luni
joi
Anunt de angajare
Valabil pentru toata tara. Organizatie nationala angajeaza specialisti in urmatoarele domenii: management, marketing, drept, contabilitate, agricultura.
Cerinte:
- studii medii sau superioare
- cunoasterea uneia dintre limbile: engleza, franceza, italiana, germana, spaniola.
- cunostinte de operare pe calculator (Microsoft Office, navigare pe internet)
Avantaje:
-salariu 500 euro
- posibilitatea de promovare
- calatorii in tara si strainatate.
Doritorii sunt rugati sa trimita cv-ul la adresa inaccdr@yahoo.com
Cerinte:
- studii medii sau superioare
- cunoasterea uneia dintre limbile: engleza, franceza, italiana, germana, spaniola.
- cunostinte de operare pe calculator (Microsoft Office, navigare pe internet)
Avantaje:
-salariu 500 euro
- posibilitatea de promovare
- calatorii in tara si strainatate.
Doritorii sunt rugati sa trimita cv-ul la adresa inaccdr@yahoo.com
vineri
Legislatia agricola romaneasca, comparativ cu cea italiana (2)
2.Întreprindere agricolă individuală şi societate simplă
Din examinarea normelor din Textul Unic apare evident faptul că pentru legiuitorul italian, haina naturală sub care se exercită activitatea agricolă este întreprinderea individuală ori pentru asociaţii, societatea simplă; numai acestor subiecţi le este permis, cu respectarea anumitor limite particulare, de a stabili baza de impozitare pe baza profitului mediu obişnuit(ordinar).
Obs. Ce prevăd legile româneşti?
Pentru alte societăţi, activitatea agricolă eventual desfăşurată, chiar şi în limitele prevăzute de art.32, rămâne totuşi subordonată sistemului de taxare a profitului de întreprindere.
Legiuitorul fiscal spre deosebire de cel civil, vorbeşte de întreprindere referindu-se doar la întreprinderea comercială,în timp ce defineşte exerciţiu pur de „activitate agricolă” acele activităţi care califică subiectul ca întreprinzător agricol, ex. art. 2135 c.c.!(18)
(18)Pentru subiecţii în discuţie sunt prevăzute formalităţi particulare pentru exercitarea activităţii.Art.2214c.c. într-adevăr, prevede obligaţia ţinerii jurnalului zilnic şi a registrului de inventar pentru toţi subiecţii care exercită activitate comercială;în consecinţă, pentru întreprinzătorii individuali care exercită activitate agricolă şi societatea simplă cărora normativa le interzice explicit exercitarea de activităţi comerciale(ex. art.2249c.c.), obligaţia de mai sus nu există. Contribuabilul are, în general, obligaţia de a ţine doar evidenţa contabilă cu finalitatea: impozit pe valoarea adăugată. Sunt scutiţi chiar şi de ţinerea registrelor obligatorii cu scop
TVA agricultorii cu un volum de afaceri sub 2582,28 euro(ex. art. 34 DPR,n. 633 din oct.1972).
Aşa cum s-a arătat în paragraful precedent, noţiunea fiscală de activitate agricolă, conţinută în art.32 din T.u.i.r., nu coincide perfect cu cea din codul civil, în modul(şi de aceea) acolo unde activitatea exercitată, chiar dacă ne duce din nou la figura de întreprinzător agricol, nu este examinată împreună cu cele considerate agricole cu finalitate de impozitare, regulile la care face referire pentru determinarea profitului vor fi numai cele proprii întreprinderilor comerciale.(19)
(19) Cu scopul de a analiza tratamentul fiscal a impozitelor în agricultură, aceste subiecte vor trebui să facă referire la regulile ordinare de determinare a profitului de întreprindere. Se reaminteşte printre altele, sub profilul care ne preocupă, că sistemul de impozitare a activităţii agricole a fost modificat ultima dată de art. 2 din Legea 24 din dec. 2003,n. 350 (bugetul pe 2004) şi de alin.423 a art.1 din Legea n. 266/23 dec.2005, modificată de art. 2 quater din D.L. n.2/10 ian.2006,conv. În Legea n. 81/11 martie 2006, în relaţie cu c.d. activitate conexă.
În orice caz, din art.32 T.u.i.r., activitatea agricolă exercitată va rezulta producătoare de profit agricol numai în măsura în care respectă condiţiile prevăzute aici. Legislatorul fiscal, într-adevăr, pune în primul alineat din art. 32.tuir, limita generică a potenţialităţii terenului pentru a prevedea apoi, în alineatul succesiv, la lit. b) şi c), limite particulare pentru activitatea indicată aici(in acest articol, n. t.).
Doctrina pare să concorde în a reţine că graniţele dictate de legiuitorul fiscal sunt expresie a co-legării necesare între activitatea agricolă cu terenul în aşa mod, încât, atunci când factorii remuneraţi de profitul agricol, adică de capitalul de exerciţiu şi munca de organizare, asumă relevanţă până a reduce fondul funciar la „PUR REZIDUU” al întreprinderii, activitatea nu
mai produce profit agricol, ci de întreprindere.
Încă de la început au fost individualizaţi pentru profiturile derivate din teren cinci factori productivi:
1) terenul - în condiţii naturale;
2) capitalul de îmbunătăţire;
3) capitalul de exerciţiu;
4) munca de organizare;
5) munca manuală.
Primii doi factori constituie capitalul funciar, remunerat la rândul său din profitul dreptului de proprietate, în timp ce capitalul de exerciţiu şi munca de organizare sunt remunerate de profitul agricol. În fine, munca manuală este singurul factor productiv exclus de la profiturile funciare fiind remunerat sub formă de stipendii(remuneraţii) şi salarii.
„Dacă cultivarea şi silvicultura pot fi şi mai profitabile printr-o mai mare şi mai bună implicare a capitalurilor şi organizării, înseamnă că aceasta este limita potenţialităţii terenului.”
Clarificat aspectul limitelor potenţialităţii terenului pentru activităţile de cultivare şi silvicultură, acestea fiind activităţi ce pot fi definite ontologic agricole, trebuie să ne oprim la limitele puse de legiuitor pentru alte activităţi:
- pentru creşterea animalelor limita este egală cu „ furajele care pot fi obţinute pe cel puţin un sfert din teren” ; (de stabilit unităţile furajere pe ha pentru fiecare categorie de calitate a terenului, n.t.)
- pentru producţia de vegetale cu structuri fixe sau mobile este necesar în schimb ca suprafaţa destinată producţiei să nu depăşească dublul celei a terenului pe care persistă producţia;
- pentru activităţile de manipulare, conservare, prelucrare, comercializare şi valorificare trebuie ca acestea să aibă ca obiect produse „obţinute prevalent” din exerciţiul activităţilor agricole.
Deci atunci când asemenea activităţi se desfăşoară in limitele citate, acestea vor produce profit agricol; invers, acolo unde aceste limitele sunt depăşite, activitatea desfăşurată „excedentar” va produce profit de întreprindere. (criterii forfetare pt. stabilirea impozitului, n.t.) Sub acest aspect trebuie să se facă o precizare sub profil definitoriu: chiar dacă legiuitorul defineşte „agricole” chiar şi activităţile excedentare (art.55,alin.2,lit.c) şi rubrica art.56-bis), numai cele cuprinse în limite consimt aplicarea sistemului de taxare bazat pe profitul mediu ordinar. Şi în confruntarea cu acestea din urmă ,deci, se asumă în principal relevanţa calificării de „agricole”. Pentru cele excedentare, menţionata calificare chiar dacă este pusă în evidenţă, asumă o importanţă limitată, deschizând subiectelor tratate regimuri de taxare forfetare, conf. art.56, alin.5, şi 56-bis Tuir. ( pentru care se trimite la paragraful succesiv, 2.2, n.t.)
Pentru a completa, se aminteşte că la activităţile menţionate mai sus trebuie să se adauge acvacultura, adică „producerea de proteine animale în mediu acvatic prin controlul, total sau parţial, direct sau indirect, ciclului de dezvoltare a organismelor acvatice – când profiturile care derivă – sunt prevalente comparativ cu cele obţinute din alte activităţi economice neagricole desfăşurate de acelaşi subiect”(art.1, Legge 5, febraio 1992, n. 102).
Asemenea activitate, sigur agricolă din punctul de vedere a dreptului civil, poate intra în regimul cadastral conf. art. 32 din Tuir numai dacă se desfăşoară pe arii înregistrate în cadastru, pentru care rezultă posibilă atribuirea de profit pe dreptul de proprietate şi agricol, în schimb, dacă se exercită în ape marine sau lagunare, în mod obişnuit sub-merse şi lipsite de profit agricol, trebuie să fie considerate producătoare de profit de întreprindere.
Au inceput exporturile
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a început să acorde licenţe de export pentru grâu, lista destinaţiilor incluzând Irak, Pakistan, Etiopia şi Republica Moldova.
Licenţele de export către state din fara UE acordate vizează piaţa irakiană, Pakistan, Etiopia, Republica Moldova şi Muntenegru.
Pentru exportul de porumb, APIA a acordat până la 5 martie licenţe pentru livrarea către Siria, Turcia, Israel, Egipt şi Coreea de Sud.
Şi Japonia a importat, în luna ianuarie 2009, circa 5.000 de tone de porumb din România.Preţurile importurilor de porumb de la sfârşitul anului trecut ale Japoniei din zona Mării Negre au fost cu 10% sub cele ale Statelor Unite ale Americii, din cauza ofertei ridicate şi a diminuării tarifelor de transport maritim.
În aceste condiţii, se preconizează că Japonia va importa din ce în ce mai puţin porumb din Statele Unite, în principal din cauza creşterii importurilor de carne.
Agricultura isi face simtita prezenta in PIB
Datele Institutului Naţional de Statistică au arătat că creşterile înregistrate de agricultură şi construcţii au compensat scăderile din celelalte sectoare ale economiei româneşti şi au generat un avans al produsului intern brut în ultimul trimestru al anului trecut.
Valoarea PIB a fost de 159,43 miliarde lei (41,8 miliarde euro) în ultimul trimestru din 2008 şi de 503,959 miliarde lei (136,8 miliarde euro) în întregul an.
Activitatea din agricultură a crescut în trimestrul al patrulea cu 18,2% faţă de aceeaşi perioadă din 2007.
APIA, UE şi bugetul (mai mic) al României
La cât suntem de amarâţi, mai trebuie să plătim şi penalizări de 8,4 milioane euro pentru întârzierea plăţilor către fermieri, plăţi pe care ar fi trebuit să le facă APIA
Pentru că plăţile directe către fermieri pentru anul 2007 nu s-au făcut până la data de 30 iunie 2008 , Comisia Europeană a calculat, penalizări de 8.409.938 euro.
Într-un comunicat de presă APIA a menţionat că Comisia Europeană a anunţat mai multe state membre că trebuie să returneze suma de 410 milioane de euro, fonduri cheltuite necorespunzător prin acordarea plăţilor la hectar.
Această sumă (8,4 milioane euro n.r.) este doar o mică parte pe care România trebuie să o returneze Comisiei Europene. Ilie Sârbu a precizat recent ca penalizarea pentru întârzierile înregistrate de APIA s-ar putea ridica la suma de 60 de milioane de euro.
Penalizările vor fi plătite de la bugetul statului, aşa că specialiştii APIA nu trebuie să-şi facă nici un fel de griji; pentru incompetenţa lor vor plăti alţii.
Manole Silviu
se dau subventiile pentru zootehnie
APIA a început să facă plăţile către beneficiari începând cu 05.03.2009. Ministerul de Finanţe Publice a alocat Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale pentru aceasta subvenţionare suma de 102.310.312 lei reprezentând ultima tranşă pentru plăţile naţionale directe complementare la speciile ovină/caprină. Ca formă de sprijin financiar pentru crescătorii de ovine/caprine, suma este de 43,9 lei/cap de animal.
marți
România şi fondurile UE
Data de 25 februarie, reprezintă termenul final, conform solicitării premierului Emil Boc, până la care miniştrii implicaţi în atragerea fondurilor comunitare au finalizat procedurile de audit pentru sistemele de management şi control al Programelor Operaţionale Sectoriale, condiţie pentru contractarea banilor alocaţi de UE.
Fondurile UE, vor fi mai uşor de accesat…
Miniatrul agriculturii, Ilie Sârbu, a venit cu propunerea de a simplifica procedurile de accesare a fondurilor UE .
„Actele sunt foarte multe, se lucrează acum la simplificare. Orice tip de documentaţie trebuie să fie făcută de cel puţin un profesor. Aici avem, sigur, de lucrat mult. Sunt tot felul de aberaţii.
E o aberaţie, când omul vine cu mâna lui şi semnează o declaraţie pe proprie răspundere şi aţi văzut ce pedepse mari sunt acolo, să vii să îl mai suspectezi la orice virgulă. Sunt foarte multe aberaţii, unele se fac de frică, s-au speriat ca nu cumva să ajungă la DNA sau în alte situaţii, unele din prostie, din ignoranţă, altele din interes, trebuie să recunoaştem, şi astea trebuie să dispară", a mai declarat ministrul MADR.
Legat de accesibilizarea fondurilor UE, Ilie Sârbu a arătat că angajaţi ai direcţiilor agricole şi ai oficiilor judeţene de consultanţă agricolă se cor implica mai mult în completarea cererilor pentru subvenţiile la hectar, campania de depunere a solicitărilor fiind iniţiată la 1 martie.
„Dacă nu îi ajutăm, riscăm iarăşi să avem sute de mii de cereri greşite. Ei trebuie să meargă în comune, să se deplaseze, să adune oamenii, să discute cu ei. Cei de la APIA nu au voie să facă asta. (...) Nu îi putem condamna pe aceşti fermieri, dar nici să îi lăsăm. Dacă vor fi foarte puţine cereri cu greşeli, cu suprapuneri, lucrurile vor merge mai repede.” a spus Sârbu.
Manole Silviu
Bugetul agriculturii in 2009
Anul acesta bugetul este de 8,45 miliarde lei, fiind axat pe susţinerea programelor prioritare în proporţie de 84,4% şi 15,6% pentru funcţionarea administrativă a MAPDR.
Astfel, subvenţiile din domeniul producţiei vegetale vor fi de 3,91 miliarde lei, subvenţiile din domeniul zootehniei sunt de 1,67 miliarde lei, iar cercetarea primeşte un buget de 45,1 milioane lei.
Distribuirea fondurilor MAPDR în primul trimestru al acetui an
Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale va aloca suma de 217.937.855 lei, în trimestrul I al anului 2009, pentru sprijinirea producătorilor agricoli din sectorul vegetal şi animalier, în baza programelor de susţinere financiară cuprinse în bugetul pe acest an.
Totalul fondurilor ce se vor aloca în trimestrul I al anului 2009 – 217.937.855 lei
din care:
- Fonduri alocate până la data de 12.03.2009 - 86.927.702 lei
- Fonduri ce se vor aloca până la data de 31.03.2009- 130.910.153 lei
1. Sectorul vegetal
Totalul fondurilor ce se vor aloca în trimestrul I 2009 – 110.401.045 lei
din care:
- Fonduri alocate până la data de 12.03.2009 - 39.591.336 lei
- Fonduri ce se vor aloca până la data de 31.03.2009 - 70.819.709 lei
a. 39.439.055 lei, reprezentând fonduri publice acordate producătorilor agricoli, conform Legii creditului agricol, reprezentând bonificaţia acordată la volumul creditelor angajate şi rambursate băncilor finanţatoare, alocându-se astfel pentru această acţiune 24,39% din suma prevăzută în bugetul MAPDR pe anul 2009 (161.702. 370 lei).
b. 21.790.028 lei, reprezentând sprijinul financiar acordat producătorilor agricoli din sectorul vegetal în anul 2008, alocându-se astfel pentru această acţiune 48,64%% din suma prevăzută în bugetul MAPDR pe anul 2009 (44.796.423 lei).
c. 3.837.100 lei, reprezentând ajutorul financiar pentru seminţele sau materialul săditor folosite pentru însămânţare sau plantare în campaniile din toamna anului 2008 şi primăvara anului 2009, pentru viţe altoite sau pe rădăcini proprii certificate (cuantumul ajutorului este de 200 lei/100 buc.), alocându-se astfel pentru această acţiune 15,52% din suma prevăzută în bugetul MAPDR pe anul 2009 (23.225.000 lei).
d. 3.536.161 lei, reprezentând fonduri alocate până la data de 12.03.2009 pentru sprijinul financiar, în cuantum de 300 lei/t, acordat producătorilor agricoli pentru producţia de soia realizată în anul 2008, aferente deconturilor depuse de DADR-uri la minister în perioada 1 ianuarie – 2 martie 2009, alocându-se astfel pentru această acţiune 11,79% din suma prevăzută în bugetul MAPDR pe anul 2009 (30.000.000 lei).
e. 1.569.990 lei, reprezentând fonduri alocate până la data de 12.03.2009 pentru sprijinul financiar acordat producătorilor agricoli pentru producţia de sfeclă de zahăr şi orez realizată în anul 2008, aferente deconturilor depuse de DADR-uri la minister, în perioada 1 ianuarie - 31 ianuarie 2009, alocându-se astfel pentru această acţiune 4,12% din suma prevăzută în bugetul MAPDR pe anul 2009 (38.075.000 lei).
f. 40.228.711 lei, reprezentând fonduri ce se vor aloca până la data 31.03.2009 pentru ajutorul de minimis pentru sectorul legume-fructe şi agricultură ecologică, aferente deconturilor depuse de DADR-uri la minister în perioada 1 ianuarie – 12 martie 2009, alocându-se astfel pentru această acţiune 75,34% din suma prevăzută în bugetul MAPDR pe anul 2009 (53.394.737 lei).
2. Sectorul zootehnic
Total fonduri ce se vor aloca în trimestrul I 2009 - 40.443.036 lei
din care:
- Fonduri alocate până la data de 12.03.2009 - 4.160.563 lei;
- Fonduri ce se vor aloca până la data de 31.03.2009 - 36.282.473 lei;
a. 931.249 lei, reprezentând des-păgubiri acordate pentru animalele sacrificate în vederea prevenirii şi combaterii epizootiilor, stabilite la valoarea de înlocuire la preţul pieţei a animalului sacrificat la data când a avut loc acţiunea de lichidare a focarului de boală, alocându-se astfel pentru această acţiune 4,90% din suma prevăzută în bugetul MAPDR pe anul 2009 (19.000.000 lei).
b. 3.951.290 lei, reprezentând fonduri alocate până la data de 12.03.2009 pentru sprijinul direct acordat pentru activitatea de neutralizare a deşeurilor de origine animală, aferent deconturilor depuse de APIA la minister în perioada 1 – 28 februarie 2009, alocându-se astfel pentru această acţiune 14,80% din suma prevăzută în bugetul MAPDR pe anul 2009 (26.700.000 lei).
c. 35.560.497 lei, reprezentând fonduri ce se vor aloca până la data 31.03.2009 pentru sprijinul financiar acordat producătorilor agricoli din sectorul zootehnic în anul 2009, aferent deconturilor depuse de APIA în perioada 1 februarie -12 martie 2009.
3. Programul SAPARD
Total fonduri ce se vor aloca în trimestrul I 2009 - 51.031.597 lei
din care:
- Fonduri alocate până la data de 12.03.2009 - 43.185.803 lei;
- Fonduri ce se vor aloca până la data de 31.03.2009 - 7.845.794 lei.
a. 34.361.747 lei, reprezentând cofinanţare nerambursabilă de la bugetul de stat pentru proiecte de investiţii din cadrul Programului SAPARD (SAPARD românesc), alocându-se astfel pentru această acţiune 37,66% din suma prevăzută în bugetul MAPDR pe anul 2009 (91.243.000 lei).
b. 10.220.243 lei, reprezentând fonduri ce se vor aloca până la data 31.03.2009 pentru cofinanţare ne-rambursabilă de la bugetul de stat pentru proiecte de investiţii din cadrul Programului SAPARD (SAPARD comunitar), aferent soli-citărilor de fonduri depuse de APDRP în perioada 1 februarie - 6 martie 2009, alocându-se astfel pentru această acţiune 11,54% din suma prevăzută în bugetul MAPDR pe anul 2009 (55.123.000 lei).
c. 6.449.607 lei, reprezentând finanţarea nerambursabilă de la bugetul de stat a TVA aferent programelor SAPARD, alocându-se astfel pentru această acţiune 14,46% din suma prevăzută în bugetul MAPDR pe anul 2009 (44.613.000 lei).
4. Sectorul îmbunătăţiri funciare
a. 15.962.177 lei, reprezentând cheltuieli aferente întreţinerii infrastructurii de îmbunătăţiri funciare, cheltuieli administrative materiale şi de personal ale ANIF, aferente lunii ianuarie 2009, alocându-se astfel pentru această acţiune 9,98% din suma prevăzută în bugetul MAPDR pe anul 2009 (160.000.000 lei).
Ordinul MAPDR nr. 35/2009 - modificarea regulilor privind inregistrarea operatorilor in agricultura ecologica
Ordinul Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 35/2009 privind modificarea si completarea Ordinului ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale nr. 219/2007 pentru aprobarea regulilor privind inregistrarea operatorilor in agricultura ecologica a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 93 din 17.02.2009.
Vazand Referatul de aprobare al Directiei generale implementare politici agricole nr. 131.079 din 30 ianuarie 2009,
in baza prevederilor art. 7 alin. (1) si (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, aprobata prin Legea nr. 38/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 28 alin. (1) lit. a) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind productia agricola ecologica si etichetarea produselor ecologice, precum si de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2.092/91,
in temeiul Hotararii Guvernului nr. 8/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale,
ministrul agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale emite prezentul ordin.
Art. I. - Ordinul ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale nr. 219/2007 pentru aprobarea regulilor privind inregistrarea operatorilor in agricultura ecologica, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 238 din 5 aprilie 2007, cu modificarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 1, alineatul (2) se abroga.
2. Articolul 2 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 2. - (1) In fiecare an, pana la data de 1 iunie, operatorii au obligatia de a-si inregistra activitatea la Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, prin directiile pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene si a municipiului Bucuresti.
(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) producatorii care desfasoara activitati de colectare din flora spontana, procesatorii si comerciantii care isi pot inregistra activitatea pana la data de 31 decembrie a fiecarui an.
(3) Operatorii completeaza fisele de inregistrare prezentate in anexele nr. 1-7 si le depun la directiile pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene si a municipiului Bucuresti pe a caror raza isi desfasoara activitatea.
