luni

Distrugerea agriculturii continua!

Valeriu Tabara se pare ca este genul de om care atunci cand are un plan face tot posibilul sa il duca pana la capat. Daca ar fi lucrat in favoarea celor pe care ii reprezinta, la cata pasiune pune dumnealui, totul ar fi fost perfect. Din pacate el vrea doar sa distruga ce a mai ramas din agricultura romaneasca si sistematic vine cu tot felul de propuneri, norme, idei care vor duce la bun sfarsit ce s-a inceput in anii ’90.
Din momentul in care a ajuns in fruntea Ministerului Agriculturii primul lucru pe care l-a facut a fost sa propuna amendarea agricultorilor care nu isi lucreaza terenurile, fara sa isi puna problema de unde ar trebui sa provina fondurile pentru cheltuielile de infiintare a culturilor, utilaje s.a.
Luna trecuta a declarat ca vinovati pentru criza alimentara din Romania sunt taranii care stau prin crasme si nu vor sa munceasca. Si desi noi putem hrani 80 de milioane de oameni nu suntem in stare sa asiguram nici macar pentru consumul intern. De unde are aceste informatii inca nu ne-am dat seama, in conditiile in care centralizarea datelor de la recensamantul agricol va fi definitivata abia anul viitor.
In urma protestelor si a scrisorii deschise pe care sindicatul agricultorilor Cultivatorii Directi din Romania i-a adresat-o, Valeriu Tabara a shimbat directia si a anuntat ca Romania nu se confrunta cu nici un fel de criza alimentara, avem alimente romanesti din belsug, doar ca romanii nu au bani sa le cumpere. Din nou este vina taranului roman care are tupeul sa ceara bani pe munca sa si nu vrea sa ofere la pret de dumping fata de produsele turcesti legumele sale. Se pare ca el nu are nici un fel de notiuni de economie si inca nu a auzit de falimentul care apare in momentul in care un produs este vandut la un pret sub costul de productie.
Acum Valeriu Tabar loveste din nou in tarani. Desi a declarat ca va face tot posibilul sa sprijine agricultura romaneasca sa se dezvolte… loveste in sursele de finantare a taranilor care si-au pus speranta in masura 141 – Transformarea fermelor de semi-subzistenta. Pe scurt, aceasta masura finanta cu 1.500 de euro pe an timp de 5 ani pe micii agricultori care doreau sa se dezvolte, aceasta masura fiind cea mai accesibila cale prin care taranul putea ajunge la fondurile europene.  
Nu si de aceasta data. Dupa ce unul dintre predecesorii sai a ajuns la concluzia ca agricultorii se asociaza doar din interese de moment si a introdus conditia ca punctajul pentru accesarea de fonduri sa fie atribuit doar agricultorilor care sunt membri ai unei asociatii agricole de minim 6 luni, Valeriu Tabara a anuntat ca termenul de 1 iulie anuntat pentru lansarea masurii 141 a fost modificat pentru data de 1 iunie. Acum sa facem un simplu calcul. In ianuarie cand s-a anuntat data de 1 iulie, pentru inceperea sesiunii depunerii de proiecte pentru 141, taranii aveau timp sa se inscrie intr-o asociatie sau sa infiinteze asociatii noi si sa se incadreze in termenul de 6 luni. Scurtand termenul cu o luna, Valeriu Tabara le-a aratat inca o data agricultorilor ca puterea este in mana lui si ca daca el nu vrea, atunci taranii nu au decat sa moara si tot nu vor ajunge la banii atat de necesari pentru dezvoltarea activitatii. Iar cele 20 de puncte acordate pentru agricultorii inscrisi intr-o forma asociativa de minim 6 luni, din totalul de 100, nu vor fi acordate pentru foarte multi dintre tarani. Intrebarea care se pune: cui foloseste?
Valeriu Tabara a declarat ca va face tot posibilul sa ajute agricultura romaneasca. Am vazut cum a inteles el sa faca asta.
Manole Silviu

