Propunere de colaborare

Voluntar pentru o cauza nobila.

Vino in echipa noastra formata din specialisti in cele mai variate domenii, dedicati satului romanesc.

Institutul National de Asistenta pentru Cetateni cauta voluntari pentru realizarea revistei online Taranul Roman, pe urmatoarele domenii:

 

Activitatea de jurnalism:

2.1  Jurnalism: redactarea de articole pentru revista Taranul Roman pe urmatoarele domenii:

2.1.1       editorial;

2.1.2       interviul lunii;

2.1.3       popularizarea activitatii SCDR-INAC;

a. Politica:

2.1.4       popularizarea agriculturii romanesti.

b. Economie:

2.1.5       idei de afaceri;  

2.1.6       informatii privind sprijinirea agricultorilor in organizarea pe plan local

2.1.7   legislatie romaneasca;

2.1.8   legislatie europeana;

2.1.9   fiscalitate (taxe si impozite);

2.1.10                     consultanta juridica;

2.1.11                     consultanta contabila;

2.1.12   finantari europene;

c. Agricultura:

2.1.13                     stiri cu caracter agricol;

2.1.14   sfaturi practice in activitatea agricola pe domenii:

cereale,

legume,

fructe,

cresterea animalelor,

plante energetice,

medicina veterinara,

floricultura,

medicina naturista,

2.1.15   agricultura ecologica;

2.1.16   articole privind alte domenii ale agriculturii;

d. Timp liber:

2.1.17   povesti din satul romanesc;

2.1.18   retete de bucatarie;

2.1.19   obiceiuri si traditii;

2.1.20   turism;

2.1.21   pagina cititorului;

Persoanele interesate sunt rugate sa isi trimita articolele si un mini CV la adresa de mail inaccdr@yahoo.com

Revista Taranul Roman poate fi vizitata aici

Taranii nu au nevoie de pomeni

Taranul Roman nu are nevoie de mila, nu are nevoie de pomeni !

El vrea doar sa stie ca nu este singur.

El vrea sa stie ca munca lui conteaza si ceea ce face el este apreciat la adevarata sa valoare.

Sustine activitatea Taranilor Romani: vino alaturi de ei in sindicatul agricultorilor Cultivatorii Directi din Romania si arata-le cat sunt ei de importanti pentru tine. 

O semnatura si o vorba buna pot face foarte multe iar impreuna vom putea depasi toate problemele si necazurile.

Cererea de adeziune poate fi descarcata de aici. 

Musca la arat

Cine raspunde unei nevoi sociale: Guvernul sau taranii?

Exista o mare confuzie si o mare deruta.

Ii rog pe toti romanii cu scaun la cap sa se gandeasca: tot ce au ei acum se datoreaza Guvernului sau muncii proprii? De multe ori chiar eludand hotararile absurde / anti-economice ale Guvernului? Si toate planurile de dezvoltare viitoare ale agricultorilor depind de Guvern sau doar de munca lor ca tarani si a dumneavoastra? In afara de a impune taxe si impozite altceva ce mai stie sa faca Guvernul?

Ce credeti ca se va intampla cu Romania daca Guvernul ar fi suspendat pentru 3 / 6 / 9 luni? Oare taranii isi vor lasa animalele sa moara de foame si gradinile nelucrate doar pentru ca nu mai exista un Minister al Agriculturii?

Singurii care ar putea simti lipsa Guvernului ar fi doar cei din mass-media deoarece nu ar mai avea zilnic subiecte de coruptie despre care sa vorbeasca si atunci ar fi nevoiti sa trateze si subiecte care ne intereseaza cu adevarat pe noi romanii…

Acum este randul tau

Pana acum am incercat singuri sa aparam interesele micului agricultor. Am tiparit reviste, pliante si am organizat intruniri pentru a fi mereu aproape de taranii romani.
Acum este randul tau: doneaza 2% din impozitul platit anul trecut catre organizatia noastra sau doneaza direct in unul dintre conturile noastre
Institutul National de Asistenta pentru Cetateni
Cont in lei deschis la Raiffeisen BANK Agentia Tecuci RO02 RZBR 0000 0600 1029 4094.
Cont in euro deschis la Raiffeisen BANK Agentia Tecuci RO48 RZBR 0000 0600 1344 2759
COD SWIFT RZBRROBU

si ajuta-ne sa ne continuam activitatea.