(4) Fisele de inregistrare vor fi insotite de contractul incheiat intre operator si organismul de inspectie si certificare mentionat in fisa de inregistrare.
(5) Fisele de inregistrare a operatorilor se avizeaza si se aproba de catre directiile pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene si a municipiului Bucuresti.
(6) Directorii executivi din cadrul directiilor pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene si a municipiului Bucuresti vor desemna prin decizie o persoana responsabila pentru inregistrarea operatorilor si desfasurarea altor activitatii din sectorul agricultura ecologica.
(7) Fisele de inregistrare aprobate sunt transmise in original operatorului, iar o copie se pastreaza la directiile pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene si a municipiului Bucuresti.
(8) Directiile pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene si a municipiului Bucuresti vor transmite Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, la sfarsitul fiecarei luni, centralizatorul operatorilor inregistrati in agricultura ecologica, al carui model este prezentat in anexa nr. 8.
(9) In situatia in care un operator administreaza una sau mai multe ferme/unitati cu locatii diferite, solicitantul va completa un set de fise de inregistrare pentru fiecare ferma/unitate.
(10) In cazul in care fisele de inregistrare nu sunt completate corect sau contin informatii neclare, se va acorda operatorului o perioada de 15 zile pentru rectificarea acestora. Daca fisele de inregistrare nu sunt remediate in termenul legal, procedura de inregistrare este anulata.
(11) In scopul verificarii informatiilor cuprinse in fisele de inregistrare, operatorul furnizeaza, la cererea Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si a directiilor pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene si a municipiului Bucuresti, orice alte documente necesare.
(12) In situatia in care operatorul inceteaza activitatea cu organismul de inspectie si certificare mentionat in fisa de inregistrare, acesta va informa Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si directia pentru agricultura si dezvoltare rurala judeteana si a municipiului Bucuresti la care s-a inregistrat."
3. Anexele nr. 1-7 se modifica si se inlocuiesc cu anexele nr. 1-7 la prezentul ordin.
4. Dupa anexa nr. 7 se introduce o noua anexa, anexa nr. 8, al carei continut este prevazut in anexa nr. 8 la prezentul ordin.
Art. II. - Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Ministrul agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale,
Ilie Sarbu
Bucuresti, 9 februarie 2009.
Nr. 35.
Vazand Referatul de aprobare al Directiei generale implementare politici agricole nr. 131.079 din 30 ianuarie 2009,
in baza prevederilor art. 7 alin. (1) si (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, aprobata prin Legea nr. 38/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 28 alin. (1) lit. a) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind productia agricola ecologica si etichetarea produselor ecologice, precum si de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2.092/91,
in temeiul Hotararii Guvernului nr. 8/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale,
ministrul agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale emite prezentul ordin.
Art. I. - Ordinul ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale nr. 219/2007 pentru aprobarea regulilor privind inregistrarea operatorilor in agricultura ecologica, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 238 din 5 aprilie 2007, cu modificarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 1, alineatul (2) se abroga.
2. Articolul 2 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 2. - (1) In fiecare an, pana la data de 1 iunie, operatorii au obligatia de a-si inregistra activitatea la Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, prin directiile pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene si a municipiului Bucuresti.
(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) producatorii care desfasoara activitati de colectare din flora spontana, procesatorii si comerciantii care isi pot inregistra activitatea pana la data de 31 decembrie a fiecarui an.
(3) Operatorii completeaza fisele de inregistrare prezentate in anexele nr. 1-7 si le depun la directiile pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene si a municipiului Bucuresti pe a caror raza isi desfasoara activitatea.
(4) Fisele de inregistrare vor fi insotite de contractul incheiat intre operator si organismul de inspectie si certificare mentionat in fisa de inregistrare.
(5) Fisele de inregistrare a operatorilor se avizeaza si se aproba de catre directiile pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene si a municipiului Bucuresti.
(6) Directorii executivi din cadrul directiilor pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene si a municipiului Bucuresti vor desemna prin decizie o persoana responsabila pentru inregistrarea operatorilor si desfasurarea altor activitatii din sectorul agricultura ecologica.
(7) Fisele de inregistrare aprobate sunt transmise in original operatorului, iar o copie se pastreaza la directiile pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene si a municipiului Bucuresti.
(8) Directiile pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene si a municipiului Bucuresti vor transmite Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, la sfarsitul fiecarei luni, centralizatorul operatorilor inregistrati in agricultura ecologica, al carui model este prezentat in anexa nr. 8.
(9) In situatia in care un operator administreaza una sau mai multe ferme/unitati cu locatii diferite, solicitantul va completa un set de fise de inregistrare pentru fiecare ferma/unitate.
(10) In cazul in care fisele de inregistrare nu sunt completate corect sau contin informatii neclare, se va acorda operatorului o perioada de 15 zile pentru rectificarea acestora. Daca fisele de inregistrare nu sunt remediate in termenul legal, procedura de inregistrare este anulata.
(11) In scopul verificarii informatiilor cuprinse in fisele de inregistrare, operatorul furnizeaza, la cererea Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si a directiilor pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene si a municipiului Bucuresti, orice alte documente necesare.
(12) In situatia in care operatorul inceteaza activitatea cu organismul de inspectie si certificare mentionat in fisa de inregistrare, acesta va informa Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si directia pentru agricultura si dezvoltare rurala judeteana si a municipiului Bucuresti la care s-a inregistrat."
3. Anexele nr. 1-7 se modifica si se inlocuiesc cu anexele nr. 1-7 la prezentul ordin.
4. Dupa anexa nr. 7 se introduce o noua anexa, anexa nr. 8, al carei continut este prevazut in anexa nr. 8 la prezentul ordin.
Art. II. - Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Ministrul agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale,
Ilie Sarbu
Bucuresti, 9 februarie 2009.
Nr. 35.
Nu se vor primi ingrasaminte subventionate in campania de primavara
Sindicaliştii din Chimie şi Petrochimie au asteptat de geaba subvenţiile pentru îngrăşămintele chimice.
În luna ianuarie, Adrian Videanu, ministrul Economiei şi Ilie Sârbu, ministrul Agriculturii au promis „promulgarea, unei ordonanţe de urgenţă, prin care fiecare agricultor din România va primi o subvenţie de 400 de lei la hectar, bani pe care să îi folosească la achiziţionarea de îngrăşăminte chimice”. Ordonanţa promisă nu a fost promulgată până acum neavand acordul Uniunii Europene, asa ca se fac demersuri pentru acordarea în campania de toamnă. Noi am făcut tot ce a ţinut de minister. Eram în faza în care aveam hotărârea de guvern stabilită, dar ni s-a spus că este ajutor de stat", a mai spus Sarbu.
„Noi am vrut de fapt să majorăm plăţile complementare directe. Nu o să dăm o subvenţie, astfel ca producătorul să-şi cumpere singur. Am vrut să ne apropiem de valoarea subvenţiei europene. Pentru primăvară e exclus să se dea , pentru că nu mai e timp, decât din toamnă”, a spus Ilie Sârbu. El a mai precizat că, dacă se acceptă sistemul propus, subvenţiile ar putea fi acordate atât în toamnă, cât şi în anul urmator.
duminică
Legislatia agricola româneasca, comparativ cu cea italiană
Regimul fiscal al exploataţiei agricole
1.Notiunea juridica de exploataţie agricolă şi necesitatea formulării unei definiţii în dreptul fiscal cu scopul de a stabili viitoarele evoluţii şi cercetări în domeniu.
Tema acestei lucrări concentrându-se pe aspectele fiscale ale exploataţiei agricole şi pe susţinerile comunitare ale sectorului agricol, impune să ne oprim mai întâi la definirea agri-culturii,agricultorului şi a exploataţiei agricole în dreptul fiscal şi civil.
Nucleul sectorului primar îl reprezintă cultivarea pământului, creşterea animalelor şi anumite activităţi clasice de prelucrare a produselor respective. Dar dezvoltarea tehnologică reduce implicarea factorului uman în favoarea factorului capital, conducând la exploataţii agricole de dimensiuni tot mai mari.
Cercetarea ştiinţifică a favorizat stabilitatea producţiei, creşterea gamei şi a cantităţii de produse agricole oferită pieţei, conservarea acesteia înainte de a fi introduse în consum şi alte numeroase avantaje ce au caracterizat evoluţia sectorului. Dar nu putem uita şi „dezavan-tajele” pe care cercetarea ştiinţifică le-a adus agriculturii: de la folosirea masivă a insecticide-lor, fungicidelor şi erbicidelor, până la organisme modificate genetic. Aceste problematici au caracterizat dezbaterile privind oportunitatea la nivel comunitar de susţinere a agriculturii biologice sau a tehnicilor clasice în defavoarea noilor oportunităţi.
Important s-a dovedit şi factorul socio-cultural care a influenţat activitatea agricolă orientând-o către noi frontiere (agricultură biologică şi agroturism).
Limitându-ne totuşi doar la aspectul normativ, problema definirii în plan juridic nu es-te simplă, existând multiple definiţii de activităţi agricole destul de diferite între ele.
Reg.n.1782/2003,art.2,lit.c):
„Prin activitate agricolă se înţelege: producerea, creşterea sau cultivarea de produse agricole, implicit recoltarea, mulsul, creşterea şi custodia animalelor cu finalităţi agricole, ca şi menţinerea pământului în bune condiţii agronomice şi de mediu în sensul art. 5.”
Art.2135,Codice civile, Italia: Întreprinzător agricol
„Este întreprinzător agricol cel ce exercită o activitate îndreptată către cultivarea fon-dului(funciar n.t.), a silviculturii, a creşterii animalelor şi activităţile conexe.
Se consideră conexe activităţile îndreptate către prelucrarea sau livrarea de produse agricole, când intră în exerciţiul normal al agriculturii.”
Încercând să definim întreprinzătorul agricol se poate spune că este cel care „desfă-şoară o activitate directă pentru îngrijirea şi dezvoltarea unui ciclul biologic sau a unei faze necesare a acestui ciclu cu caracter vegetal sau animal, care utilizează sau poate utiliza tere-nul, pădurea sau apele dulci, sărate sau marine”.
„Informaţii generale pentru fermieri, privind plăţile directe pe suprafaţă în anul 2007”, pag.21/34, 12.Definiţii:
„Fermier -o persoană fizică sau juridică sau un grup de persoane fizice sau juridice cu statut juridic conform dreptului naţional, sau un grup de membri a căror exploataţie se găseşte pe teritoriul Comunităţii şi care exercită o activitate agricolă.”
Ordonanţa nr.20 din 26 ianuarie 2006:
Art.1.-(1)Programul „Fermierul” este un ansamblu de măsuri menite să sprijine realizarea proiectelor de investiţii în agricultură, precum şi a celor de dezvoltare rurală.
(2)Programul „Fermierul” se adresează producătorilor agricoli din mediul rural care doresc să îşi organizeze o fermă familială cu caracter comercial de un anumit profil şi care este condusă şi administrată de către proprietar împreună cu membrii familiei.”
Art.2.-Pentru accesarea Programului „Fermierul” este necesar ca terenul agricol pe care se realizează investiţia să fie deţinut cu titlu de proprietate şi/sau cu contract de arendare sau concesiune, potrivit legii.
Obs. O persoana fizică (SINGUR) care deţine teren agricol cu titlu de proprietate şi/sau cu contract de arendă şi care nu vrea să se asocieze, de ce să nu aibă acces la fondurile de investi-ţii dacă taxele şi impozitele le plăteşte oricum , conf. art. 74, 75, 76 ş.a. din CODUL FIS-CAL?
