul agroalimentar este sursa a 17,5 milioane de locuri de muncă (13,5% din locurile de muncă din industrie). Este esenţial ca locurile de muncă din agricultură să păstreze un grad acceptabil de atractivitate, lucru necesar mai ales pentru a asigura un minim de reînnoire a generaţiilor. În prezent veniturile din agricultură reprezintă doar 40% din media veniturilor medii europene.

Politica agricolă comună după 2013

Comisia Europeană a publicat o comunicare privind „Politica agricolă comună (PAC) în perspectiva anului 2020 – Cum răspundem provocărilor viitorului legate de alimentaţie, resurse naturale şi teritorii”. Scopul reformei este ca sectorul agricol european să devină mai dinamic, competitiv şi eficient în contribuţia sa la viziunea strategiei Europa 2020 privind stimularea creşterii durabile, inteligente şi favorabile incluziunii. Documentul schiţează trei opţiuni pentru continuarea reformei. În urma discuţiilor pe marginea acestor idei, Comisia va prezenta propuneri legislative formale la jumătatea anului 2011.

 

Comisarul UE pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, a subliniat că este important ca PAC să devină „mai ecologică, mai echitabilă, mai eficientă şi mai eficace”. În continuare, acesta a declarat: „PAC nu este doar pentru agricultori, este pentru toţi cetăţenii UE – în calitate de consumatori şi contribuabili. Prin urmare, este important să elaborăm politica în aşa fel încât să fie mai uşor de înţeles de către publicul general şi să prezinte clar beneficiile publice pe care le oferă agricultorii societăţii în ansamblul ei. Agricultura europeană trebuie să fie competitivă nu doar din punct de vedere economic, ci şi din punctul de vedere al mediului.”

 

În prima parte a acestui an, Comisia a organizat o dezbatere publică şi o importantă conferinţă privind viitorul PAC. Din majoritatea covârşitoare a contribuţiilor au reieşit 3 obiective principale pentru PAC:

- producţia alimentară fiabilă (asigurarea aprovizionării cu alimente sigure şi suficiente, în contextul cererii în continuă creştere la nivel mondial, al crizei economice şi al volatilităţii mult mai mari a pieţei, pentru a contribui la securitatea alimentară);

- gestionarea durabilă a resurselor naturale şi politicile climatice (adesea, agricultorii trebuie să ţină seama mai mult de aspectele legate de mediu decât de cele economice – dar aceste costuri nu sunt compensate de piaţă);

- menţinerea echilibrului teritorial şi a diversităţii zonelor rurale (agricultura rămâne un motor economic şi social major în zonele rurale şi un factor important pentru menţinerea unui spaţiu rural activ)

 

Comunicarea analizează instrumentele viitoare care ar putea fi adecvate pentru îndeplinirea acestor obiective în condiţii optime. În privinţa plăţilor directe, comunicarea arată importanţa redistribuirii, reproiectării şi orientării mai exacte a sprijinului pe baza unor criterii obiective şi echitabile, uşor de înţeles de către contribuabili. Aceste criterii ar trebui să fie atât economice (să ţină cont de elementul „ajutor pentru venit” al plăţilor directe), cât şi de mediu (să reflecte bunurile publice furnizate de agricultori), sprijinul fiind mai bine orientat spre agricultorii activi. Ar trebui organizată o distribuire mai echitabilă a fondurilor, într-un mod mai fezabil din punct de vedere economic şi politic, cu o perioadă de tranziţie, pentru a se evita o perturbare majoră.