Etapele procesului de obţinere de fonduri europene nerambursabile

Identificarea investiţiei
Orice  firmă  existentă sau nou înfiinţată poate să-şi dezvolte activitatea principală sau să şi-o modifice şi să se extindă spre spaţiul rural în orice fel de categorie de investiţie eligibilă prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Pentru aceasta, beneficiarul trebuie să identifice domeniul de activitate şi tipul de investiţie (achiziţii de utilaje, construcţie nouă sau modernizarea celei existente, fermă, activitate industrială, atelier meşteşugăresc etc.). Un alt aspect important este acel ca firma să aibă sediul în mediul rural. De asemenea, firma nu trebuie să înregistreze pierderi în bilanţul exerciţiului financiar aferent anului anterior depunerii cererii de finanţare şi nu trebuie sa aibă datorii la stat, să nu fie în incidenţă de plată, sau în executare silită. Terenul pe care îşi va desfăşura activitatea firma respectivă trebuie să fie în proprietatea acesteia sau să îl aibă în concesiune pe o perioadă suficient de lungă ca să asigure implementarea investiţiei şi încheierea perioadei obligatorii de cinci ani după finalitatea ei, timp în care este supusă unui control de justificare a cheltuirii de fonduri europene şi în care trebuie menţinută activitatea specificată.

Articolul complet il gasiti aici

miercuri

Agricultura românească văzută de Comisarul European

Ştim că dumneavoastră singur nu puteţi rezolva toate problemele agriculturii româneşti, probleme istorice, acumulate în multe zeci de ani şi că nu dumneavoastră aţi negociat capitolul VII privind aderarea României la UE. Nu va reproşăm nimic în calitate de Comisar European pentru Agricultură. Dimpotrivă, suntem mândri ca un român ocupă o funcţie atât de importantă. Suntem conştienţi că şi noi ţăranii trebuie sa fim mai activi. Trebuie să ne eliberam de fantasma statului-tătuc, trebuie să ne luam soarta în propriile mâini, trebuie sa ne asociem în organizaţii profesionale ale agricultorilor şi să ne apărăm drepturile. Deoarece nouă ne lipseşte experienţa în domeniu şi nu este de mirare după 40 de ani în care am ştiut doar de IAS şi CAP, am cerut şi am obţinut sprijinul unor sindicate ale agricultorilor din Occident…
Domnule Cioloş, dar dacă nu suntem sprijiniţi nici într-un fel de către organizaţiile abilitate, deşi de-a lungul anilor am dat dovadă de o înaltă pregătire şi profesionalism, ba dimpotrivă, ni se pun şi piedici… cum sfântul să mai putem fi optimişti?
Fragment dintr-o scrisoare trimisă de către Sindicatul agricultorilor Cultivatorii Direcţi din România domnului Cioloş
 pe 17 noiembrie 2010.
De ce merge prost agricultura românească? Iată opinia domnului Dacian Cioloş…
„Aş zice mai întâi că ne-ar prinde bine o schimbare a atitudinii faţă de beneficiari, şi nu doar una de faţadă sau de formă. Sigur, e nevoie de rigoare, e vorba de bani publici, dar beneficiarii au nevoie şi de sprijin şi de o atitudine real constructivă din partea funcţionarilor publici care se ocupă de gestiunea fondurilor. Au nevoie de claritate, de proceduri simple, fără documentaţie inutilă. De altfel, este în interesul tuturor, autorităţi publice şi beneficiari - cu cât o documentaţie este mai clară, cu atât e mai puţin loc de greşeli.”