Institutul National de Asistenta pentru Cetateni este o organizatie non-profit in slujba oamenilor si a Romaniei iar sprijinul dumneavoastra este confirmarea ca ceea ce facem noi, corespunde unei necesitati si speram ca impreuna sa putem schimba ceva in Romania.

Doar impreuna cu voi putem salva satul romanesc si traditiile sale.

Ce fac taranii intre doua crasme

Dupa opinia lui Basescu si preluata de ministrul agriculturii Valeriu Tabara, taranii stau numai prin crasme in loc sa produca pentru tara. Domnule ministru, vedeti ca si de data asta v-ati inselat. Mai sus sunt niste fotografii care demonstreaza ca habar nu aveti ce se intampla in Romania si probabil ca dumneata ai fost cel care a spus  prostia asta intre doua baruri. Iar ca sa nu spuneti ca pozele au fost trucate... nu aveti decat sa faceti o mica excursie prin tara.
                                                               Si sa va fie rusine!!! 

Manole Silviu

secretarul sindicatului agricultorilor Cultivatorii Directi din Romania

România, ţara în care nimic nu se poate şi totul este posibil

Românii au tendinţa de a respinge sau a tăgădui tot ceea ce pune sub semnul întrebării ideile lor preconcepute. Nu ne place să auzim nimic ce ar putea răsturna edificiul părerilor pe care ni le-am elaborat cu atâta grijă sau ideile care cu multă migală ne-au fost inoculate de părinţi, prieteni, profesori sau politicieni.

Dar de unde are stilul de viaţă forţa aceasta de a se apăra? Cum se explică ataşamentul nostru faţă de el? Stilul de viaţă este un mijloc prin care ne exprimă pe noi înşine. Este o cale de a spune lumii cărei categorii aparţinem noi. Şi totuşi aceasta explică prea puţin importanţa uriaşă pe care o are pentru noi. Cauza reală pentru care stilul de viaţă are o semnificaţie atât de mare pentru noi este că alegerea unui model de stil de viaţă reprezintă o luptă decisivă în războiul purtat de fiecare dintre noi împotriva presiunilor zdrobitoare de opţiuni posibile. Putem alege să rămânem în ţară, să nu facem nimic altceva decât să ne plângem că nu am avut noroc în viaţă; putem alege să emigrăm şi să fim tot timpul cu gândul la ceea ce am lăsat în urma noastră; putem alege să ne trăim viaţa acasă şi să ne zbatem să o facem cât mai confortabilă; putem alege orice.

Hotărârea conştientă de a ne alege un model în viaţă, ne scuteşte de nevoia de a lua într-o secundă mii de decizii de mică importanţă. Putem alege să fim ţărani şi atunci ştim că un agricultor se ocupă de creşterea animalelor,  cultivarea cerealelor şi a legumelor sau putem alege să fim orăşeni, cu tot confortul din mediul urban dar trăind dintr-un salariu mai mic sau mai mare şi trezindu-ne la pensie cu o sănătate distrusă din cauza poluării şi atunci vom încerca să trăim sănătos şi… unde în altă parte decât la ţară, adică mai devreme sau mai târziu vom re/deveni tot ţărani. Odată angajaţi în favoarea unui stil de viaţă, putem elimina numeroase forme de îmbrăcăminte şi comportamentale, numeroase idei şi atitudini care nu corespund stilului adoptat de noi. Tânărul care optează pentru tipul de student protestatar (atât de mediatizat imediat după Revoluţie, dar care de-a lungul anilor a ales să se resemneze în faţa vieţii, şi asta nu datorită lipsei de conştiinţă socială a lor, cât din cauza absenţei oricărui sprijin din partea celor „maturi”) nu-şi iroseşte energia punându-şi întrebări chinuitoare pentru a şti dacă să voteze pentru un partid sau altul.