 

O abordare ar fi aceea de a prevedea plata unui ajutor pentru venitul de bază (care ar putea fi uniform într-o regiune – dar nu o sumă forfetară în întreaga UE – pe baza unor criterii noi şi cu un anumit plafon); plus o plată obligatorie de mediu pentru acţiuni suplimentare (anual), care depăşesc normele de bază referitoare la eco-condiţionalitate (precum învelişul vegetal, rotaţia culturilor, păşunile permanente sau scoaterea terenurilor din circuitul agricol în scop ecologic); plus o plată pentru compensarea constrângerilor naturale specifice (definite la nivelul UE) şi care să completeze sumele plătite prin intermediul măsurilor de dezvoltare rurală); plus o opţiune de plată „cuplată” limitată, pentru tipuri de agricultură deosebit de sensibile [asemănătoare opţiunii actuale introduse (în temeiul articolului 68) în bilanţul de sănătate al PAC]. O schemă de sprijin simplă şi specifică ar spori competitivitatea exploataţiilor agricole mici, ar reduce birocraţia şi ar contribui la vitalitatea zonelor rurale.

 

În privinţa măsurilor de piaţă, precum intervenţiile publice şi ajutoarele pentru depozitarea privată, ar putea fi puse în aplicare nişte măsuri de raţionalizare şi simplificare şi ar putea fi, eventual, introduse elemente noi care să vizeze îmbunătăţirea funcţionării lanţului alimentar. Deşi aceste mecanisme au fost instrumentele tradiţionale ale PAC, reformele ulterioare au accentuat orientarea spre piaţă a agriculturii UE şi au redus aceste măsuri la nivelul unor plase de siguranţă – într-atât încât depozitele publice au fost aproape complet eliminate. În vreme ce măsurile de piaţă au constituit 92 % din cheltuielile PAC în 1991, doar 7 % din bugetul PAC a fost cheltuit pe măsuri de piaţă în 2009.

 

Politica de dezvoltare rurală a permis creşterea sustenabilităţii economice, de mediu şi sociale a sectorului agricol şi a zonelor rurale, dar au fost lansate apeluri insistente în favoarea integrării depline a aspectelor referitoare la mediu, schimbările climatice şi inovare în toate programele, în manieră orizontală. Se atrage atenţia asupra importanţei vânzărilor directe şi a pieţelor locale, precum şi asupra nevoilor specifice ale tinerilor agricultori şi ale nou-veniţilor în sectorul agricol. Abordarea LEADER va fi şi mai puternic integrată. Pentru mai multă eficacitate, se vehiculează ideea trecerii la o abordare mai clar orientată spre rezultate, eventual cu obiective cuantificate. Un nou element al viitoarei politici de dezvoltare rurală ar trebui să fie setul de instrumente pentru gestionarea riscurilor, pentru a face faţă mai eficient incertitudinilor legate de venituri şi volatilităţii pieţei. Statele membre ar trebui să dispună de diverse opţiuni de gestionare a riscurilor legate de producţie şi de venituri, variind de la un nou instrument de stabilizare a veniturilor compatibil cu OMC şi până la sprijinul sporit pentru instrumentele de asigurare şi fondurile mutuale. Ca şi în cazul plăţilor directe, ar trebui să se facă o nouă alocare a fondurilor, pe baza unor criterii obiective, evitând renunţarea prea bruscă la sistemul actual.

 

Pentru a face faţă acestor provocări majore, comunicarea schiţează 3 opţiuni pentru viitoarea orientare a PAC:

1) ajustarea celor mai presante deficienţe ale PAC, prin schimbări treptate,

2) transformarea PAC într-o politică mai ecologică, mai echitabilă, mai eficientă şi mai eficace şi

3) renunţarea la ajutorul pentru venit şi la măsurile de piaţă şi concentrarea asupra obiectivelor referitoare la mediu şi la schimbările climatice.