Articolul complet poate fi gasit aici

marți

Magiunul de Topoloveni

De vorbă cu doamna Bibiana Stanciulov, director al SC Sonimpex Serv Com SRL, producătorul magiunului natural de prune Topoloveni

În urmă cu doi ani am întâlnit pe cineva foarte suparat că nu mai găsea Magiun de Topoloveni într-un supermarket. Când l-am întrebat ce este atât de deosebit la acest produs, mi-a spus că este „ca la mama acasă”. Anul acesta, Magiunul de Topoloveni a primit recunoaşterea europeană binemeritată.
Reporterul: Doamna Bibiana Stanciulov, ce înseamnă pentru România „Magiunul de Topoloveni”?
Bibiana Stanciulov: Magiunul de prune Topoloveni este o „identitate naţionala”, din punct de vedere cultural; gastronomia este parte a culturii în globalizarea actuală.
Reporterul: De câţi ani vă desfăşuraţi activitatea în acest domeniu?
...

Articolul complet poate fi gasit aici.

luni

Romania in mai 2011

            Agricultura, la fel ca şi celelalte sectoare, are nevoie de reguli şi de inovaţii, de infrastructuri moderne, de transporturi, de informatică, de reducerea costurilor de producţie de la cele privind taxele şi impozitele la energie şi carburanţi, de servicii eficiente de la cele financiare până la cele de asigurări. Are nevoie de cercetare, experimentare, informare şi asistenţă tehnică, are nevoie de pământ, apă, mijloace de producţie suficiente, eficiente şi ieftine, de o administraţie publică eficientă şi modernă pentru a reduce costurile birocraţiei, a simplifica procedurile, pentru a face mai sigure şi mai rapide autorizările şi aprobările proiectelor ca şi intervenţiile normative şi financiare. Trebuie să gândim şi să operăm mereu în termeni de sistem, să ieşim din logica sectorială şi de filieră. Din această convingere rezultă necesitatea unei acţiuni concertate între organizaţiile care reprezintă agricultorii şi a altor sectoare în confruntarea cu guvernul naţional şi administraţiile locale pe teme de interes comun.
            Agricultura, pentru a se dezvolta, trebuie să devină atractivă pentru tineri şi femei care vor să se implice în acest sector şi asta este posibil numai garantând noi drepturi sociale, sanitare şi civile; servicii şi oportunităţi pentru zonele rurale comparabile cu cele de la oraşe; condiţii de siguranţă împotriva acţiunilor de criminalitate organizaţională împotriva bunurilor, culturilor şi proceselor productive, condiţii de viaţă demne pentru agricultorii bătrâni ca o dovadă de recunoştinţă pentru aportul lor la acoperirea nevoilor alimentare şi în multe cazuri, salvând pământul, mediul, bunurile peisagistice şi culturale.
                                           Manole Benieamin
Presedintele Sindicatului agricultorilor Cultivatorii Directi din Romania
Articolul complet poate fi gasit aici.

joi

Revista Taranul Roman, mai 2011


A aparut noul numar al revistei Taranul Roman.

Din cuprins:

Editorial: România în 2011 pag. 3
Delictul de proprietate  pag. 4
Musca la arat, Ce fac ţăranii între două crâşme  pag. 5
Magiunul de Topoloveni  pag. 6
Agricultura românească văzută de Comisarul European pag.7
Creşterea Chinchilei  pag. 8
Legislaţie românească pag. 9
Atestarea, înregistrarea şi protecţia produselor agro-alimentare româneşti  pag. 10
Modificările aduse legii contabilităţii pe scurt  pag. 11
Etapele procesului de obţinere a fondurilor europene nerambursabile  pag. 12-13
Sfatul medicului veterinar: Bolile parazitare ale albinelor pag. 14
Plantele medicinale şi sănătatea Cactusul Nopal şi proprietăţile sale  pag. 15-17
Agricultura ecologică pag. 18-19
Bucătărie românească: Cartofi ţărăneşti  pag. 20
Obiceiuri şi tradiţii: Sculptura pag. 21
Turism: Obcinile Bucovinei pag.22
Amenajarea grădinilor pag.23-26


Revista poate fi rasfoita AICI