# Exploataţia agricolă este considerată ca exerciţiu al dreptului de a folosi terenul, o pură exploatare a energiei genetice a pământului. Eventuala vânzare a produselor nu cade în sfera codului comercial; „vânzarea pe care proprietarul sau cultivatorul o face cu produsele pământului său sau cultivat de el” nu constituie act de comerţ. Agricultura trebuie să constitu-ie deci un sector sustras complet legii comerciale, rămânând exclusiv în domeniul dreptului civil.
Prelucrarea şi vinderea produselor agricole se configurează ca „desfăşurare naturală a ciclului productiv agricol”.
a. Preponderenţă: activitatea de prelucrare desfăşurată de agricultor trebuie să fie reţinută ca agricolă dacă nu asumă importanţă preponderentă. Invers, atunci când mâna de lucru şi maşi-nile au preponderenţă, activitatea trebuie considerată comercială. În sfârşit, dacă agricultorul, prelucrează şi vinde fie produse proprii, fie produsele altcuiva, activitatea poate fi considerată agricolă numai dacă acestea din urmă nu sunt preponderente.
b. Autonomia (sau criteriul necesităţii): activitatea de prelucrare a produselor nu îmbracă aspect comercial atunci când se configurează nu ca activitate autonomă ci ca activitate necesa-ră vinderii acelor produse.
c. Complementaritate: activitatea de prelucrare se înţelege agricolă atunci când este îndrep-tată către integrarea funcţiei productive menţinând caracterul instrumental al acesteia. Invers, dacă activitatea se configurează ca activitate total distinctă de producţie, cu scop economic propriu, ea asumă aspect comercial.
d. Normalitate: după acest criteriu, trebuie să se ţină cont de ceea ce în mod normal intră în activitatea agricolă. Este vorba, în mod evident, de un criteriu extrem de flexibil care face referire, în fiecare moment la agricultură aşa cum rezultă din uzanţele cunoscute.
Acest ultim criteriu, pentru elasticitatea sa şi pentru capacitatea de a se adapta în orice moment practicii agricultorilor şi evoluţiei tehnicii agricole poate conduce de la ideea de în-treprindere ca activitate profesională (activităţi liberale) la cea de întreprindere ca act de co-merţ, apărând definiţia normativă de „FERMIER” ca „specie” a „genului” întreprinzător .
ORDONANŢA nr.20 din 26 ian.2006
Art.3.-(1) În sensul prezentei ordonanţe, prin fermă familială cu caracter comercial se înţelege exploataţia agricolă constituită din membrii unei familii sau rudele acestora până la gradul IV inclusiv, care desfăşoară activităţi economice în mod independent, iar peste 50% din produc-ţia realizată este valorificată pe piaţă.
Considerăm că trebuie acceptată locuţiunea „întreprinzător agricol”, cu următoarea definiţie:
„Întreprinzătorul agricol este persoana care exercită o activitate directă de cultivare a fondului funciar, a silviculturii, creşterea animalelor şi chiar activităţi conexe de manipulare, depozitare, prelucrare,comercializare şi valorificare a produselor, care intră în exerciţiul nor-mal al agriculturii.”
Această definiţie poate determina două categorii distincte de activitate:
- activitate esenţialmente agricolă: cultivarea pământului, silvicultură şi creşterea animalelor care exprimă esenţa agriculturii şi atribuie calitatea de întreprinzător agricol (profesiune libe-rală) şi
- activitate conexă, adică nu agricolă în sine, dar astfel pentru că este desfăşurată de cineva care practică una din activităţile esenţialmente agricolă şi de aceea conexă agriculturii.
Elementul comun al activităţii esenţialmente agricole trimite la fondul funciar care devine „element de referinţă de neeliminat” al întreprinderii (exploataţiei) agricole.
Dacă pentru cultivare, co-legarea cu pământul este clară iar pentru activitatea silvică este suficient să aminteşti că nu este altceva decât „cultivare de pădure”, mai puţin imediat apare co-legarea creşterii animalelor cu fondul funciar. Cu privire la aceasta se poate afirma că utilizarea termenului „animale” indică necesitatea legării oricărei activităţi de producţie animalieră la natura agrară (a fondului funciar). Orice activitate zootehnică are în fondul fun-ciar factorul său productiv esenţial şi de aceea zootehnia însăşi este activitate agricolă, „activi-tate îndreptată spre exploatarea fondului funciar şi a productivităţii sale naturale”.
Obs. De verificat legătura pe care o face legiuitorul român intre nr. de animale şi suprafaţa de teren deţinută.
# „Se rămâne agricultor chiar şi când pe lângă activitatea de exploatare a pământului se desfăşoară şi alte activităţi conexe.” (c.c. italian art.63-de verificat)
Pentru a subzista conexiunea se cere ca exercitarea activităţii principale şi activitatea conexă să fie făcute de acelaşi întreprinzător agricol.
Dar aplicând cu rigurozitate acest principiu, se exclude posibilitatea de a vorbi de acti-vităţi conexe când acestea sunt desfăşurate de o societate ai cărei asociaţi exercită în mod in-dividual activitate esenţialmente agricolă.
Referirea la fondul funciar nu se mai poate face în cazul culturii ciupercilor, plantelor hidroponice (plante cu rădăcinile cufundate în soluţie de apă cu săruri nutritive), creşterea animalelor în baterii. Dar prin natura produselor obţinute şi aceste activităţi sunt agricole.
Teoria agrobiologică
„Activitatea productivă agricolă constă în desfăşurarea unui ciclu biologic privind creşterea de animale sau vegetale, care apar legate direct sau indirect de exploatarea forţelor şi resurselor naturale şi care se rezolvă din punct de vedere economic în obţinerea de fructe”.
Criteriul calificativ propus se bazează pe implicita considerare că activitatea agricolă are ca obiect creşterea de plante şi animale în timp ce pământul este un suport care poate chiar lipsi. Această definiţie poate schimba noţiunea de întreprindere (exploataţie) agricolă.
„Pot fi definite agricole toate activităţile de control şi exploatare a unui ciclul biologic de natură vegetală sau animală şi care constituie una sau mai multe etape necesare derulării acestui ciclu”. (Loi d’orientation agricole nr. 1202 / 30.12.1988, art. 2 et Code Rural)
Este activitate antreprenorială agricolă numai când se intervine în ciclul biologic al plantelor şi animalelor cu scopul de a le favoriza dezvoltarea şi deci creşterea, adică de a sti-mula obţinerea de la acestea a anumitor produse cum ar fi: fructele, laptele, etc., cu aceasta confirmând necesitatea intervenţiei umane pentru obţinerea acestor rezultate. Vânătoarea şi recoltarea fructelor din flora spontană, chiar dacă sunt organizate şi destinate pieţei nu pot fi considerate activităţi agricole, cu excepţia cazurilor legiferate în mod explicit (fructe de pădu-re, ciuperci, plante medicinale).
Recent, emanarea de norme comunitare cu caracter definitoriu de natură mai generală au con-dus la acceptarea tezei existenţei unei definiţii comunitare a întreprinderii(exploataţiei) agri-cole.
„Prin activitate agricolă se înţelege: producerea, creşterea sau cultivarea de produse agricole, implicit recoltarea, mulsul, creşterea şi custodia animalelor cu finalităţi agricole ca şi menţinerea pământului în bune condiţii agronomice şi ambientale în sensul art. 5.”
(Reg.n.1782/2003,art.2,lit.c)
Asemenea definiţie asociază existenţa întreprinderii agricole de produs.
Sistemul fiscal nu poate renunţa la problema definirii activităţii agricole din motive de impo-zitare si este posibil sa întâlnim chiar doua definiţii pentru cele doua sectoare principale de impozitare:TVA si impozite directe.
Ex. din Italia
Art.4 din D.P.R.26 oct.1972,n.633, în materie de TVA, consideră activitate de întreprindere exerciţiul „ pentru profesiune obişnuită, chiar daca nu exclusivă, de activităţi comerciale sau agricole conform art.2135 si art.2195 din c.c., făcând deci, scurt, un apel la noţiunea din drep-tul civil”.
Art.32DPR 22 dec. 1986, n.91, Testo unico delle imposte sull reddito (T.u.i.r.) dispune in schimb că , pentru impozitele directe( asupra cărora se concentrează această lucrare in legătu-ră cu ajutoarele comunitare pentru agricultură),se consideră activitate agricolă cultivarea tere-nului, silvicultura, producţia de vegetale cu structuri fixe sau mobile, creşterea animalelor şi activităţile privind manipularea, conservarea, prelucrarea, comercializarea si valorificarea produselor agricole.
Articolul 32, PROFITUL AGRICOL
1.Profitul agricol este constituit din partea de profit mediu ordinar a terenurilor, imputabilă capitalului de exerciţiu şi muncii de organizare implicate, în limitele potenţialităţii terenului, în exerciţiul activităţii agricole desfăşurată pe acesta.
2.Sunt considerate activităţi agricole:
a) activităţile îndreptate către cultivarea terenului şi silviculturii;
b) creşterea animalelor cu furaje ce pot fi obţinute cel puţin pe sfert de pe teren şi activităţile
îndreptate către producţia de vegetale prin utilizarea de structuri fixe sau mobile, chiar provi-zorii,dacă suprafaţa destinată producţiei nu depăşeşte dublul terenului pe care există producţia înseşi.
c) activităţile la care face referire alin.3, art.2135 c.c.,îndreptat către manipulare, conservare, prelucrare, comercializare şi valorificare, chiar dacă nu sunt desfăşurate pe teren, a produselor obţinute prevalent din cultivarea fondului(funciar n.t.) sau din pădure sau din creşterea anima-lelor, cu referire la bunurile individualizate, la fiecare doi ani şi ţinând cont de criteriile alin.1, cu decretul Ministerului economiei şi a finanţelor pe baza propunerilor Ministerului politicilor agricole şi forestiere.
3.Cu decretul Ministerului de finanţe, concertat cu Ministerul agriculturii şi pădurilor, a fost stabilit pentru fiecare specie de animale numărul de capete care intră în limitele prevăzute la lit. b) a alin.2, ţinând cont de potenţialitatea productivă a terenurilor şi de unitatea furajeră necesară speciei crescute.
4.Nu se consideră producătoare de profit agricol terenurile indicate în alin.2, din art. 27.
Deci, noţiunea de activitate agricolă conţinută în Tuir rezultă „ afine” celei din art. 2135c.c. dar prezintă anumite diferenţieri.
Argumentul a fost tratat pe larg în doctrină şi, în lumina noii versiuni a art.2135c.c. ca urmare a decretului din 18 mai 2001 s-a ajuns la necesitatea reformulării noţiunii fiscale de „între-prindere agricolă” avertizând in acelaşi timp că cele doua definiţii, civilă si fiscală, nu este necesar să coincidă.
Supunerea la taxe pe baze cadastrale(posesia fondului funciar si disponibilitatea sa) in sensul art.26 si 33 Tuir.
Art.32,alin.1, stabileşte că dă loc la venit agricol desfăşurarea de activităţi agricole „pe el”(pe fondul funciar) şi pune limite ulterioare privind potenţialitatea terenului.