În cazul tuturor celor 3 opţiuni, Comisia prevede menţinerea sistemului actual format din 2 piloni: un prim pilon, care cuprinde plăţi directe şi măsuri de piaţă şi în cazul căruia normele sunt definite clar la nivelul UE, şi un al doilea pilon, care cuprinde măsuri de dezvoltare rurală multianuale şi în cazul căruia se stabileşte un cadru de opţiuni la nivelul UE, dar deciziile finale privind schemele sunt luate de statele membre sau de regiuni în cadrul unei gestiuni comune. Un alt element comun al celor 3 opţiuni este ideea că viitorul sistem de plăţi directe nu poate să se bazeze pe perioade istorice de referinţă, ci ar trebui să fie legat de criterii obiective. „Actualul sistem prevede norme diferite pentru UE-15 şi UE-12, situaţie care nu poate continua după 2013”, a insistat comisarul Cioloş. De asemenea, sunt necesare criterii mai obiective pentru alocările destinate dezvoltării rurale.

 

ANEXĂ: DESCRIEREA CELOR TREI OPȚIUNI DE POLITICĂ GENERALE       

 

Opţiunea 1     

Plăţi directe Distribuirea mai echitabilă a plăţilor directe între statele membre (lăsând neschimbat actualul sistem de plăţi directe)

Măsuri de piaţă Consolidarea instrumentelor pentru gestionarea riscurilor. Raţionalizarea şi simplificarea instrumentelor de piaţă existente, atunci când este cazul.

 

Dezvoltare rurală Menţinerea orientării bilanţului de sănătate în sensul creşterii finanţării pentru a face faţă provocărilor legate de schimbările climatice, resursele de apă, bio-diversitate şi energia din surse regenerabile, precum şi pentru inovare.

 

Opţiunea 2     

Plăţi directe Distribuirea mai echitabilă a plăţilor directe între statele membre și o schimbare semnificativă a modului în care sunt concepute.

Plăţile directe ar fi formate din:

• o rată de bază care ar avea rolul de ajutor pentru venit,

• un ajutor suplimentar obligatoriu pentru bunuri publice specifice care devin „mai ecologice” cu ajutorul unor acţiuni de agro-mediu simple, generalizate, anuale şi ne-contractuale, bazat pe costurile suplimentare impuse de desfăşurarea acestor acţiuni,

• o plată suplimentară destinată compensării unor constrângeri naturale specifice,

• şi o componentă de ajutor cuplat facultativă, pentru anumite sectoare şi regiuni,

Introducerea unei noi scheme pentru exploataţiile mici.

Introducerea unui plafonări a ratei de bază, ţinând cont şi de contribuţia marilor exploataţii la ocuparea forţei de muncă în zonele rurale.   

Măsuri de piaţă Îmbunătăţirea şi simplificarea instrumentelor de piaţă existente, atunci când este cazul.

Ajustarea şi completarea instrumentelor existente pentru alinierea la priorităţile UE, sprijinul fiind concentrat asupra mediului, schimbărilor climatice şi/sau restructurării şi inovării, precum şi pentru consolidarea iniţiativelor regionale/locale.

Dezvoltare rurală Consolidarea actualelor instrumente pentru gestionarea riscurilor și introducerea unui instrument opţional de stabilizare a veniturilor compatibil cu cutia verde a OMC, pentru a compensa pierderile de venit semnificative.

Ar putea fi prevăzută o oarecare redistribuire a fondurilor între statele membre, pe baza unor criterii obiective.

 

Opţiunea 3     

Plăţi directe Renunţarea treptată la plăţile directe în forma lor actuală

Prevederea, în schimb, a unor plăţi limitate pentru bunurile publice de mediu şi a unor plăţi suplimentare pentru compensarea constrângerilor naturale specifice.         

Măsuri de piaţă Eliminarea tuturor măsurilor de piaţă, eventual cu excepţia clauzelor aplicabile în cazul perturbărilor pieţei, care ar putea fi activate în cazul unor crize severe.

Dezvoltare rurală Măsurile s-ar concentra mai ales asupra aspectelor legate de schimbările climatice şi de mediu

Asociatia bio-agricultorilor

Avand in vedere interesul tot mai accentuat al consumatorilor romani si europeni pentru produse biologice, tinand cont si de conditiile noastre specifice (nu ne prea putem permite masini si utilaje agricole complexe, fertilizanti chimici, erbicide, fungicide s.a.) consideram oportun, urmand exemplul altor tari, infiintarea si in Romania a unei Asociatii a bio-agricultorilor.