Angajarea într-un anumit gen de viaţă constituie, aşadar, o super-decizie. Este o decizie de ordin superior celui al multiplelor decizii pe care le luăm zilnic. Este o decizie de limitare a gamei de alternative ce ne vor preocupa în viitor. Atât timp cât rămânem în limitele stilului pe care l-am ales opţiunile noastre sunt relativ simple. Liniile conducătoare sunt clare. Grupul căruia aparţinem ne ajută să răspundem oricăror întrebări; el apără liniile directoare. Din păcate, atunci când oamenii iau o decizie, nu se implică complet. Ei vor privi tot timpul in jur să vadă care este reacţia celorlalţi. Dacă prietenii sau rudele îl vor lăuda pentru alegerea făcută va spune mândru: „Aşa este, vedeţi ce deştept sunt eu?” Dacă însă cei din jur îl vor privi cu neîncredere, românul se va dezice imediat de acţiunile şi ideile sale de teama reacţiilor celor din jurul său. Pe scurt, este vorba de laşitatea de a-şi susţine acţiunile şi de a-şi apăra ideile şi credinţa (şi nu mă refer la credinţă în sensul religios).

O altă reacţie a neimplicării totale în deciziile adoptate de fiecare în viaţa personală mai este şi invidia. Trăim aproape tot timpul cu impresia că dacă am fi ales altă cale, ar fi fost mult mai bine. Pentru că în ultimii ani s-a făcut atât de multă vâlvă şi au fost destul „lupte de clasă”, voi exemplifica doar trei categorii, deşi ar putea fi extins la mult mai multe.

Orăşenii îi invidiază pe ţărani că au. Da, ţăranii au şi păsări, şi un porc în ogradă, unii mai au şi vaci sau oi, fără ca nimeni să îşi pună întrebarea cât munceşte un ţăran pentru a avea grijă de animalele sau culturile sale. Credeţi că un ţăran, va putea să îşi încuie gospodăria şi să plece pentru o săptămână la munte sau la mare? Vă înşelaţi; cine ar mai rămâne în urmă să hrănească animalele sau să ude legumele? 

Ţăranii îi invidiază pe orăşeni că spre deosebire de câteva magazine săteşti, ei au mult mai multe oferte. Da, orăşeanul se duce la muncă şi lunar primeşte un salariu. Ţăranului nu îi intră bani în buzunar decât toamna; în restul anului el cheltuie pentru a avea ce recolta toamna, iar pe urma trebuie sa chibzuiască fiecare bănuţ să îi ajungă până la recolta următoare.

Cea de-a treia categorie o reprezintă cei care locuiesc în mediul rural şi lucrează în mediul urban. Ei încă nu s-au rupt de locurile în care au crescut dar nici nu doresc să se adapteze la viaţa de oraş. În ciuda aparenţelor, această categorie de oameni este cea mai fericită: ei beneficiază de avantajele ambelor medii. Lunar îşi primesc salariile din mediul urban, ca angajaţi, iar în timpul liber sunt agricultori şi produc pentru familiile lor şi surplusul ajunge pe pieţele din oraşe.

Dar când stilul nostru de viaţă este brusc sub semnul întrebării, când ceva sau cineva, o calamitate sau un Guvern prost, ne obligă să-l reconsiderăm trebuie să luăm o nouă super-decizie. Suntem puşi în faţa necesităţii dureroase de a ne transforma nu numai pe noi înşine, dar şi imaginea pe care o avem despre noi înşine.

Este o situaţie dureroasă, deoarece, eliberaţi de angajamentul faţă de un stil de viaţă dat, rupţi de trecutul care i-a dat naştere, noi am pierdut orice apartenenţă. Şi, ceea ce este şi mai rău, principiile noastre fundamentale sunt puse sub semnul întrebării şi trebuie să reconsiderăm fiecare nouă decizie vitală, singuri, fără garanţia unei politici precise, bine definite. Pe scurt, trebuie din nou să facem faţă poverii zdrobitoare a opţiunilor posibile. Şi iarăşi vom lua decizii în care nu ne vom implica cu toată inima… şi iarăşi vom aştepta reacţiile celor din jur cu privire la faptele noastre, iar mai târziu, uitând de neimplicarea noastră totală, ne vom mira de ce ne merge aşa de prost.

