marți

CHESTIUNI ALAMBICATE


Economia subterană a reprezentat dintotdeauna un pericol nu doar pentru România ci şi pentru celelalte state ale lumii. Interpretată ca fiind o epidemie din punct de vedere financiar,  aceasta antrenează toate clasele sociale, toate instituţiile şi în general o mare parte din sectorul privat, aducând prejudicii aparatului de stat egale cu PIB-ul sau cu împrumuturile efectuate de la Fondul Monetar Internaţional.
Pentru a cuprinde în câteva cuvinte acest fenomen, este necesar să facem un raport cu ceea ce presupune corupţia şi formele pe care aceasta le îmbracă la nivelul tuturor păturilor sociale, clase sau religii, indiferent dacă vorbim de favoritisme, mituire, delapidare sau pur şi simplu despre sacoşa cu „o mică atenţie” dată funcţionarului public sau medicului pentru pensionarea anticipată pe caz de boală. Aceste acte ilicite constituie infracţiuni nu numai din punctul de vedere al prejudiciului adus statului sau cel al legislaţiei actuale dar şi din punct de vedere moral dat fiind faptul că taxele şi impozitele ajung în buzunarul „bolnavilor închipuiţi”.
Privit însă din alt punct de vedere, acest flagel nu poate decât să încetinească evoluţia tărilor dat fiind faptul că, rata economiei subterane este mai mare în fostele ţări comuniste, Austria înregistrând cel mai mic procentaj, alături de Luxembrug, adică mai mic de 10 % din PIB. Dacă  în clasamentele efectuate România ocupă locuri fruntaşe alături de Bulgaria şi statele baltice, valoarea estimată a economiei subterane presupunând 37,10% din PIB (sursă Econtext), în anul 2010  pierderile rezultante s-au estimat la 45 miliarde de euro, iar în 2011, la 44 miliarde de euro.
Economia subterană în România este asociată în general cu evaziunea fiscală, traficul ilegal de tutun, arme sau droguri, prostituţie, angajare „la negru”, furt, jocuri de noroc ilegale, activităţi cum ar fi munca în gospodărie, cerşitul, crimă organizată, neplata impozitelor sau dispariţia firmelor înainte de efectuarea plăţilor, profitul obţinut de pe urma acestor activităţi aflate în afara circuitului bugetar conducând la obţinerea veniturilor semnificative care antrenează în general toate clasele sociale, fondurile rezultante fiind reinjectate în menţinerea şi dezvoltarea activităţilor criminale. Dimensiunile diferă în funcţie de sistemul economic al fiecărei ţări în parte şi de motivaţia aparatului de stat de a reduce în mod drastic aceste tipuri de activităţi caracterizate prin existenţa unui tradiţionalism şi tolerare a acestui gen de activităţi în vederea atingerii unui nivel optim de dezvoltare.
 În privinţa diminuării acestui tip de infracţiuni aparatul de stat a luat măsuri drastice, însă de cele mai multe ori acestea rămân la stadiul de pact unde părţile implicate în această ecuaţie nu sunt dispuse să denunţe, dat fiind faptul că acest lucru presupune o scădere a veniturilor din economia personală. Actualul guvern, prin schimbarea codului penal şi a codului de procedură penală nu îşi propune altceva decât înăsprirea pedepselor în toate sferele de activitate, însă personajele cu relaţii sus puse rămân totuşi în afara legii, acest lucru demonstrând faptul că în general oamenii nu sunt egali în faţa legii, elita fiind considerată privilegiată din toate punctele de vedere.
Dacă în România anilor 2011 căutăm o stabilitate atât din punct de vedere economic cât şi din punctul de vedere al protecţiei oferite de către aparatul de stat faţă de individ, este absolut necesară conştientizarea efectelor nocive pe care le are economia subterană  vis a vis de situaţia actuală a ţării noastre: ieşirea din criză ar fi mult mai rapidă, împrumuturile realizate de ţara noastră ar fi mult mai repede lichidate, iar nivelul şomajului ar scădea, economia individuală schimbându-se într-un mod favorabil. În acest caz mă întreb dacă elita politică şi implicit aparatul de stat ar avea vreun interes în rezolvarea acestor chestiuni.
Loredana Terec - Vlad

duminică

Lucrări de refacere şi modernizare a infrastructurii de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor


Începând cu 1 septembrie se pot depune cereri pentru
"Lucrări de refacere şi modernizare a infrastructurii de prevenire
 şi de protecţie împotriva inundaţiilor"

În perioada 1 septembrie - 31 octombrie 2011, Agenţia de Plăţi Pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit va primi cereri de finanţare pentru "Lucrări de refacere şi modernizare a infrastructurii de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor" (Măsura 125, submăsura c). Fondurile  vor fi de 62.500.000 de euro. Depunerea cererilor de finanţare se va face la Oficiile Judeţene ale Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP), zilnic, în intervalul orar 09:00 – 14:00, termenul limită pentru depunerea proiectelor fiind, 31 octombrie 2011, ora 12:00.
Beneficiarii eligibili sunt: comunele şi administratorul fondului forestier de stat - Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva.
Sprijinului nerambursabil acordat în cadrul acestei submăsuri este de 100% din totalul cheltuielilor eligibile, dar nu mai mult de 1.500.000 euro/ proiect. Plafonul minim  este de 5.000 de euro, această sumă reprezentând valoarea totală eligibilă a proiectului. În cadrul submăsurii 125 c sunt eligibile numai investiţiile de prevenire şi protecţie împotriva inundaţiilor amplasate pe terenuri agricole sau forestiere şi / sau pe cursuri de apă care nu sunt gestionate de Administraţia Naţională APELE ROMÂNE (torente, pâraie cu lungimi mai mici de 5 km). Investiţiile finanţate prin submăsura 125 c cuprind: refacerea infrastructurii de protecţie împotriva inundaţiilor (componenta c 1), care se referă la infrastructura de protecţie împotriva inundaţiilor existent; prevenirea împotriva inundaţiilor (componenta c 2), care se referă la lucrări noi.
Multe proiecte de finanţare sunt respinse încă din prima faza de evaluare datorită tratării cu superficialitate a condiţiilor de eligibilitate şi administrative. Criteriile de eligibilitate ale solicitantului - forma de constituire (ONG, autoritate publică, microîntreprindere, IMM, întreprindere mare),  vechimea (minim 1-2 ani), profitabilitatea (să fi obţinut profit din exploatare în anul precedent depunerii proiectului), activitatea (codul CAEN) pentru care se solicita finanţare, reprezentantul legal şi lipsa datoriilor în certificatele de atestare fiscală  trebuiesc îndeplinite în strictă concordanţă cu specificaţiile din ghidurile de finanţare.
Ec.  FELECAN VALERICA 

marți

Discutii


Multumim domnului Morarescu care ne-a anuntat data viitoarei intruniri a comisiei pentru agricultura a PNL insa din pacate, convocarea care se adreseaza presedintilor si membrilor subcomisiilor PNL si avand in vedere ca in instiintare nu a fost facut cunoscut programul privind subiectele ce vor fi dezbatute precum si faptul ca noi agricultorii suntem in plina campanie de recoltare, la aceasta intrunire nu va participa nici un reprezentant al Sindicatului Agricultorilor Cultivatorii Directi din Romania.
          Totusi, dorim sa adresam Comisiei pentru agricultura a USL, urmatoarele intrebari:
1. Care este pozitia USL cu privire la statutul juridic al agricultorului proprietar de teren (nu muncitor agricol) cultivatori direct (nu cel care si-a dat terenul in arenda)?
          * Sindicatul agricultorilor Cultivatorii Directi din Romania, a propus si sustine definitia intreprinzatorului agricol asa cum este explicat in Codul Civil italian, art. 2135:
(ÎNTREPRINZĂTOR AGRICOL)
1.                 Articolul 2135 din codul civil este înlocuit cu următorul:
„ Este întreprinzător agricol cine exercită una dintre următoarele activităţi: cultivarea fondului, silvicultură, creşterea animalelor şi activităţi conexe.
Prin cultivarea fondului, prin silvicultură şi prin creşterea animalelor se înţeleg activităţile îndreptate către îngrijirea şi dezvoltarea unui ciclu biologic sau a unei faze necesare ciclului însuşi, cu caracter vegetal sau animal, care utilizează sau pot utiliza fondul, pădurea sau apele dulci, salmastre sau marine.
Se înţeleg totuşi conexe activităţile, exercitate de acelaşi întreprinzător agricol, îndreptate către manipularea, conservarea, prelucrarea, comercializarea şi valorificarea care au ca obiect produse obţinute în mod preponderent din cultivarea fondului sau pădurii sau din creşterea animalelor, ca şi activităţile îndreptate către furnizarea de bunuri sau servicii prin utilizarea preponderentă de utilaje sau resurse ale întreprinderii implicate în mod normal în activitatea agricolă exercitată, fiind cuprinse aici activităţile de valorificare a teritoriului şi a patrimoniului rural şi forestier, cât şi primire şi găzduire aşa cum sunt definite de lege”.
2.   Se consideră întreprinzători agricoli cooperativele de întreprinzători agricoli şi consorţiile lor când utilizează pentru desfăşurarea activităţilor prevăzute în art. 2135 din codul civil, aşa cum este substituit de aliniatul 1 din prezentul articol, preponderent produse ale asociaţilor, şi furnizează preponderent asociaţilor bunuri şi servicii îndreptate către îngrijirea şi dezvoltarea ciclului biologic.