Vezi:lit.c),art.32 şi modificările aduse prin L.n.350/2003(pt. sens contrar)
Dacă intr-adevăr în art. 32 Tuir pentru activităţile „conexe” consistând în manipularea, con-servarea, prelucrarea, comercializarea şi valorificarea produselor obţinute din cultivare sau creşterea animalelor, nu se pune condiţia ca activitatea să se desfăşoare pe fondul funciar, este
tot adevărat că terenul trebuie totuşi să existe pentru ca activitatea conexă să poată fi considerată agricolă şi taxată corespunzător.
Cu alte cuvinte, locuţiunea „chiar dacă nu se desfăşoară pe teren” consimte desfăşurarea acti-vităţii conexe în afara fondului funciar, fără ca aceasta să-şi piardă natura agricolă dar nu con-simte să se facă abstracţie de existenţa terenului.
Pe de altă parte, art. 32, alin. 2, lit. C), cere totuşi ca activitatea de manipulare şi prelucrare (sau altele) să privească produsele obţinute preponderent din cultivarea fondului funciar sau creşterea animalelor desfăşurată pe acesta. Şi aceeaşi condiţie vine cerută de-a dreptul de art. 56-bis,Tuir, pentru produsele neindividualizate de decretul ministerial cu scopul de a aplica acestor activităţi (definite în rubrica „alte activităţi agricole”),în cadrul profitului de întreprin-dere, un regim forfetar de determinare a bazei impozabile.
Articolul 56-bis. ALTE ACTIVITĂŢI AGRICOLE
1.Pentru activităţile îndreptate către producţia de vegetale, exercitate dincolo de limitele sta-bilite de art. 32, alin.2 ,lit. b), profitul relativ părţii excedentare contribuie la formarea profitu-lui de întreprindere cu însumarea corespunzătoare la profitul agricol relativ la suprafaţa pe care există producţia, proporţional cu suprafaţa excedentară.
2.Pentru activităţile îndreptate către manipularea, conservarea, prelucrarea, valorificarea şi comercializarea produselor diferite de cele indicate în art. 32, alin. 2, lit. c), obţinute prevalent
din cultivarea fondului (funciar n.t.) sau din pădure sau din creşterea animalelor, profitul este determinat aplicând însumarea respectivelor operaţiuni înregistrate sau supuse înregistrării la efectele de impozitare pe valoarea adăugată, derivate din astfel de activităţi, coeficientul de 15% pe profitabilitate.
3.Pentru activităţile îndreptate către furnizarea de servicii la care face referire alin.3 din art. 2135 c.c., profitul este determinat aplicând însumarea de prestări echivalente(în bani sau în natură) a operaţiunilor înregistrate sau subiect de înregistrare la efectele de impozitare pe va-loarea adăugată, rezultând din asemenea activităţi, coeficientul de profitabilitate de 25%.
4.Dispoziţiile alineatelor 1,2 şi 3 nu se aplică subiecţilor prevăzuţi în art.73. alin.1, lit.a), b) şi
d), ca şi societăţilor în nume colectiv şi în comandită simplă.
5.Contribuabilul are facultatea de a nu se supune prevederilor acestui articol. În acest caz
opţiunea sau revocarea pentru determinarea profitului în mod normal se exercită cu modalită-ţile stabilite de regulamentul repurtând norme pentru reordonarea disciplinei opţiunilor în ma-terie de impozite pe valoarea adăugată şi a impozitelor directe, conform decretului Preşedinte-lui Republicii din 10 nov. 1997,n. 442, şi modificările ulterioare.
Aceasta conduce evident la concluzia că dacă asemenea activităţi se desfăşoară în afara fon-dului funciar şi făcând abstracţie de acesta, asemenea activităţi nu pot să fie definite altfel decât comerciale, cu finalitate fiscală şi asta independent de faptul că şi activităţile agricole la care se referă art. 56-bis dau loc la profit de întreprindere.
Sub aspectul definirii, trebuie evidenţiat că chiar în interiorul aceluiaşi Tuir nu este posibil să se identifice un spaţiu univoc pentru întreprinderea agricolă având în vedere că în afara art.32,art.55, alin.1 din Tuir stabileşte că „pentru exerciţiu de întreprindere comercială se înţe-lege exerciţiul (…) activităţilor indicate la literele b) şi c) a alin. 2 din art. 32, care depăşesc limitele aici stabilite.
Printre altele, aceasta nu este unica distincţie de făcut cu referire la întreprinderea agricolă din moment ce normativa fiscală prevede regimuri diverse dacă activitatea agricolă este exercitată de întreprinderi individuale, societate simplă, instituţii necomerciale sau societăţi comerciale( SRL, SA etc.), vezi art. 73, alin.1, lit. b) din Tuir
Astfel de regimuri se pot diferenţia şi ulterior, în funcţie de opţiunile operate de contribuabil şi consimţite de legiuitor.
1.Notiunea juridica de exploataţie agricolă şi necesitatea formulării unei definiţii în dreptul fiscal cu scopul de a stabili viitoarele evoluţii şi cercetări în domeniu.
Tema acestei lucrări concentrându-se pe aspectele fiscale ale exploataţiei agricole şi pe susţinerile comunitare ale sectorului agricol, impune să ne oprim mai întâi la definirea agri-culturii,agricultorului şi a exploataţiei agricole în dreptul fiscal şi civil.
Nucleul sectorului primar îl reprezintă cultivarea pământului, creşterea animalelor şi anumite activităţi clasice de prelucrare a produselor respective. Dar dezvoltarea tehnologică reduce implicarea factorului uman în favoarea factorului capital, conducând la exploataţii agricole de dimensiuni tot mai mari.
Cercetarea ştiinţifică a favorizat stabilitatea producţiei, creşterea gamei şi a cantităţii de produse agricole oferită pieţei, conservarea acesteia înainte de a fi introduse în consum şi alte numeroase avantaje ce au caracterizat evoluţia sectorului. Dar nu putem uita şi „dezavan-tajele” pe care cercetarea ştiinţifică le-a adus agriculturii: de la folosirea masivă a insecticide-lor, fungicidelor şi erbicidelor, până la organisme modificate genetic. Aceste problematici au caracterizat dezbaterile privind oportunitatea la nivel comunitar de susţinere a agriculturii biologice sau a tehnicilor clasice în defavoarea noilor oportunităţi.
Important s-a dovedit şi factorul socio-cultural care a influenţat activitatea agricolă orientând-o către noi frontiere (agricultură biologică şi agroturism).
Limitându-ne totuşi doar la aspectul normativ, problema definirii în plan juridic nu es-te simplă, existând multiple definiţii de activităţi agricole destul de diferite între ele.
Reg.n.1782/2003,art.2,lit.c):
„Prin activitate agricolă se înţelege: producerea, creşterea sau cultivarea de produse agricole, implicit recoltarea, mulsul, creşterea şi custodia animalelor cu finalităţi agricole, ca şi menţinerea pământului în bune condiţii agronomice şi de mediu în sensul art. 5.”
Art.2135,Codice civile, Italia: Întreprinzător agricol
„Este întreprinzător agricol cel ce exercită o activitate îndreptată către cultivarea fon-dului(funciar n.t.), a silviculturii, a creşterii animalelor şi activităţile conexe.
Se consideră conexe activităţile îndreptate către prelucrarea sau livrarea de produse agricole, când intră în exerciţiul normal al agriculturii.”
Încercând să definim întreprinzătorul agricol se poate spune că este cel care „desfă-şoară o activitate directă pentru îngrijirea şi dezvoltarea unui ciclul biologic sau a unei faze necesare a acestui ciclu cu caracter vegetal sau animal, care utilizează sau poate utiliza tere-nul, pădurea sau apele dulci, sărate sau marine”.
„Informaţii generale pentru fermieri, privind plăţile directe pe suprafaţă în anul 2007”, pag.21/34, 12.Definiţii:
„Fermier -o persoană fizică sau juridică sau un grup de persoane fizice sau juridice cu statut juridic conform dreptului naţional, sau un grup de membri a căror exploataţie se găseşte pe teritoriul Comunităţii şi care exercită o activitate agricolă.”
Ordonanţa nr.20 din 26 ianuarie 2006:
Art.1.-(1)Programul „Fermierul” este un ansamblu de măsuri menite să sprijine realizarea proiectelor de investiţii în agricultură, precum şi a celor de dezvoltare rurală.
(2)Programul „Fermierul” se adresează producătorilor agricoli din mediul rural care doresc să îşi organizeze o fermă familială cu caracter comercial de un anumit profil şi care este condusă şi administrată de către proprietar împreună cu membrii familiei.”
Art.2.-Pentru accesarea Programului „Fermierul” este necesar ca terenul agricol pe care se realizează investiţia să fie deţinut cu titlu de proprietate şi/sau cu contract de arendare sau concesiune, potrivit legii.
Obs. O persoana fizică (SINGUR) care deţine teren agricol cu titlu de proprietate şi/sau cu contract de arendă şi care nu vrea să se asocieze, de ce să nu aibă acces la fondurile de investi-ţii dacă taxele şi impozitele le plăteşte oricum , conf. art. 74, 75, 76 ş.a. din CODUL FIS-CAL?
# Exploataţia agricolă este considerată ca exerciţiu al dreptului de a folosi terenul, o pură exploatare a energiei genetice a pământului. Eventuala vânzare a produselor nu cade în sfera codului comercial; „vânzarea pe care proprietarul sau cultivatorul o face cu produsele pământului său sau cultivat de el” nu constituie act de comerţ. Agricultura trebuie să constitu-ie deci un sector sustras complet legii comerciale, rămânând exclusiv în domeniul dreptului civil.
Prelucrarea şi vinderea produselor agricole se configurează ca „desfăşurare naturală a ciclului productiv agricol”.
a. Preponderenţă: activitatea de prelucrare desfăşurată de agricultor trebuie să fie reţinută ca agricolă dacă nu asumă importanţă preponderentă. Invers, atunci când mâna de lucru şi maşi-nile au preponderenţă, activitatea trebuie considerată comercială. În sfârşit, dacă agricultorul, prelucrează şi vinde fie produse proprii, fie produsele altcuiva, activitatea poate fi considerată agricolă numai dacă acestea din urmă nu sunt preponderente.
b. Autonomia (sau criteriul necesităţii): activitatea de prelucrare a produselor nu îmbracă aspect comercial atunci când se configurează nu ca activitate autonomă ci ca activitate necesa-ră vinderii acelor produse.
c. Complementaritate: activitatea de prelucrare se înţelege agricolă atunci când este îndrep-tată către integrarea funcţiei productive menţinând caracterul instrumental al acesteia. Invers, dacă activitatea se configurează ca activitate total distinctă de producţie, cu scop economic propriu, ea asumă aspect comercial.
d. Normalitate: după acest criteriu, trebuie să se ţină cont de ceea ce în mod normal intră în activitatea agricolă. Este vorba, în mod evident, de un criteriu extrem de flexibil care face referire, în fiecare moment la agricultură aşa cum rezultă din uzanţele cunoscute.
Acest ultim criteriu, pentru elasticitatea sa şi pentru capacitatea de a se adapta în orice moment practicii agricultorilor şi evoluţiei tehnicii agricole poate conduce de la ideea de în-treprindere ca activitate profesională (activităţi liberale) la cea de întreprindere ca act de co-merţ, apărând definiţia normativă de „FERMIER” ca „specie” a „genului” întreprinzător .
ORDONANŢA nr.20 din 26 ian.2006
Art.3.-(1) În sensul prezentei ordonanţe, prin fermă familială cu caracter comercial se înţelege exploataţia agricolă constituită din membrii unei familii sau rudele acestora până la gradul IV inclusiv, care desfăşoară activităţi economice în mod independent, iar peste 50% din produc-ţia realizată este valorificată pe piaţă.
Considerăm că trebuie acceptată locuţiunea „întreprinzător agricol”, cu următoarea definiţie:
„Întreprinzătorul agricol este persoana care exercită o activitate directă de cultivare a fondului funciar, a silviculturii, creşterea animalelor şi chiar activităţi conexe de manipulare, depozitare, prelucrare,comercializare şi valorificare a produselor, care intră în exerciţiul nor-mal al agriculturii.”
Această definiţie poate determina două categorii distincte de activitate:
- activitate esenţialmente agricolă: cultivarea pământului, silvicultură şi creşterea animalelor care exprimă esenţa agriculturii şi atribuie calitatea de întreprinzător agricol (profesiune libe-rală) şi
- activitate conexă, adică nu agricolă în sine, dar astfel pentru că este desfăşurată de cineva care practică una din activităţile esenţialmente agricolă şi de aceea conexă agriculturii.
Elementul comun al activităţii esenţialmente agricole trimite la fondul funciar care devine „element de referinţă de neeliminat” al întreprinderii (exploataţiei) agricole.
Dacă pentru cultivare, co-legarea cu pământul este clară iar pentru activitatea silvică este suficient să aminteşti că nu este altceva decât „cultivare de pădure”, mai puţin imediat apare co-legarea creşterii animalelor cu fondul funciar. Cu privire la aceasta se poate afirma că utilizarea termenului „animale” indică necesitatea legării oricărei activităţi de producţie animalieră la natura agrară (a fondului funciar). Orice activitate zootehnică are în fondul fun-ciar factorul său productiv esenţial şi de aceea zootehnia însăşi este activitate agricolă, „activi-tate îndreptată spre exploatarea fondului funciar şi a productivităţii sale naturale”.
Obs. De verificat legătura pe care o face legiuitorul român intre nr. de animale şi suprafaţa de teren deţinută.
# „Se rămâne agricultor chiar şi când pe lângă activitatea de exploatare a pământului se desfăşoară şi alte activităţi conexe.” (c.c. italian art.63-de verificat)
Pentru a subzista conexiunea se cere ca exercitarea activităţii principale şi activitatea conexă să fie făcute de acelaşi întreprinzător agricol.
Dar aplicând cu rigurozitate acest principiu, se exclude posibilitatea de a vorbi de acti-vităţi conexe când acestea sunt desfăşurate de o societate ai cărei asociaţi exercită în mod in-dividual activitate esenţialmente agricolă.
Referirea la fondul funciar nu se mai poate face în cazul culturii ciupercilor, plantelor hidroponice (plante cu rădăcinile cufundate în soluţie de apă cu săruri nutritive), creşterea animalelor în baterii. Dar prin natura produselor obţinute şi aceste activităţi sunt agricole.
Teoria agrobiologică
„Activitatea productivă agricolă constă în desfăşurarea unui ciclu biologic privind creşterea de animale sau vegetale, care apar legate direct sau indirect de exploatarea forţelor şi resurselor naturale şi care se rezolvă din punct de vedere economic în obţinerea de fructe”.
Criteriul calificativ propus se bazează pe implicita considerare că activitatea agricolă are ca obiect creşterea de plante şi animale în timp ce pământul este un suport care poate chiar lipsi. Această definiţie poate schimba noţiunea de întreprindere (exploataţie) agricolă.
„Pot fi definite agricole toate activităţile de control şi exploatare a unui ciclul biologic de natură vegetală sau animală şi care constituie una sau mai multe etape necesare derulării acestui ciclu”. (Loi d’orientation agricole nr. 1202 / 30.12.1988, art. 2 et Code Rural)
Este activitate antreprenorială agricolă numai când se intervine în ciclul biologic al plantelor şi animalelor cu scopul de a le favoriza dezvoltarea şi deci creşterea, adică de a sti-mula obţinerea de la acestea a anumitor produse cum ar fi: fructele, laptele, etc., cu aceasta confirmând necesitatea intervenţiei umane pentru obţinerea acestor rezultate. Vânătoarea şi recoltarea fructelor din flora spontană, chiar dacă sunt organizate şi destinate pieţei nu pot fi considerate activităţi agricole, cu excepţia cazurilor legiferate în mod explicit (fructe de pădu-re, ciuperci, plante medicinale).
Recent, emanarea de norme comunitare cu caracter definitoriu de natură mai generală au con-dus la acceptarea tezei existenţei unei definiţii comunitare a întreprinderii(exploataţiei) agri-cole.
„Prin activitate agricolă se înţelege: producerea, creşterea sau cultivarea de produse agricole, implicit recoltarea, mulsul, creşterea şi custodia animalelor cu finalităţi agricole ca şi menţinerea pământului în bune condiţii agronomice şi ambientale în sensul art. 5.”
(Reg.n.1782/2003,art.2,lit.c)
Asemenea definiţie asociază existenţa întreprinderii agricole de produs.
Sistemul fiscal nu poate renunţa la problema definirii activităţii agricole din motive de impo-zitare si este posibil sa întâlnim chiar doua definiţii pentru cele doua sectoare principale de impozitare:TVA si impozite directe.
Ex. din Italia
Art.4 din D.P.R.26 oct.1972,n.633, în materie de TVA, consideră activitate de întreprindere exerciţiul „ pentru profesiune obişnuită, chiar daca nu exclusivă, de activităţi comerciale sau agricole conform art.2135 si art.2195 din c.c., făcând deci, scurt, un apel la noţiunea din drep-tul civil”.
Art.32DPR 22 dec. 1986, n.91, Testo unico delle imposte sull reddito (T.u.i.r.) dispune in schimb că , pentru impozitele directe( asupra cărora se concentrează această lucrare in legătu-ră cu ajutoarele comunitare pentru agricultură),se consideră activitate agricolă cultivarea tere-nului, silvicultura, producţia de vegetale cu structuri fixe sau mobile, creşterea animalelor şi activităţile privind manipularea, conservarea, prelucrarea, comercializarea si valorificarea produselor agricole.
Articolul 32, PROFITUL AGRICOL
1.Profitul agricol este constituit din partea de profit mediu ordinar a terenurilor, imputabilă capitalului de exerciţiu şi muncii de organizare implicate, în limitele potenţialităţii terenului, în exerciţiul activităţii agricole desfăşurată pe acesta.
2.Sunt considerate activităţi agricole:
a) activităţile îndreptate către cultivarea terenului şi silviculturii;
b) creşterea animalelor cu furaje ce pot fi obţinute cel puţin pe sfert de pe teren şi activităţile
îndreptate către producţia de vegetale prin utilizarea de structuri fixe sau mobile, chiar provi-zorii,dacă suprafaţa destinată producţiei nu depăşeşte dublul terenului pe care există producţia înseşi.
c) activităţile la care face referire alin.3, art.2135 c.c.,îndreptat către manipulare, conservare, prelucrare, comercializare şi valorificare, chiar dacă nu sunt desfăşurate pe teren, a produselor obţinute prevalent din cultivarea fondului(funciar n.t.) sau din pădure sau din creşterea anima-lelor, cu referire la bunurile individualizate, la fiecare doi ani şi ţinând cont de criteriile alin.1, cu decretul Ministerului economiei şi a finanţelor pe baza propunerilor Ministerului politicilor agricole şi forestiere.
3.Cu decretul Ministerului de finanţe, concertat cu Ministerul agriculturii şi pădurilor, a fost stabilit pentru fiecare specie de animale numărul de capete care intră în limitele prevăzute la lit. b) a alin.2, ţinând cont de potenţialitatea productivă a terenurilor şi de unitatea furajeră necesară speciei crescute.
4.Nu se consideră producătoare de profit agricol terenurile indicate în alin.2, din art. 27.
Deci, noţiunea de activitate agricolă conţinută în Tuir rezultă „ afine” celei din art. 2135c.c. dar prezintă anumite diferenţieri.
Argumentul a fost tratat pe larg în doctrină şi, în lumina noii versiuni a art.2135c.c. ca urmare a decretului din 18 mai 2001 s-a ajuns la necesitatea reformulării noţiunii fiscale de „între-prindere agricolă” avertizând in acelaşi timp că cele doua definiţii, civilă si fiscală, nu este necesar să coincidă.
Supunerea la taxe pe baze cadastrale(posesia fondului funciar si disponibilitatea sa) in sensul art.26 si 33 Tuir.
Art.32,alin.1, stabileşte că dă loc la venit agricol desfăşurarea de activităţi agricole „pe el”(pe fondul funciar) şi pune limite ulterioare privind potenţialitatea terenului.
Vezi:lit.c),art.32 şi modificările aduse prin L.n.350/2003(pt. sens contrar)
Dacă intr-adevăr în art. 32 Tuir pentru activităţile „conexe” consistând în manipularea, con-servarea, prelucrarea, comercializarea şi valorificarea produselor obţinute din cultivare sau creşterea animalelor, nu se pune condiţia ca activitatea să se desfăşoare pe fondul funciar, este
tot adevărat că terenul trebuie totuşi să existe pentru ca activitatea conexă să poată fi considerată agricolă şi taxată corespunzător.
Cu alte cuvinte, locuţiunea „chiar dacă nu se desfăşoară pe teren” consimte desfăşurarea acti-vităţii conexe în afara fondului funciar, fără ca aceasta să-şi piardă natura agricolă dar nu con-simte să se facă abstracţie de existenţa terenului.
Pe de altă parte, art. 32, alin. 2, lit. C), cere totuşi ca activitatea de manipulare şi prelucrare (sau altele) să privească produsele obţinute preponderent din cultivarea fondului funciar sau creşterea animalelor desfăşurată pe acesta. Şi aceeaşi condiţie vine cerută de-a dreptul de art. 56-bis,Tuir, pentru produsele neindividualizate de decretul ministerial cu scopul de a aplica acestor activităţi (definite în rubrica „alte activităţi agricole”),în cadrul profitului de întreprin-dere, un regim forfetar de determinare a bazei impozabile.
Articolul 56-bis. ALTE ACTIVITĂŢI AGRICOLE
1.Pentru activităţile îndreptate către producţia de vegetale, exercitate dincolo de limitele sta-bilite de art. 32, alin.2 ,lit. b), profitul relativ părţii excedentare contribuie la formarea profitu-lui de întreprindere cu însumarea corespunzătoare la profitul agricol relativ la suprafaţa pe care există producţia, proporţional cu suprafaţa excedentară.
2.Pentru activităţile îndreptate către manipularea, conservarea, prelucrarea, valorificarea şi comercializarea produselor diferite de cele indicate în art. 32, alin. 2, lit. c), obţinute prevalent
din cultivarea fondului (funciar n.t.) sau din pădure sau din creşterea animalelor, profitul este determinat aplicând însumarea respectivelor operaţiuni înregistrate sau supuse înregistrării la efectele de impozitare pe valoarea adăugată, derivate din astfel de activităţi, coeficientul de 15% pe profitabilitate.
3.Pentru activităţile îndreptate către furnizarea de servicii la care face referire alin.3 din art. 2135 c.c., profitul este determinat aplicând însumarea de prestări echivalente(în bani sau în natură) a operaţiunilor înregistrate sau subiect de înregistrare la efectele de impozitare pe va-loarea adăugată, rezultând din asemenea activităţi, coeficientul de profitabilitate de 25%.