Manole Silviu

Scrisoare deschisă domnului Ministru Valeriu Tabara

Priponeşti, Galaţi 19.04.2011

Scrisoare deschisă

            Domnule Ministru Valeriu Tabără, pe situl http://www.antena3.ro a apărut un articol în care dumneavoastră acuzaţi că în România se rabdă de foame din cauza celor din mediul rural care stau în crâşme de la ora 8 dimineaţa şi până la 10 seara, în loc să muncească.

            Vă rugăm să precizaţi public exact la ce categorie de oameni din mediul rural v-aţi referit când aţi făcut această afirmaţie pentru că din declaraţia dumneavoastră reiese că toţi locuitorii mediului rural, adică 43% din populaţia României, stau doar în crâşme şi nu se mai ocupă nimeni de agricultură.

           Tot în acelaşi interviu, aţi declarat că productivitatea muncii în agricultură este prea mică din cauza programului de muncă care este de luni la prânz până joi după-amiază.

            Vă rugăm să ne spuneţi la ce culturi vegetale aţi făcut referire şi dacă acelaşi program se aplică şi crescătorilor de animale.

                            Aşteptăm cu interes explicaţiile dumneavoastră.

  

Manole Silviu

Secretarul sindicatului agricultorilor Cultivatorii Direcţi din România

ENTRE SUENOS

ENTRE SUEÑOS

Recibí tus besos en la noche,
besos en mi corazón y mi alma,
recibí tus besos entre sueños
te sentí invadiendo mi cuerpo
me sentí realmente tu dueño
y aunque nunca hemos estado juntos
has estado conmigo en mi lecho
y el amor desbordado en caricias
con amor hasta el alba hemos hecho.
Desperté con sabor a tus labios
todavía quemaba tu aliento
y en mi pecho tus besos dejaron
huellas claras de pasión sin freno
y a mi lado un hueco en la cama
dibujaba el halo de tu cuerpo.
y sentí un extraño silencio
dominando la alcoba vacía
me dolía saberte tan lejos
sin embargo de gozo aun gemía...

Tus besos llenaron de alegría mi corazón y mi alma...
A pesar de la distancia no te olvido...

INTRE VISE
Am primit sarutarile tale noaptea
sarutari in inima si in sufletul meu,
am primit sarutul tau in visele mele,
te-am simtit invadandu-mi corpul,
am simtit cu adevarat ca iti apartin
si, desi niciodata nu am fost impreuna
ai fost cu mine, in patul meu
si ti-ai revarsat dragostea in mangaieri
si asta, cu dragoste, iubire, pana in zori am facut.
M-am trezit cu dulceata buzelor tale
inca ma ardea rasuflarea ta
iar pe piept, sarutarile tale patimase
au lasat urme de nesters.
Si alaturi de mine, in locul gol,
se desena forma corpului tau...
si am simtit cum o tacere stranie
a pus stapanire pe dormitor...
ma durea stiindu-te atat de departe
dar inca mai gemeam de placere.

Angelica Monserrat, Veracruz, Mexic

De ce nu se modernizeaza agricultura romaneasca?

Dupa 20 de ani de tunuri, scandaluri politice, greve, preturi la alimente si carburanti care au urcat pana la cer si multe altele, in Romania incepe sa se schimbe ceva. Incepe sa se schimbe mentalitatea fata de taranul roman si agricultura romaneasca. Intrebari de genul „Dar ce vreti voi taranii, sa fiti lasati de capul vostru?”, asa ceva m-a intrebat un profesor universitar din comisia de examinare, in vara lui 2006 la examenul de licenta unde am prezentat lucrarea „Familia taraneasca, unitate si entitate economica”, nu isi mai au locul.

Acum toti sunt atenti la taranul roman. Acum toti incep sa vada agricultura rudimentara pe care o practica acesta si se mira cum de lucrurile pot merge atat de prost, cum de taranul inca mai ara cu caii si mai cara apa cu galeata de la ciusmeaua sau fantana din sat si de ce nu gasim alimente romanesti in magazine?