 Agricultura biologica, in opinia noastra, este mai intai de toate, una dintre metodele posibile de productie agricola care, in anumite contexte teritoriale si economice, poate oferi un venit semnificativ pentru ferme in timp ce ofera consumatorilor un produs de calitate respectand mediul inconjurator. 

 Agricultura biologica nu este o alternativa la agricultura conventionala, dar prin propriile sale particularitati, ofera un plus de valoare consumatorului care alege acest tip de produs obtinut in urma unui proces riguros ceea ce inseamna nu numai eliminarea utilizarii de substante chimice, dar intr-un sistem diferit in cadrul fermei, de gestionare a terenurilor si a resurselor sale. 

 Asociatia are ca obiective: 

- ajuta membrii in relatiile cu Statul roman si UE cu scopul de a stabili masuri in favoarea agriculturii biologice;

- contribuie la definirea de reglementari unitare a productiei si a pietei produselor agricole biologice;

- coordoneaza, la nivel national, activitatile membrilor si promoveaza infiintarea de asociatii de producatori biologici in vederea imbunatatirii productiei si comercializarii de produse ecologice;

- furnizează suport tehnic si servicii de informatii prin intermediul revistei sindicatului „Taranul Roman” si internet;

- adoptarea unui singur brand pentru produsele recunoscute ca fiind biologice, provenite din fermele membrilor romani;

- favorizarea raspandirii metodelor biologice de cultivare si de comercializare a produselor obtinute.

 I. Cine poate fi membru al asociatiei.

1. Asociaţii locale si regionale ale producătorilor biologici;

2. Cooperative si alte forme de asociere ale producatorilor implicate in activitati ecologice;

3. Grupuri de producatori;

4. Persoane fizice / sau persoane juridice care nu sunt producatori biologici, dar care in urma experientei acumulate si a competentelor, sunt relevante pentru scopurile Asociatiei Nationale, putand fi utile pentru realizarea obiectivelor sociale.

5. Asociatii aderente (de exemplu: asociatiile privind agro-turismul)

Fondurile pentru apicultori

Apicultorii trebuie ca pana la data de 16 august 2010 sa depuna cererile de plata pentru sprijin financiar contra varoozei, cumpararea de matci provenite din ferme de elita si de multiplicare, roiuri la pachet, roiuri pe faguri si familii de albine, informeaza Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA). Pentru anul 2009 - 2010, pachetul financiar destinat celor doua actiuni este de 1.966.151 euro, fonduri europene, si 6.652.471 lei, fonduri de la buget.

Dar… apicultorii nu pot solicita ajutorul financiar in nume propriu, ci trebuie sa depuna, anual, cererea de sprijin financiar la sediul formei asociative din care fac parte.Ulterior, formele asociative depun, la Centrele Judetene APIA, cererea de plata, pe baza solicitarilor membrilor.

Beneficiarii ajutorului financiar sunt apicultorii, persoane fizice, persoane fizice autorizate sau juridice, organizate in asociatii de crescatori de albine, uniuni apicole, cooperative sau grupuri de producatori, constituite conform legislatiei in vigoare.

Cu aceasta ocazie, Institutul National de Asistenta pentru Cetateni (articulatie a Sindicatului Agricultorilor Cultivatorii Directi din Romania) isi ofera serviciile de consultanta celor care doresc sa se organizeze in una din formele de asociere solicitate de Ministerul Agriculturii.

