CAPUSELE PASARILOR
Acarioza argasidica:- termen stiintific folosit pentru capusele din genul Argas, ce paraziteaza atat pasarile domestice cat si salbatice. Aceasta parazitoza, duce la dermatoza pruriginoasa cu sindrom toxic anemiant si paralizie.
Raspindirea acestor capuse este foarte vasta si cosmopolita, parazitismul semnalindu-se chiar si la mamifere. La pasari, atacul are loc in toate unitatile (atat in fermele de crestere industriala cat si in micile gospodarii).
Biociclul: ou, larva, nimfa adult
Capusele ataca toate speciile de pasari, hranindu-se cu sange. Adultii si nimfele ataca gazdele in timpul noptii, iar ziua raman ascunsi in mediul inconjurator (asternut, mobilier, sau in afara adapostului, gen-scoarta copacilor). Dupa copulare, femelele depun ouale in mediul inconjurator. Incubatia este influentata de temperatura din adaposturi si mediul inconjurator. Iubesc caldura, iar acest lucru ajuta ca incubatia sa aiba loc doar in 6-10 zile. Larvele urca pe corpul pasarilor, se hranesc, apoi se retrag in biotopuri si se transforma in nimfe. Acestea in decurs de cateva zile se vor urca din nou pe corpul pasarilor sa se hraneasca si se vor transforma in adulti.
Simptome: pasarile infestate nu dorm, sunt nelinistite, se ciugulesc, devin anemice, slabesc, se semnaleaza si scaderea ouatului, iar tineretul fiind cel mai vulnerabil, prezinta pareze, ajungandu-se la paralizii ale aripilor si picioarelor.
Diagnosticul: se va pune pe baza examenului corporal efectuat pe timpul zilei, unde se vor evidentia larvele capuselor, iar pe timpul noptii se vor efectua controale in adaposturi astfel evidentiindu-se capusele adult.
Combaterea se realizeaza prin:
- deparazitarea adapostului prin flambare sau apa clocotita,
- inlocuirea asternutului si eliberarea incaperii pentru cateva zile (2-3),
- aspersiuni cu o solutie acaricida.
- pasarile se vor trata cu substante organofosforice: Neguvon sub forma de pulberi cu talc, aplicate direct pe corpul pasarilor, sau chiar in cuibare.
- se vor amplasa in gospodarii locuri cu nisip sau cenusa in care se adauga substante cu efect acaricid.
!!! Este important ca tratamentul sa se repete la 6-7 zile.
Ixodidele- termenul stiintific folosit capuselor din familia Ixodidae, capuse ce paraziteaza mamiferele din primavara, lunile martie-mai pana toamna tarziu septembrie- octombrie, in functie de zona si climat.
Capusele in faza parazitara se fixeaza preferential pe diferite regiuni ale corpului mamiferelor, in special unde pielea este fina (regiunea perineala, abdominala inferioara, mamela, scrotum, conchie auriculara, jgheab jugular), hranindu-se cu sangele acestora (paraziti hematofagi). Infestatiile puternice la taurine, ovine, caprine,cabaline, dar mai ales la tineretul animal, sunt urmate intr-o saptamina de manifestari clinice variate cum ar fi: stare de anemie, slabire, dermatite nodulare, microabcese cutanate, dar mai ales scaderea productiei de lapte, diminuarea sporului de crestere si randamentul scazut la tractiune. Paralizia se manifesta in maxim 2 saptamini de la infestare.
Tratamentul animalelor consta in imbaierea sau aplicarea pe corpul animalelor, prin spalare, aspersare sau pudraj in perioada de risc, a diferitelor substante acaricide: avermectine, organofosforice, piretrine, carbamati.
Cateva exemple pentru fiecare specie:
-Organofosforice:neguvon solutie 1 la mie spalare corporala la bovine si cabaline, si 0,5 la mie solutie pentru imbaierea oilor. De retinut: NU se recomanda la animalele tinere, feline si pasari;
-Carbamati: carbaryl solutie 5 la mie aspersare pe corpul animaleleor;
-Piretrinoide: deltametrin si flumetrin solutie 0,6-1 la mie aspersare, imbaiere sau spalare;
-Avermectinele: ivomec are un spectru larg antiparazitar, administrat per os sau parentreral in doza de 0,2 mg/kg corp;
Repetarea tratamentului este necesara de mai multe ori in sezonul de pasunat.
STIATI CA:
In medie capusele au 2, 5 – 4 mm lungime; femelele sunt de obicei mai mari decât masculii, dar după o perioadă în care se hrănesc cu sânge, femelele ajung până la 14 mm lungime şi la o greutate de 500 de ori mai mare decât cea iniţială;
Medic veterinar, Hulea Mornea Elena-Lacramioara.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu