Se afișează postările cu eticheta fonduri. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta fonduri. Afișați toate postările

sâmbătă

Taranul Roman, nr.32 - februarie 2012

A aparut nr. 32 al revistei Taranul Roman. 

Din cuprins:

Sindicat contra Preşedinte … … pag. 3
Cum să scrii istoria? … … pag. 4
Rolul Monarhiei în România … … pag. 5-6
Un manifest pentru normalitate democratică şi instituţională în România … … pag. 7
ARGUMENTUL INSTITUŢIONAL … … pag. 8-10
ARGUMENTUL ISTORIC  … … pag. 10-11
Discuţii la o cafea ... … pag. 11-12
Activitatea SCDR-INAC… … pag. 13-14
Sindicatul pe înţelesul tuturor! (2) ... … pag. 15-16
Legislaţie românească … … pag. 17
Legislaţie europeană … … pag. 18
Principiile şi regulile de fertilizare în agricultura biologică (organică) (3) … … pag. 19-20
Un test simplu pentru determinarea componenţei solului … … pag. 21
Mere coapte cu cremă de brânză de vacă … … pag. 22
RĂDĂCINI… … pag. 23
Sărbătorile lunii Februarie – Făurar… … pag. 24-27
Poetul ţăran ION HANZU… … pag. 27-29

Realizatorii revistei:
Manole Silviu – Redactor Şef;
Hulea Mornea Elena-Lăcrămioara;
Oiţă Simona;
Felecan Valerica;
Manole Benieamin;
Felecan Sorina;
Voevod Mihai;
Sbârciog Alina;
Angelica Monserrat – Mexic;
Loredana Terec-Vlad;
Anastasia G;
Bisoceanu Georgeta;
Massimiliano Frattale – Italia;
Murariu Nicolae;
Nicoleta Lazăr;
Valentina Sen;
Andrei Albu;


Vino în echipa noastră formată din specialişti în cele mai variate domenii, dedicaţi satului românesc.
Institutul Naţional de Asistenţă pentru Cetăţeni caută voluntari pentru realizarea revistei online Ţăranul Român, pe următoarele domenii:
Persoanele interesate sunt rugate să îşi trimită articolele şi un mini CV la adresa de mail inaccdr@yahoo.com

Activitatea de jurnalism:
2.1 Jurnalism: redactarea de articole pentru revista Ţăranul Roman pe următoarele domenii:
2.1.1 editorial;
2.1.2 interviul lunii;
2.1.3 popularizarea activităţii SCDR-INAC;
a. Politică:
2.1.4 popularizarea agriculturii româneşti.
b. Economie:
2.1.5 idei de afaceri;  
2.1.6 informaţii privind sprijinirea agricultorilor în organizarea pe plan local;
2.1.7 legislaţie românească;
2.1.8 legislaţie europeană;
2.1.9 fiscalitate (taxe şi impozite);
2.1.10 consultanţă juridică;
2.1.11 consultanţă contabilă;
2.1.12 finanţări europene;
c. Agricultură:
2.1.13 ştiri cu caracter agricol;
2.1.14 sfaturi practice în activitatea agricolă pe domenii:
cereale, legume, fructe, creşterea animalelor, plante energetice, medicină veterinară, floricultură, medicină naturistă,
2.1.15 agricultură ecologică;
2.1.16 articole privind alte domenii ale agriculturii;
d. Timp liber:
2.1.17 poveşti din satul românesc;
2.1.18 reţete româneşti;
2.1.19 obiceiuri şi tradiţii;
2.1.20 turism;


Revista poate fi rasfoita si descarcata de aici: Revista-Taranul-Roman-Nr-32-Februarie-2012

luni

Clarificări privind calculul Unităţii de Dimensiune Economica (UDE)