Populatie agresiva, caut solutie miraculoasa

13 Iunie 2010Alin Popescu

Din pacate, asta am devenit. Si incep sa cred ca jignesc istoria atunci cand spun despre noi ca am mai fi un popor. Da, te-ai saturat de lupul moralist, iar eu sunt departe de-a fi unul. Am partea mea de gunoi pe care am preferat sa il ascund sub pres. Si acum lumea mea s-a transformat intr-un loc urat mirositor. Te invit sa citesti un text neplacut si sa rezisti pana la capat. La final, imi poti spune orice ai de spus.

Cum putem schimba lucrurile? Nu-mi spune sa incep cu politicienii. Habar n-am cine sunt ei. Cunosc nume si chipuri, glasuri si citate celebre, dar nu i-am vazut niciodata in carne si oase. N-am cum sa-i schimb, din moment ce nu-i pot atinge. Asa ca poate m-ar ajuta sa gandesc la scara mai mica. La scara blocului, cum ar veni.

Trei povesti reale

Intr-o dimineata, un vecin a incercat sa aduca niste glastre cu flori (erau niste muscate ale caror flori "curgeau" peste glastre) la parterul unui bloc. Imediat, batranele de la parter si-au dovedit utilitatea atunci cand au prognozat dezastrul pe care avea sa-l aduca aceasta schimbare: "o sa ne ceara bani mai multi femeia care face curatenie, ca acum trebuie sa ude si florile", "o sa le fure", "sigur vrea el ceva cu florile astea, maine-poimaine aduce si niste scaune si o masa si zice ca e a lui casa scarilor", etc etc. Dupa doua zile, florile devenisera mai importante ca apa calda, iar omul le-a luat si le-a dus la tara. Deh, idiotul isi inchipuise ca locatarii s-ar fi bucurat poate de prospetimea unor plante. Si ca le-ar fi trecut prin cap sa puna apa din cand in cand la amaratele de plante. A fost intamplarea care l-a determinat pe omul nostru sa-si ia adio de la sentimentul de comunitate in bloc. Multi dintre vecinii tai fac asta chiar acum. Devin parte din tendintele vremurilor.

Intr-un spital, nu conteaza unde, o asistenta alesese sa nu primeasca spaga. A rezistat 30 de ani, pana cand, intr-o zi, apartinatorii unui bolnav i-au dat suturi in fund pentru ca le spusese ca nu sunt seringi in spital. "Sunteti toti la fel, jigodiilor. Numai spaga visati". Probabil ca a fost momentul la care femeia, invinsa in orice farama de verticalitate, si-a propus sa fie la fel ca restul lumii. Si asta li se intampla si altora, chiar in momentele in care tu citesti acest text.

Intr-o scoala, o invatatoare isi propusese sa incerce sa faca tot ce poate ea pentru ca tinerii care-i trec prin mana sa aiba educatie aleasa. Statea noaptea si desena / decupa / lipea cartoane, imagina jocuri pentru ca elevii ei sa-si petreaca bucurosi timpul invatand. Intr-o zi, statul s-a gandit sa desfiinteze clasele speciale si in clasa invatatoarei noastre a fost adus un copil amarat, cu dizabilitati mintale. Timp de o ora, acel copil amarat, prins in gandurile lui de neinteles, a spus doar... ma rog, denumirea populara pentru organul genital feminin. Din nou si din nou si din nou. Seara, toti copiii din clasa invatasera cuvantul si il repetau amuzati in fata parintilor. A doua zi, invatatoarea a primit la scoala vizita a peste zece parinti care ii cereau sa renunte la predat. "Toti prostii au ajuns sa le predea altora", "Daca nu esti in stare sa tii in frau un copil, stai acasa, femeie". Asa ca femeia noastra i-a ascultat, a dat la o parte bruma de pasiune si a regasit un sentiment mai moale, potrivit pentru vremurile pe care le traia: ignoranta. Si nu e singura in alegerea ei. Chiar astazi, mai multi profesori aleg sa predea cat de putin se poate, sa faca meditatii de la varste cat mai mici, sa priveasca elevii ca pe mici comori nedescoperite (nu in sensul clasic al sintagmei :) ), etc.