2. Care este pozitia USL cu privire la  statutul juridic al fondului agricol (teren arabil, pajisti si fanete, vii, livezi, padure, iazuri de peste, familii de albine, animale, constructii agro-zootehnice, cai de acces, surse de apa?
          * Daca USL priveste fondul agricol ca bun material gen bunuri imobiliare sau automobile proprii sau mijloc de productie gen fabrica de confectii?

3. Care este pozitia USL privind Legea 283/2010 a camerelor agricole?
          * Daca USL sustine legea asa cum a fost votata iar daca nu, atunci care sunt modificarile avute in vedere. Aceasta intrebare este justificata prin faptul ca in proiectul pentru agricultura a USL la capitolul Reforma administrativa,  se spune doar atat: MAPDR, Agentiile de Plati,Camerele Agricole, fara nici un comentariu.

4. Care este pozitia USL fata de adoptarea Codului Rural si al Pescuitului pe care Sindicatul agricultorilor Cultivatorii Directi din Romania o considera ca fiind o necesitate urgenta si pentru faptul ca Noul Cod Civil care urmeaza sa intre in vigoare in curand, la capitolul Agricultura, are in vedere doar arendasul, fara nici o referire la arendator si fondul agricol?

5. Ce masuri are in vedere USL pentru a creste absorbtia fondurilor europene destinate agriculturii avand in vedere ca majoritatea celor 1,5 milioane de agricultori inscrisi in Registrul fermelor sunt decapitalizati, cu alte cuvinte, nu pot acoperi din surse proprii cofinantarea si nici cheltuielile intocmirii si aprobarii dosarelor?

           Asteptam cu interes raspunsurile Comisiei pentru agricultura.

luni

Revista Taranul Roman - septembrie 2011

A aparut numarul 25 al revistei Taranul Roman.

Din cuprins:

Editorial: … … pag. 3-4
Ţărănismul: ... ... pag. 5-7
Idei de afaceri: Orhidee … … pag. 8
Legislaţie românească … … pag. 9
Finanţări europene: Lucrări de refacere şi modernizare a infrastructurii de prevenire şi protecţie împotriva inundaţiilor  ... ... pag. 9
Sfatul medicului veterinar: Creşterea ovinelor… … pag. 10-13
Agricultura ecologică: Discuţii despre Roşia Montană … … pag. 14-17
Bucătărie românească: Brioşe de ciocolată cu dragoste … … pag. 18-19
Turism: Jurnal de vacanţă … … pag. 20-22
Pagina de istorie: Despre Naţionalism ... ... pag. 23-25
Pagina de Religie: Despre Dumnezeu … … pag. 26-27



Revista poate fi vizualizata aici: http://www.scribd.com/doc/64000725/Revista-Taranul-Roman-Septembrie-2011




joi

Manole Benieamin: Despre noul idol

Manole Benieamin: Despre noul idol: În anumite părţi sunt încă popoare şi turme, dar nu la noi fraţilor: aici sunt numai State. Statul? Şi ce este el? Ei bine, ...