COEFICIENŢI DE MARJĂ BRUTĂ STANDARD MBS 2008
Punctul de vedere privind încadrarea unor culturi vegetale şi categorii de animale. Categoriile de clasificare sunt conform cu Regulamentul (CE) 868/ 2008, regulament ce stă la baza activităţii RICA.
1. D08 – alte cereale: mei, triticale, hrişca, sorgul
2. D09 g – alte plante leguminoase uscate: bobul
3. D18b2_3 alte plante de nutreţ: păşuni temporare cu trifoi, borceag, lucernă
4. D19 seminţe şi seminceri: seminţe de iarbă (graminee si leguminoase furajere), seminţe pt. horticultură, seminţe şi răsaduri pe teren arabil (exclusiv cerealele), boabe de leguminoase uscate, cartofi, plante oleaginoase
5. D20 alte plante - alte plante care nu au fost incluse în nicio categorie
6. D 30 alte plante oleaginoase: ricin, şofrănaş, susan, arahide, muştar, mac
7. D33 alte plante textile
8. D34 plante medicinale şi aromatice, condimente, plante aromatice şi mirodenii, incluzand ceaiul, cafeaua şi cicoarea pt. cafea
9. D35 alte plante industriale
10. G01c livezi de coacăz, smochin, zmeur: coacăz, smochin, zmeur, afin, mur, agriş
11. G06 alte culturi permanente răchita, papura, bambus, salcie, brazi de crăciun
12. J09a – Oi, mioare montate - oi de un an sau mai mult destinate reproducerii
13. J09b – oi, alte oi – ovine de toate vârstele, cu excepţia oilor
14. J10a capre – capre montate – femele de reproducere
15. J10b capre - alte capre – caprine, altele decât femele de reproducere
16. J16 d – alţi pui, pui de o zi, pui de bibilică, gâşte, raţe, etc.
În ce priveşte încadrarea trandafirilor pentru dulceaţă nu este de competenţa noastră să răspundem, RICA nu a colectat date în acest sens,  cătina se încadrează la sub-rubrica culturilor permanente fructe mici şi bace la fel ca şi coacăzele albe şi roşii, zmeură, smochine etc., gutuiul este considerat fruct sămânţos şi poate fi încadrat la poziţia Livezi pomi climă temperată. Calculul pentru ciuperci s-a făcut la 100 mp. Pentru mai multe informaţii consultaţi Decizia Comisiei din 24 noiembrie 1999 privind definiţiile caracteristicilor, lista produselor agricole, excepţiile de la definiţii, precum şi regiunile şi districtele care au legătură cu anchetele privind structura exploataţiilor agricole (notificată cu numărul C (1999) 3875) (2000/115/CE).
Completare privind calculul UDE pentru exploataţia cu o cultură de trandafiri cu următoarele menţiuni:
a. Conform anchetei RICA realizată pe baza Regulamentului CE 868/2008 trandafirii, indiferent de specie, sunt încadraţi la rubrica 140 – flori şi plante ornamentale, dacă sunt comercializaţi ca floare întreagă (plantă), valoarea coeficientului de calcul a UDE pentru trandafiri este 14,828 şi corespunde rubricii D 16 Flori – în câmp;
b. Conform Regulamentului CE 1200/2009, trandafirul pentru dulceaţă se încadrează la plante aromatice, medicinale, culinare, secţiune unde sunt incluse plantele utilizate în scopuri farmaceutice, producerea de parfum sau consumul uman. În acest caz valoarea coeficientului pentru calcul UDE corespunde rubricii D34 Plante medicinale şi aromatice şi are valoarea 0,502.
În funcţie de specificul activităţii exploataţiei agricole, respectiv trandafiri comercializaţi ca plantă întreagă (trandafirii ornamentali) sau trandafiri pentru dulceaţă (din care părţi din acesta este folosit în scopuri farmaceutice,
producerea de parfum sau consumul uman), se va consemna coeficientul de calcul pentru poziţia în care se încadrează exploataţia, conform celor menţionate la lit. a) sau b).
Institutul Naţional de Asistenţă pentru Cetăţeni întocmeşte planuri de afaceri pentru accesarea Măsurii 141 – transformarea fermelor de semi-subzistenţă,
Măsurii 112 – instalarea tinerilor fermieri,
Măsurii 121 – modernizarea exploataţiilor agricole.
AGENŢIA DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ŞI PESCUIT 


Citeste si

Noi coeficienti de calcul al UDE

duminică

Calendarul PNDR 2012


luna martie 
- Măsura 221 "Prima împădurire a terenurilor agricole";
- Axa LEADER.
luna aprilie
- Măsura 121 "Modernizarea exploataţiilor agricole";
- Măsura 122 "Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii";
- Măsura 313 "Încurajarea activităţilor turistice".
luna mai
- Măsura 221 "Prima împădurire a terenurilor agricole".
luna iunie
- Măsura 112 "Instalarea tinerilor fermieri";
- Măsura 141 "Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă".
luna iulie
- Măsura 123 "Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere";
- Schema de Ajutor de Stat "Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiţii pentru procesarea produselor agricole si forestiere în vederea obţinerii de produse neagricole".
luna august
- Măsura 221 "Prima împădurire a terenurilor agricole";
- Măsura 312 "Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi".
luna octombrie
- Măsura 121 "Modernizarea exploataţiilor agricole".
luna noiembrie
- Măsura 221 "Prima împădurire a terenurilor agricole".


Sursa: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Institutul Naţional de Asistenţă pentru Cetăţeni întocmeşte planuri de afaceri pentru accesarea 
Măsurii 141 – transformarea fermelor de semi-subzistenţă,
Măsurii 112 – instalarea tinerilor fermieri,
Măsurii 121 – modernizarea exploataţiilor agricole.

sâmbătă

Sindicatul pe înţelesul tuturor!