Ce gandim noi in fiecare zi

Daca am fi o armata, probabil ca ar fi vremea sa ne sune cineva retragerea. Din pacate, am vrea noi sa avem organizarea chiar si a celei mai proaste armate din lume. Asta ar insemna ca inca mai ascultam de cineva. In realitate, niciunul dintre noi nu mai ascultam de nimeni. Suntem atat de confuzi din cauza lucrurilor care ni se intampla, incat unii chiar incep sa creada ca au regasit claritatea acolo unde ea nu exista. Probabil ca, individual vorbind, deciziile pe care le-au luat oamenii din povestile de mai sus o sa ii ajute sa treaca mai usor, emotional, peste vremurile scarboase de astazi.

Dar, privind lucrurile din perspectiva unui grup de oameni, toate povestile de mai sus construiesc doar un scenariu apocaliptic. Vremurile in care, orientati mai mult spre noi decat spre societate, nu putem decat sa involuam. Si nu cred ca e nevoie de zeci de ani pentru ca mugurii involutiei sa-si arate "binefacerile". Sistemul de sanatate este prabusit, chiar daca el inca mai e tinut artificial in viata. Cine nu crede asta sa mearga intr-un spital. Educatia inRomania este doar o speranta pentru naivi. Inhibata de mesianismul unora, capusata de toti, scoala a devenit o discoteca fara muzica, un loc de promenada unde copiii nostri invata de mici ca lumea iti da doar daca stii sa-i dai in cap. Iar comunitatea..., aici nu mai zic nimic pentru ca probabil ne gandim cu totii la facebook ori hi5 cand vorbim de comunitate. Chestie virtuala, deh.

Si noi ce facem in tot acest timp? Urlam unii la altii, ne injuram isterizati vecinii, ii calcam pe cap pe aia care ni se par mai mici decat noi, ne desertam laturile in piata publica, cuprinsi pana in maduva oaselor de sentimentul ca e nevoie de o descarcare din cand in cand. Mai mult, ne impartim in gasti si ne reglam conturile fiecare cu fiecare, intr-un dans cretin ce pare sa ne fi rapit si ultima farama de sapiens. Felicitari!, am demonstrat ca viata e un cerc si ca maimutele se pot intoarce oricand la starea lor initiala.

Asa cum spuneam la inceput, si eu am aceleasi chestii in cap la fel ca toti oamenii de mai sus. Si eu sunt mai agresiv decat inainte, si eu sunt mai "intelept" decat inainte, si eu mi-am pierdut directia. Iar faptul ca o recunosc nu ma ajuta deloc. Dimpotriva, probabil ca ma face sa-mi dau seama cat de departe m-am afundat. Si asta ma pune pe ganduri.

Unde sa ne ducem?

Nu, solutia nu e sa plecam cu totii in alta tara. Solutia nu e sa ne tragem politicienii in teapa. Si nici sa iesim in strada sa spargem geamuri, pentru ca geamurile alea sunt ale unor oameni care s-au chinuit sa le puna acolo. Rezolvarea nu are cum sa vina din distrugere si nici din agresivitate. N-are cum sa vina din pumni in cap si picioare in gura. Solutia aia se cheama distrugere si are loc in codul penal.

Nu! Ajuta-i pe oamenii de mai sus sa-si pastreze naivitatea. Nu le sta in cale atunci cand pun flori in casa scarii. Nu le da suturi in gura cand ii intalnesti in spital. Nu le judeca viata dupa sangele care ti s-a urcat tie la cap. Cine stie, poate ei au puterea sa schimbe ceva la nivelul ala infim al cercului lor personal.

Iesirea spre lumina incepe din casa ta, din scara blocului, din scoala ta, din comunitatea ta de prieteni apropiati. Nu incerca sa schimbi la scara mare lucrurile, pentru ca n-o sa poti face asta niciodata. In viata ta, in propria ta existenta, esti singurul si cel mai potrivit antidot pentru ratare.