Avem idee cam ce ar trebui sa facem. Avem chiar si Planul National de Dezvoltare Rurala, care la nivel national ramane doar la nivel de idee, iar pe plan local, acolo de unde ar trebui sa inceapa implementarea lui, este mai putin cunoscut decat fata nevazuta a lunii.

De ce merge prost agricultura romaneasca? Pentru ca lipseste elementul esential: banul. Un simplu taran care are si el cateva hectare de teren si 2-3 animale in ograda nu isi permite sa isi cumpere un tractor si utilajele necesare. Nu pentru ca nu ar sti ce sa faca cu ele ci pentru ca nu dispune de banii necesari pentru asa ceva. Credit bancar? Pai in conditiile in care reuseste sa ia un credit iar in 5 ani trebuie sa dea inapoi mai mult decat dublul sumei imprumutate, cat ar trebui sa produca acel taran pentru a-si putea achita datoriile si sa mai si traiasca in perioada asta? Stiu, veti spune ca pentru asta exita Fondul de Garantare a Creditului Rural. Da, este adevarat, exista, dar haideti sa fim seriosi, pe cati i-ati auzit ca au reusit sa capete un sprijin de acolo?

Agricultorul roman nu este doar producator. Este si transportator si comerciant pentru ca are doua variante: ori vinde pe nimica toata productia sa „intermediarilor” si in loc sa se carpeasca mai tare se rupe, ori isi incarca in masina, daca o are, daca nu, o inchiriaza si pleaca pe piata, uneori cu saptamanile pentru a-si vinde produsele. Dar fiind plecat cu saptamanile, cine se mai ingrijeste de productia lasata acasa? Da, este adevarat ca asa poate obtine mai multi bani decat in prima varianta dar nu am luat in calcul cheltuielile de transport, cazare, hrana, etc. Astazi in hipermarket un kg de carne de miel se vinde cu 30 de lei, si mai este o saptamana pana la Paste, in timp ce taranul spera ca in urma anunturilor date pe internet sa il vanda direct la domiciliul clientului cu 20 de lei kg. Cei care nu fac asta… vor vinde carnea cu doar 15-18 lei, cum a fost si in anii anteriori. Daca vor reusi sa ii vanda si la pretul asta.

Si atunci cum este mai bine pentru agricultorii si consumatorii romani? Cum poate produce taranul si mult si bun si ieftin si sa mai ramana si cu un castig care sa ii asigure un trai decent si acoperirea cheltuielilor cu urmatoarele cicluri de productie?

Prin organizare, incepand de la nivel local, pana la nivel judetean, regional si national. Indiferent ca vorbim de grupuri de producatori sau asociatii pe produs rezultatul va fi acelasi. Daca un agricultor nu poate de unul singur sa isi cumpere utilajele necesare, unindu-se intr-o asociatie atunci lucrurile se schimba. Si as avea rugamintea sa nu intelegeti asociatia din ziua de azi cu CAP-ul din perioada comunista. In cazul de fata, agricultorii doar isi vand impreuna productia obtinuta. Cum o obtine fiecare, asta este treaba lui atat timp cat respecta standardele impuse. In felul acesta, taranul nu mai este si transportator si comerciant, pentru ca de aceste activitati se ocupa asociatia, iar agricultorul face ceea ce stie el cel mai bine: sa produca.

O asociatie puternica se poate dezvolta. De la cateva utilaje pentru lucrarea terenului se poate ajunge la un mic centru de sortare si ambalare daca vorbim de fructe si legume si isi pot construi un depozit frigorific.

 In felul acesta se respecta si normele sanitar-veterinare privind siguranta alimentara si se asigura si aprovizionarea populatiei cu alimente pe intreaga perioada a anului.

In felul acesta fluctuatia preturilor la alimente nu va mai fi atat de mare.

In felul acesta si agricultorul va fi sigur ca isi vinde marfa la un pret corect care sa ii asigure supravietuirea.

Ce lipseste pentru ca agricultorii sa se organizeze? Banul. Cand unui mic agricultor care abia o duce de azi pe maine i se spun avantajele organizarii in asociatii si a colaborarii, este de acord cu ideea si vrea sa faca asta. Dar cand aude ca trebuie sa scoata din buzunar cateva sute de lei pentru inregistrarea asociatiei si supravietuirea acesteia… face pasul inapoi. El pentru cateva sute de lei munceste toata luna… si din banii astia nu ii mai raman si pentru a investi intr-o asociatie. Indiferent cat de tentanta ar fi ideea. Si face pasul inapoi. Va incerca sa se descurce de unul singur; asa cum a facut-o si pana acum. O capra cu doi iezi se vinde in primava asta cu 350 de lei. Pai asta este jumatate din salariul minim iar taranul nu isi va vinde niciodata capra care ii asigura o cana de lapte pe zi si ceva carne in toamna, oricat de tentanta ar fi asocierea.

Si avantajele apartenentei la o asociatie a producatorilor nu se opresc aici. Fiind membru intr-o asociatie de profil taranul poate primi un punctaj suplimentar in accesarea de fonduri europene. Sau putea primi pana acum. La dezbaterea privind Planul National de Dezvoltare Rurala din 2 martie 2010, s-a stabilit ca acest punctaj sa nu mai fie acordat celor care au o vechime mai mica de 6 luni intr-o asemenea forma organizatorica pentru „ a descuraja asocierea din interes” de parca o asociatie a producatorilor ar fi doar un hobby. Propunerea a venit din partea domnului Mihai Dumitru ministrul MAPDR la acea vreme, propunere adoptata in unanimitate. Si cu asociatiile care in urma cu 6 luni nici nu existau, cum ramane domnii mei?

Si acum, ce ne mai ramane de facut?

Ce trebuie sa facem pentru a avea pe masa alimente si bune si ieftine si toata lumea sa fie multumita???

Manole Silviu

Secretarul sindicatului agricultorilor Cultivatorii Directi din Romania 

ANUNŢ DE SELECŢIE

Asociaţia Comunelor din România (A.Co.R.) şi partenerul său Structural Consulting^TM Group implementează proiectul „Comuna, promotor al dezvoltării spiritului antreprenorial în mediul rural”, în baza contractului de finanţare cu numărul de identificare POSDRU/83/5.2/S/58447, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.

În cadrul acestui proiect se vor organiza în perioada mai 2011 – februarie 2012 un număr de 20 cursuri de specializare în „Competenţe Antreprenoriale”, câte unul pentru două judeţe.

Primele 4 cursuri vor fi organizate astfel :

Regiunea	Judeţele de domiciliu sau reşedinţă ale participanţilor la curs	Număr de persoane care vor fi selectate pentru a participa la curs	Perioada de desfăşurare a cursului	Localitatea de desfăşurare a cursului
Sud-Est	Tulcea şi Constanţa	15	15 – 20 mai 2011	Tulcea
Sud-Est	Brăila şi Galaţi	15	22 – 27 mai 2011	Brăila
Sud-Muntenia	Giurgiu şi Teleorman	15	5 – 10 iunie 2011	Giurgiu
Sud-Muntenia	Dâmboviţa şi Prahova	15	12 – 17 iunie 2011	Târgovişte

Pentru fiecare curs se vor selecta 15 persoane, cu domiciliul stabil sau reşedinţa în două judeţe, conform grupate conform tabelului de mai sus. Dintre cele 15 persoane selectate, minim 10 vor fi şomeri, iar dintre aceştia minim 5 şomeri tineri (cu vârsta sub 25 de ani).

Cursurile organizate în cadrul proiectului vor avea o durată de 6 zile (5 zile activităţi de predare, timp de 8 ore pe zi, iar a 6-a zi va fi dedicată examinării participanţilor). Cursul se va finaliza cu un examen de absolvire, care constă în prezentarea unui plan de afaceri elaborat pe durata cursului.