4.Dispoziţiile alineatelor 1,2 şi 3 nu se aplică subiecţilor prevăzuţi în art.73. alin.1, lit.a), b) şi
d), ca şi societăţilor în nume colectiv şi în comandită simplă.
5.Contribuabilul are facultatea de a nu se supune prevederilor acestui articol. În acest caz
opţiunea sau revocarea pentru determinarea profitului în mod normal se exercită cu modalită-ţile stabilite de regulamentul repurtând norme pentru reordonarea disciplinei opţiunilor în ma-terie de impozite pe valoarea adăugată şi a impozitelor directe, conform decretului Preşedinte-lui Republicii din 10 nov. 1997,n. 442, şi modificările ulterioare.
Aceasta conduce evident la concluzia că dacă asemenea activităţi se desfăşoară în afara fon-dului funciar şi făcând abstracţie de acesta, asemenea activităţi nu pot să fie definite altfel decât comerciale, cu finalitate fiscală şi asta independent de faptul că şi activităţile agricole la care se referă art. 56-bis dau loc la profit de întreprindere.
Sub aspectul definirii, trebuie evidenţiat că chiar în interiorul aceluiaşi Tuir nu este posibil să se identifice un spaţiu univoc pentru întreprinderea agricolă având în vedere că în afara art.32,art.55, alin.1 din Tuir stabileşte că „pentru exerciţiu de întreprindere comercială se înţe-lege exerciţiul (…) activităţilor indicate la literele b) şi c) a alin. 2 din art. 32, care depăşesc limitele aici stabilite.
Printre altele, aceasta nu este unica distincţie de făcut cu referire la întreprinderea agricolă din moment ce normativa fiscală prevede regimuri diverse dacă activitatea agricolă este exercitată de întreprinderi individuale, societate simplă, instituţii necomerciale sau societăţi comerciale( SRL, SA etc.), vezi art. 73, alin.1, lit. b) din Tuir
Astfel de regimuri se pot diferenţia şi ulterior, în funcţie de opţiunile operate de contribuabil şi consimţite de legiuitor.
sâmbătă
fonduri de la UE de 176 milioane euro, sporuri de 300 de milioane euro
Dupa ce ani de zile guvernanţii noştri şi-au batut joc de banii europeni, acum şi-au dat seama că şi aceştia sunt buni la ceva şi încearcă să mai repare ce se poate repara după ani buni de hibernare.
Rămâne de văzut ce va mai face ministrul în continuare; chiar va reduce salariile bugetarilor sau se va trezi peste câteva săptămâni şi va spune că paragraful de mai sus a fost scos din context şi lucrurile vor rămâne la fel de proaste pentru ţăranii români şi nu numai...
Manole Silviu
Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) a declarat ca sumele solicitate anul trecut din fondurile europene de dezvoltare rurala a
Cele mai multe cereri depuse au fost înregistrate pe măsura
121 - Modernizarea exploataţiilor agricole, 3.581 proiecte, în valoare de 983 milioane euro
322 - Renovarea şi dezvoltarea satelor, 1.370 proiecte, în valoare de 3,32 miliarde euro.
Pentru măsura 142, înfiinţarea grupurilor de producători, suma este de 138,855 milioane euro. Fondurile pot fi accesate până în anul 2013.
Pentru măsura 141, sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenţă, suma totală este de 476, 077 milioane euro.
În data de 20 februarie 2008 PNDR a fost aprobat de reprezentantii din cadrul Comitetului de Dezvoltare Rurală, şi a fost lansat la începutul lunii martie, cu măsurile
121, modernizarea exploataţiilor agricole
123 creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere
322 renovarea satelor
121 - Modernizarea exploataţiilor agricole, 3.581 proiecte, în valoare de 983 milioane euro
322 - Renovarea şi dezvoltarea satelor, 1.370 proiecte, în valoare de 3,32 miliarde euro.
Pentru măsura 142, înfiinţarea grupurilor de producători, suma este de 138,855 milioane euro. Fondurile pot fi accesate până în anul 2013.
Pentru măsura 141, sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenţă, suma totală este de 476, 077 milioane euro.
În data de 20 februarie 2008 PNDR a fost aprobat de reprezentantii din cadrul Comitetului de Dezvoltare Rurală, şi a fost lansat la începutul lunii martie, cu măsurile
121, modernizarea exploataţiilor agricole
123 creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere
322 renovarea satelor
joi
Campania de strângere de fonduri. „2% pentru INAC”
INSTITUTUL NAŢIONAL DE ASISTENŢĂ PENTRU CETĂŢENI
Despre noi:
INAC este o asociaţie fără scop lucrativ, şi are următoarele scopuri:
- tutelarea şi dezvoltarea agriculturii, reprezentarea agricultorilor, a întreprinderilor agricole şi a diferitelor forme de asociere şi a oricărei persoane care activează pentru progresul agriculturii;
- afirmarea dreptului la libera iniţiativă antreprenorială ca mijloc pentru recunoaşterea şi întărirea dreptului la muncă, la siguranţă socială, la sănătate şi la pensie;
- dezvoltarea şi valorificarea lumii satului în general, sub toate aspectele sale, productive, teritoriale, ambientale, sociale şi culturale;
- Eliminarea birocraţiei în accesarea fondurilor UE destinate agriculturii;
- Credite bancare subvenţionate pentru agricultorii individuali (întreprinzători agricoli).
- Fonduri de pensii pentru agricultorii individuali.
- Asistenţă Socială şi Medicală pentru agricultorii individuali.
- Informarea corectă şi la timp a agricultorilor privind Ordinile şi Ordonanţele.
- Crearea de locuri de muncă în mediul rural, pentru a asigura surse alternative de venit.
- Sprijinirea agroturismului prin acordarea de credite subvenţionate.
- Consultarea Organizaţiilor Profesionale ale agricultorilor pentru adoptarea de legi favorabile întreprinzătorilor agricoli, procesatorilor şi comercianţilor de produse agricole
De ce e bine sa faceţi asta?
- Nu vă costă nimic!
- Contribuiţi la eficientizarea cheltuirii banului public - deci al dvs.!
- Puteţi ajuta la rezolvarea unei probleme din comunitatea dvs. direcţionând 2% către o organizaţie care lucrează în acel domeniu.
- Vă puteţi asigura că acei bani rămân în comunitatea dvs. direcţionându-i către o organizaţie locală.
- Puteţi ajuta oameni în nevoie direcţionând 2% către o organizaţie care lucrează pentru ei!
Cererile pot fi depuse personal sau pot fi trimise prin poştă recomandat la Administraţia Fiscală din localitatea dumneavoastră.
Informaţii suplimentare privind virarea a 2% din impozit găsiţi pe http://doilasuta.ro
formularele le puteti gasi la adresa: http://www.scribd.com/people/documents/5804612
telefon: 0724.38.98.37 http://cultivatoriidirectidinromania.blogspot.com
marți
Credit bancar pentru agricultori
CEC a anunţat că "Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltarii Rurale (M.A.P.D.R.) va pune la dispoziţia CEC Bank suma de 16 milioane lei, sub forma unei linii de finanţare, ce se va utiliza de către bancă doar pentru obiectivele şi plafoanele prevăzute prin listele de investiţii anuale, stabilite prin Ordinul M.A.P.D.R. nr. 430 din 02.07.2008, pentru aprobarea tipurilor de investiţii şi a plafoanelor maxime ale creditelor care nu beneficiază de finanţare din fonduri europene sau de la bugetul de stat, în condiţiile Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiţiilor în agricultură, industrie alimentară, silvicultură, piscicultură, precum şi în activităţi nonagricole cu modificările şi completările ulterioare".
Finanţarea este destinată următoarelor categorii de beneficiari: asociaţii agricole familiale, asociaţii de producători agricoli, grupuri de producători, cooperative agricole, asociaţii agricole, societăţi comerciale, persoane fizice autorizate conform legislaţiei în vigoare, producatori agricoli individuali înregistraţi în registrul exploataţiilor agricole.
Termenul de rambursare maxim este de 10 ani iar dobanda pentru acest tip de credit este de 4,95% pe an la lei iar comisionul de gestiune este de 0,95% pe an.
Finanţarea este destinată următoarelor categorii de beneficiari: asociaţii agricole familiale, asociaţii de producători agricoli, grupuri de producători, cooperative agricole, asociaţii agricole, societăţi comerciale, persoane fizice autorizate conform legislaţiei în vigoare, producatori agricoli individuali înregistraţi în registrul exploataţiilor agricole.
Termenul de rambursare maxim este de 10 ani iar dobanda pentru acest tip de credit este de 4,95% pe an la lei iar comisionul de gestiune este de 0,95% pe an.
luni
S-a ajuns la un compromis
Ţăranii îşi vor putea vinde în pieţe produse alimentare fără să se înregistreze ca persoană fizică autorizată şi nu vor fi obligaţi să îşi ambaleze individual produsele atat timp cât îndeplinesc condiţiile minime privind igiena şi siguranţa alimentelor.A început campania de depunere a cererilor de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă la APIA
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) în data de 2 martie 2009, a demarat campania de depunere a cererilor de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă.
Cererile pot fi depuse de agricultori în perioada 02 martie - 15 mai 2009 pentru următoarele măsuri:
- plata unică pe suprafaţă (SAPS);
- plăţile de agromediu;
- schema de plată separată pentru zahăr;
- schema de plată pentru culturi energetice;
- plăţile tranzitorii pentru tomatele destinate procesării;
- plăţile compensatorii pentru zonele defavorizate;
- plăţile naţionale directe complementare (PNDC);
Anul acesta, România primeşte o alocaţie financiară de 618,1 milioane de euro, ceea ce înseamnă aproximativ 71 de euro pentru un hectar.
vineri
O veste buna pentru taranul de rand
Se pare ca este cineva care vrea sa ne faca si noua dreptate
Vicepremierul Dan Nica a declarat ca remunerarea celor care lucreaza si sunt direct implicati in absorbtia fondurilor europene isi vor primi salariile in functie de realizarile personale:
"Tot personalul administratiei romanesti care este implicat direct in acest proces de atragere a fondurilor europene va fi salarizat in conformitate cu performantele individuale. Cei aproape 20.000 de oameni care lucreaza in acest domeniu au avut grad de absorbtie zero euro in 2007, zero euro in 2008 si au primit bine mersi si salarii si sporul de 70%."
Comentariile sunt de prisos.
Manole Silviu
Vicepremierul Dan Nica a declarat ca remunerarea celor care lucreaza si sunt direct implicati in absorbtia fondurilor europene isi vor primi salariile in functie de realizarile personale:
"Tot personalul administratiei romanesti care este implicat direct in acest proces de atragere a fondurilor europene va fi salarizat in conformitate cu performantele individuale. Cei aproape 20.000 de oameni care lucreaza in acest domeniu au avut grad de absorbtie zero euro in 2007, zero euro in 2008 si au primit bine mersi si salarii si sporul de 70%."
Comentariile sunt de prisos.
Manole Silviu
Reluarea platilor SAPARD
In urma controlului efectuat de Uniunea Europeana in vara anului 2008 cand s-au constatat mai multe nereguli privind acordarea acestor fonduri, UE a decis stoparea platilor. La baza acestui control a stat si un raport inaintat UE de catre sindicatul agricultorilor Cultivatorii Directi din Romania cu privire la accesarea unui fond SAPARD de o societate comerciala din com. Tutuva jud. Vaslui.