Noi, cei 13 oameni de la Avocatnet.ro, suntem gata sa sprijinim media o campanie care sa schimbe romanul care ajunge in paginile acestui site. Nu putem schimba Romania si nici lucrurile care se intampla dincolo de casa noastra. Daca ni te alaturi, probabil ca grupul nostru de prieteni va fi din ce in ce mai mare. Ajuta-ne sa gasim cuvinte simple, ne-am saturat de formalitati si bancuri. Ajuta-ne sa gasim oameni naivi, ne-am saturat de smecheri si barosani. Ajuta-ne sa ne pastram credinta ca nu suntem prosti pentru ca inca mai credem. Ajuta-ne sa gasim ceva in care sa credem.

Cu prietenie,

Anca Dumitrescu

Beatrice Manta

Bogdan Popa

Dan Marcu

Doru Danaila

Elena Ungureanu

George Lipanescu

Ioana Vlad

Mihaela Bogiu

Mira Niculescu

Radu Motiu

Sorina Bogiu

Alin Popescu

PS
Crezi ca gasesti o persoana careia sa-i poti recomanda jocul nostru?

5 efecte ale masurilor Guvernului la care nu te-ai gandit

Doar 3% dintre romani considera ca masurile de austeritate adoptate de Guvern vor avea efectul scontat de redresare a economiei, potrivit unui sondaj Myjob. Mai mult, exista efecte indirecte care te vor afecta chiar daca nu iti scade salariul si daca nimeni din familia ta nu lucreaza la stat sau nu este pensionar.

Rezumand, masurile pentru care Guvernul si-a asumat raspunderea sunt:

• reducerea cu 25% a veniturilor de natura salariala ale bugetarilor
• reducerea cu 15% a pensiilor, fara a afecta pensia minima de 350 ron
• reducerea cu 15% a procentului pentru acordarea indemnizatiei de crestere a copilului

Mai mult, noile modificari ale Codului Fiscal prevad majorari de impozite sau noi impozite aplicate astfel:

• reducerea de la 40 la 20% a deducerii pentru drepturi de autor
• impozitarea cu 16% a tichetelor de masa, tichetelor cadou, a celor de cresa si a tichetelor de vacanta
• impozitarea cu 16% a veniturile obtinute din dobanzi la depozitele la vedere/conturi curente de catre persoane fizice rezidente, precum si a depozitelor la termen si alte instrumente de economisire

Alaturi de efectele directe ale acestor masuri, exista si situatii care, pe termen lung, iti vor afecta viata in mod negativ:

1. Va exista un numar de cel putin 70.000 de persoane care vor fi concediate din institutiile de stat, potrivit declaratiilor reprezentantilor Guvernului. In aceste conditii, in piata de recrutare se vor adauga noi concurenti. Si, in ciuda declaratiilor a diversi specialisti in recrutare care sustin ca aceia care au lucrat la stat nu se vor putea angaja in mediul privat, exista multe persoane tinere, cu abilitati, care se vor reorienta in cariera si vor crea concurenta. Mai mult, sunt multe companii care prefera sa angajeze persoane care au lucrat in interiorul sistemului, pentru o facilitare a accesului la diverse institutii.

2. Scazand puterea de cumparare a circa 1,5 milioane de bugetari si peste 5,5 milioane de pensionari, consumul se reduce si, implicit, crearea premiselor de revenire economica.

3. Piata privata va reactiona la astfel de masuri si vor exista sanse mai mici de crestere salariala; mai mult, odata cu impozitarea tichetelor, exista o mare probabilitate ca acestea sa nu se mai acorde.