Criteriile de selecţie pentru participanţii la curs sunt următoarele :

a.      Cerinţe obligatorii de eligibilitate

1.         apartenenţa la una dintre categoriile de grup ţintă manageri, angajaţi sau şomeri din mediul rural;

2.         studii medii sau studii superioare absolvite, cu diplomă de absolvire, respectiv de licenţă;

3.         domiciliul stabil sau reşedinţa în mediul rural.

b.     Criterii de departajare

1.      abilităţi de comunicare şi lucru în echipă;

2.      cunoştinţe de utilizare a calculatorului;

3.      iniţiativă antreprenorială.

Procedura de înscriere şi selecţie:

Candidaţii sunt invitaţi să completeze, utilizând modelele ataşate, Curriculum vitae format Europass (modelul este prezentat în Anexa 1), Scrisoarea de exprimare a interesului (Anexa 2), Declaraţia de eligibilitate (Anexa 3) şi Declaraţia-angajament (Anexa 4). Acestea se vor transmite la adresa de poştă electronică aurel@procomune.ro, ca fişiere Word.

Termenul limită de transmitere pe mail a celor 4 documente completate este ziua de vineri, 22 aprilie 2011, ora 16.00. În mesaj se va menţiona obligatoriu, în clar, judeţul pentru care se candidează! Rugăm persoanele interesate să consulte cu mare atenţie documentele de candidatură şi să urmărească îndeplinirea, mai întâi, a condiţiilor de eligibilitate.

Candidaţii selectaţi vor avea un interviu telefonic cu unul dintre membrii comisiei de selecţie. Informaţii suplimentare despre proiect sunt postate pe www.procomune.ro, www.acor.ro şi www.structural-consulting.ro.

Lista finală a celor 60 de candidaţi selectaţi, câte 15 din fiecare cele 4 perechi de judeţe (Constanţa-Tulcea, Brăila-Galaţi, Giurgiu-Teleorman şi Dâmboviţa-Prahova), va fi postată pe www.procomune.ro, www.acor.ro şi www.structural-consulting.ro, vineri, 29 aprilie 2011. Candidaţii selectaţi vor fi contactaţi prin poştă electronică şi telefonic, pentru a fi informaţi cu privire la programul desfăşurării celor 4 cursuri de Competenţe Antreprenoriale din proiect.

Toate costurile aferente participării la cursuri sunt decontate prin proiect (transport, cazare, masă şi suport de curs).

Relaţii suplimentare se pot obţine astfel :

- la nivelul echipei de implementare a proiectului, de la Aurel RADU (telefon 0723-303.556,

            aurel@procomune.ro)

- la nivelul judeţului pentru care se candidează, de la mentorul-formator  din tabelul următor :

Judeţ	Nume şi prenume mentor-formator	Telefon	Adresa de e-mail
Tulcea	Ilie Marian	0736 802.147	tulcea@procomune.ro
Constanta	Pîrvu Alexandru	0736 802.124	constanta@procomune.ro sandu_broshnir@yahoo.com
Brăila	Ruse Lorin-Robert	0742 353.984	ruse_lorin@yahoo.com braila@procomune.ro
Galaţi	Dumitriu Anca-Roxana	0736 802.128	galati@procomune.ro
Giurgiu	Catrina Aurelia	0736 802.129 0723 509.049	aureliacat@yahoo.com giurgiu@procomune.ro
Teleorman	Beşu Florin Claudiu	0727 860.935 0736 802.145	claudiubesu@gmail.com teleorman@procomune.ro
Dâmboviţa	Hoaghe Liliana Marilena	0736 802.126	dambovita@procomune.ro
Prahova	Alexe Dumitru	0736 802.140	prahova@procomune.ro

Participanţii la cursurile de Competenţe Antreprenoriale care sunt absolvenţi de studii superioare, au posibilitatea de a fi selectaţi pentru a participa şi la un curs regional de Manager proiect, care se va organiza în anul 2012.

În cadrul proiectului, inclusiv în activitatea de selecţie a participanţilor la aceste cursuri, Asociaţia Comunelor din România şi partenerul său Structural Consulting Group respectă şi promovează principiul egalităţii de şanse.