Ministrul agriculturii Ilie Sarbu a declarat intr-o conferinta de presa saptamana trecuta, ca reluarea platilor SAPARD vor fi reluate abia in primavara.
(Rugam cititorii sa ne sesizeze posibile fapte de coruptie privind accesarea fondurilor europene pentru a le prezenta forurilor superioare de la Bruxelles.)
Manole Silviu
Ministrul agriculturii Ilie Sarbu a declarat intr-o conferinta de presa saptamana trecuta, ca reluarea platilor SAPARD vor fi reluate abia in primavara.
(Rugam cititorii sa ne sesizeze posibile fapte de coruptie privind accesarea fondurilor europene pentru a le prezenta forurilor superioare de la Bruxelles.)
Manole Silviu
luni
MADR şi reprezentanţii agriculturii româneşti
"Joi, 15 ianuarie 2009, la sediul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a avut loc o întâlnire de lucru între conducerea ministerului, reprezentată de domnul ministru Ilie Sârbu şi secretarii de stat Liviu Harbuz şi Marian Hoinaru şi reprezentanţii sindicatelor şi patronatelor din agricultură şi industria alimentară. Reuniunea de astăzi deschide o serie de întâlniri cu partenerii sociali, astăzi stabilindu-se componenţa grupului de lucru care, conform Platformei Comune de Măsuri Anticriză, va elabora măsurile privind sprijinirea relansării agriculturii şi a dezvoltării rurale, în actualul context al recesiunii."
http://www.maap.ro/pages/view_presa.php?id=2464
Adevăruri care nu se spun
Cine sunt reprezentantii agriculturii romanesti? Unde activeaza ei in teritoriu şi pe cine reprezintă?
O scurtă (sau mai lungă) căutare pe Google ne dezvăluie următoarele rezultate:
1. Federaţia Naţională a Asociaţiilor Producătorilor Agricoli - FNAPR
2. Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România - LAPAR
3. Federaţia sindicală AGROSTAR
Detalii suplimentare???
Căutând şi alte informaţii despre dânşii, am ramas cam surprins. De exemplu, ştie toată lumea că FNAPR s-a infiinţat în urma vizitei la MADR a domnului Secretar General a COPA-COGECA, F.J. Feiter. În afară de câteva articole privind înfiinţarea acestei federaţii... linişte şi pace. Nimeni nu mai ştie nimic, aşa că aş avea pentru dânşii câteva întrebări:
a. Cum poate un agricultor să ia legătura cu dânşii, unde este sediul naţional, sediile judeţene şi zonale şi care sunt persoanele de contact?
b. Au reviste sau situri de unde ţăranul obişnuit poate obţine informaţii privind activitatea acestei federaţii?
c. Cam câţi membri au reuşit să adune într-un an de activitate?
d. Având în vedere că MADR s-a oferit să plăteasca cotizaţia federaţiei la COPA-COGECA pentru primii trei ani, cum şi cine va mai plăti pentru FNAPR, avand în vedere ca suma se ridică la 500.000 de euro anual?
LAPAR
Extras din statutul acestei ligi:
"Poate deveni membru cu drepturi depline al LAPAR, orice organizatie teritoriala, reprezentativa pentru un segment important al producatorilor agricoli, care se angajeaza sa respecte prezentul statut."
După cum se vede, LAPAR nu are nicio legătură cu micii agricultori; totuşi întrebările de mai sus sunt şi pentru dânşii.
http://www.lapar.org/site.php
AGROSTAR
De pe situl acestei federaţii am aflat că dânşii s-au înfiinţat în anul 1990 !??
Cum a fost posibil aşa ceva, având în vedere că Legea Sindicatelor a apărut mult mai târziu?
Pe cine reprezentau dânşii la acea vreme? Retrocedarea terenurilor agricole a început abia un an mai târziu ... deci la nivelul anului 1990 nu se prea putea discuta de agricultură şi agricultori.
http://www.fnsadscagrostar.ro/
În anul 2006, am luat legătura cu AGROSTAR pentru a discuta o eventuală colaborare. Domnul Ştefan Nicolae, jurist al AGROSTAR, s-a arătat foarte încântat de propunerea noastra. Chiar se oferise să ne pună la dispoziţie un sediu în Bucureşti, deşi încercasem să îi explic că agricultura nu se face pe Calea Victoriei. Negocierile au mers bine până în momentul în care i-am cerut domnului Şt. Nicolae o copie după hotărârea judecătorească prin care s-au înregistrat dânşii. Cererea era justificată având în vedere faptul că sindicatului agricultorilor "Cultivatorii Direcţi din România" îi fusese refuzată cererea de înregistrare de către Judecătoria Tecuci, pe motiv că "agricultorii au dreptul să adere la un sindicat al agricultorilor" (extras din Legea sindicatelor, modificată în ianuarie 2003) iar preşedintele sindicatului, domnul Manole Benieamin a trebuit să facă recurs la Curtea Europeană a Drepturilor Omului... Din acel moment nu am mai putut contacta pe nimeni din conducerea AGROSTAR.
Concluzii dureroase
Cine este cu adevărat un reprezentant al agricultorilor?
Cine apără drepturile micilor agricultori?
Vă las pe dumneavoastră să găsiţi răspunsul...
Manole Silviu
http://www.maap.ro/pages/view_presa.php?id=2464
Adevăruri care nu se spun
Cine sunt reprezentantii agriculturii romanesti? Unde activeaza ei in teritoriu şi pe cine reprezintă?
O scurtă (sau mai lungă) căutare pe Google ne dezvăluie următoarele rezultate:
1. Federaţia Naţională a Asociaţiilor Producătorilor Agricoli - FNAPR
2. Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România - LAPAR
3. Federaţia sindicală AGROSTAR
Detalii suplimentare???
Căutând şi alte informaţii despre dânşii, am ramas cam surprins. De exemplu, ştie toată lumea că FNAPR s-a infiinţat în urma vizitei la MADR a domnului Secretar General a COPA-COGECA, F.J. Feiter. În afară de câteva articole privind înfiinţarea acestei federaţii... linişte şi pace. Nimeni nu mai ştie nimic, aşa că aş avea pentru dânşii câteva întrebări:
a. Cum poate un agricultor să ia legătura cu dânşii, unde este sediul naţional, sediile judeţene şi zonale şi care sunt persoanele de contact?
b. Au reviste sau situri de unde ţăranul obişnuit poate obţine informaţii privind activitatea acestei federaţii?
c. Cam câţi membri au reuşit să adune într-un an de activitate?
d. Având în vedere că MADR s-a oferit să plăteasca cotizaţia federaţiei la COPA-COGECA pentru primii trei ani, cum şi cine va mai plăti pentru FNAPR, avand în vedere ca suma se ridică la 500.000 de euro anual?
LAPAR
Extras din statutul acestei ligi:
"Poate deveni membru cu drepturi depline al LAPAR, orice organizatie teritoriala, reprezentativa pentru un segment important al producatorilor agricoli, care se angajeaza sa respecte prezentul statut."
După cum se vede, LAPAR nu are nicio legătură cu micii agricultori; totuşi întrebările de mai sus sunt şi pentru dânşii.
http://www.lapar.org/site.php
AGROSTAR
De pe situl acestei federaţii am aflat că dânşii s-au înfiinţat în anul 1990 !??
Cum a fost posibil aşa ceva, având în vedere că Legea Sindicatelor a apărut mult mai târziu?
Pe cine reprezentau dânşii la acea vreme? Retrocedarea terenurilor agricole a început abia un an mai târziu ... deci la nivelul anului 1990 nu se prea putea discuta de agricultură şi agricultori.
http://www.fnsadscagrostar.ro/
În anul 2006, am luat legătura cu AGROSTAR pentru a discuta o eventuală colaborare. Domnul Ştefan Nicolae, jurist al AGROSTAR, s-a arătat foarte încântat de propunerea noastra. Chiar se oferise să ne pună la dispoziţie un sediu în Bucureşti, deşi încercasem să îi explic că agricultura nu se face pe Calea Victoriei. Negocierile au mers bine până în momentul în care i-am cerut domnului Şt. Nicolae o copie după hotărârea judecătorească prin care s-au înregistrat dânşii. Cererea era justificată având în vedere faptul că sindicatului agricultorilor "Cultivatorii Direcţi din România" îi fusese refuzată cererea de înregistrare de către Judecătoria Tecuci, pe motiv că "agricultorii au dreptul să adere la un sindicat al agricultorilor" (extras din Legea sindicatelor, modificată în ianuarie 2003) iar preşedintele sindicatului, domnul Manole Benieamin a trebuit să facă recurs la Curtea Europeană a Drepturilor Omului... Din acel moment nu am mai putut contacta pe nimeni din conducerea AGROSTAR.
Concluzii dureroase
Cine este cu adevărat un reprezentant al agricultorilor?
Cine apără drepturile micilor agricultori?
Vă las pe dumneavoastră să găsiţi răspunsul...
Manole Silviu
vineri
Preturile la alimente
Cresc preturile la produsele alimentare si guvernantii pe care ii avem (altii mai rai, de unde?) justifica acest lucru prin devalorizarea leului fata de euro, avand in vedere ca peste 70% din produsele alimentare consumate acum in Romania sunt importate. Dar de ce in Romania, cu cele 10 milione hectare de teren agricol, a ajuns sa importe 70% din alimente pentru cele mai putin de 20 de milioane de locuitori care am mai ramas in aceasta tara ("fostul granar al Europei") acesti asa-zisi "oameni politici" nu ne spun !!!
Astia sunt ... Guvernul Romaniei ??? sau armata de ocupatie care vrea sa distruga agricultura romaneasca si sa ne transforme intr-o colonie doar consumatoare de bunuri produse de altii ?
EU, CA SIMPLU TARAN ROMAN CE SUNT ... NU SPUN CA ESTE ASA ... DAR S-AR PUTEA SA FIE ...
DUMNEZEU SA-I IERTE ŞI SA NU LE PLATEASCA DUPA FAPTELE LOR DOAR LOR CI ... SI FIILOR LOR ... SI FIILOR FILOR LOR. ASA SA NE AJUTE BUNUL DUMNEZEU.
Discurs politic
Citit de sus in jos, e discursul pentru alegatori
citit de jos in sus, este ceea ce gandesc ei cu adevarat !!!!!
In partidul nostru politic, ne respectam promisiunile
doar imbecilii pot crede ca
noi nu vom lupta impotriva coruptiei
pentru ca, un lucru e sigur pentru noi:
cinstea si transparenta sint fundamentale pentru atingerea idealurilor noastre
vom demonstra ca e o mare prostie sa crezi ca
mafia va contina sa faca parte din guvern ca in trecut
va asiguram, fara umbra de indoiala, ca
dreptatea sociala va fi scopul principal al mandatului nostru
cu toate acestea, exista inca oameni prosti care isi imagineaza ca
guvernarea sa fie posibila in continuare
cu aceleasi vechi smecherii politice
cind ne asumam puterea, facem totul pentru ca
sa se termine cu situatiile privilegiate si cu traficul de influenta
nu suportam in nici un fel ideea ca
poporul va flaminzi
ne vom indeplini misiunea chiar daca
rezervele economice vor fi complet epuizate
vom exersa puterea pana ce
veti intelege ca incepand de acum
noi sintem partidul xxxxxxxxxxx, noua politica.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)