4. In conditiile in care economia nu isi revine, perspectivele profesionale sunt in continuare reduse.

5. Raiting-ul slab de tara si lipsa premisei de crestere economica se traduc prin lipsa investiilor. Mai concret, nu vor exista noi locuri de munca si, in continuarea, sansele de angajare/schimbare a jobului vor fi reduse, mai ales in provincie.

Masurile de austeritate cu privire la scaderea salariilor bugetariilor, a pensiilor si a indemnizatiilor pentru cresterea copiilor sunt luate pana la data de 31 decembrie 2010, potrivit unei declaratii a lui Emil Boc. Ele sunt considerate necesare pentru reducerea deficitului bugetar si pentru primirea unei noi transe de imprumut de la FMI. Totusi, in conditiile in care scaderile nu isi ating scopul, autoritatile au declarat ca vor opera cresteri ale impozitului si TVA-ului.

Publicat de Myjob la data de 1 iunie 2010

DUPĂ 20 DE ANI

A fost odată ca-n poveşti

Unită-ntâia oară

Din trei provincii româneşti

O prea frumoasă ţară.

Ea era unică-n Balcani

De-origine latină

Ceea ce fost-a ani şi ani

O păcătoasă vină.

Având vecini mari şi hulpavi

Avizi de cotropire

Românii rezistară bravi

Veacuri de hărţuire

Au cunoscut şi anii trişti

De viaţă comunistă

Cu stat la cozi şi securişti

Şi-o Leană cam sinistră

Sătui de-atâtea penurii

Au pus şi de-o răscoală

„Noi vom fi liberi de-om muri!”

Strigau cu mare fală…

Şi a trecut an după an

Cu tot mai rău în toate

Şi s-au convins cum că Brucan

A cam avut dreptate

Băieţi „deştepţi” şi cu tupeu

Şi fără de complexe

Au extorcat ţara la greu

Chiar fără să le pese

Şi fel de fel de venetici

Venit-au din afară

Cu doi dolari sau irmilici

Au cumpărat o ţară

Dar n-ar fi fost pe voia lor

De n-aveau ajutoare

Grozavă coadă de topor

Clasa conducătoare

Ne-au amăgit cu vorbe mari

Cum e privatizarea

Şi au ajuns miliardari

Furându-ne mâncarea

Avem şi noi acum faliţi

Curve şi haimanale

Şi ne-amintim scrâşnind din dinţi

De nenea Caragiale

Că ne-am umplut de Caţavenci

Ce-ar vinde-o şi pe mă-sa

Dacă-i oferi cumva un clenci

Merţan sau Opel Corsa

Din bani ce fură de la stat

Ei construiesc palate

Si-apoi ne urlă ofuscat

Că nu avem dreptate

Că nu e drept ca să taxăm

Mai tare pe bogaţii
Şi bine-ar fi să nu uităm

Să ne iubim ca fraţii

Să-i admirăm pe ei cum trec

În limuzini luxoase

Sau cât de bine se întrec
În vile somptuoase

Şi să fim mândri ca popor

C-avem high life-ul nostru

Şi seara,la televizor,

Să-l admirăm ca prostu’

Trecut-au 20 de ani

De la “paranghelie”

Da,suntem liberi dar sărmani

Lipsiţi de veselie

Da,suntem liberi să murim

De foame şi de boală

Sau poate-i vremea să gândim

La încă o răscoală

Cât mai cobori,român falit

Alunecând la vale

Sau poate că eşti mulţumit
De soarta dumitale?

Să-ţi amintească cineva

De ce a spus Poetul

Puterea e în mâna ta

Să schimbi tot alfabetul

Să fie A şi B şi C

Doar oamenii capabili

Şi să-i arunci pe la WC

Pe hoţi şi mizerabili!

Dacă aştepţi altcineva

Să îţi deschidă poarta

Şi să rezolve „ei” ceva

Atunci îţi meriţi soarta

Dar cred că ţi-a ajuns la os

Atâta nedreptate

Hai să le dăm un şut în dos

Nemernicilor,frate!

02 iunie 2010