            Am fost întrebat de mai multe ori ce reprezintă şi mai ales ce oferă sindicatul agricultorilor Cultivatorii Direcţi din România. Cea mai amuzantă întrebare a fost ceva de genul: „Cel mult sindicatul poate oferi bilete în staţiuni, nu-i aşa?” Ei bine, Biroul Central a oferit şi câteva bilete de acest gen, ca recompensă pentru activităţi deosebite în cadrul sindicatului. Şi totuşi activitatea sa nu reduce la atât.
            Conform statutului, pot fi membri ai sindicatului:
Agricultori. Începând de la micul ţăran cu o văcuţă în curte şi câteva table cu ceapă verde şi alte verdeţuri pe care le scoate la vânzare, până la ferme dezvoltate care produc în sistem industrial pentru piaţă.
Persoane care transportă, depozitează, prelucrează şi comercializează produse agricole. Este ştiut că în momentul în care micul ţăran îşi abandonează gospodăria fie şi pentru câteva zile pentru a merge cu marfa la piaţă, totul în urma sa o ia razna. Dacă locuim într-un apartament şi plănuim să petrecem câteva săptămâni departe de casă, putem pune frumos ghivecele cu flori în cada cu apă şi suntem siguri că la întoarcere le vom găsi în viaţă. Dar nu acelaşi lucru se întâmplă şi într-o gospodărie ţărănească sau fermă cum este denumită mai nou orice este amestec de teren agricol, animale şi păsări chiar dacă se potriveşte de minune vorba aceea: „avea o capră… şi oi mai puţine…” unde prezenţa unui membru al familiei este în permanenţă necesară, indiferent dacă vorbim de adunat iarbă pentru purcei, dat apă raţelor sau simplul adunat al ouălor din coteneţe. Aşa că este vorba de o colaborare strânsă între ţăranul care produce, vecinul care are maşină şi transportă produsele ţăranului la oraş către un simplu aprozar sau magazine mai de pretenţii.
Persoane care prestează servicii către agricultori. E clar, această frază ar trebui să fie declarată nebuloasa anului pentru că a stârnit cele mai multe semne de întrebare. În categoria celor care prestează servicii către agricultori se pot încadra cei mai mulţi simpatizanţi ai sindicatului şi ai mediului rural dar care nu sunt direct implicaţi in agricultură. Pe scurt, în această categorie se încadrează şi românul simplu care nu are nimic de-a face cu agricultura dar… prin cumpărăturile sale zilnice de la carne, lapte, ouă şi până la banala legătură de pătrunjel cumpărată de la micul agricultor sau alege o pensiune agro-turistică la sfârşit de săptămână… sprijină direct supravieţuirea agriculturii. Eşti medic, profesor, simplu muncitor sau pensionar? Eşti apt pentru sindicat. Ai un mic magazin universal cum se obişnuieşte în fiecare sat care se respectă? Bun venit alături de noi!
Ce au în comun cele trei categorii? Ţăranii produc alimentele, persoanele din a doua categorie transportă şi prelucrează produsele agricole pentru a ajunge cât mai rapid şi în cele mai bune condiţii la ultima categorie: consumatorul final. Acesta în schimb, oferă bunuri şi servicii care nu pot fi obţinute în mediul rural.
Şi acum, după ce am făcut o scurtă prezentare a actorilor, cred că veţi observa mult mai uşor că, de fapt, sindicatul agricultorilor Cultivatorii Direcţi din România este scena pe care se desfăşoară toată această acţiune. SCDR, oferă cadrul organizatoric tuturor persoanelor interesate în producerea, prelucrarea, desfacerea şi consumului produselor agricole de calitate.
Ok, deci până acum am stabilit că SCDR nu oferă bilete în staţiuni decât o dată la câţiva ani. Ce altceva mai poate face sindicatul pentru cele trei categorii prezentate mai sus?
            Scopul Sindicatului este să sprijine membrii săi în exercitarea profesiunii în scopul ridicării nivelului de trai material şi spiritual al acestora prin:
a. înfiinţarea de asociaţii specializate privind cultura cerealelor şi a plantelor tehnice, legume, fructe, flori, viticultură, apicultură şi creşterea animalelor; Cu cât o asociaţie are mai mulţi membri, cu atât forţa ei pe piaţă este mai evidentă şi poate asigura o perioadă îndelungată produsele cerute.
b înfiinţarea de cooperative pentru depozitarea, prelucrarea şi comercializarea produselor agricole; Probabil că v-aţi săturat şi dumneavoastră ca vara să vedeţi peste tot munţi de pepeni, roşii şi multe altele la preţuri de nimic, iar în extrasezon să „mâncăm sănătos” fructe aduse cu atâta fală din Turcia sau Grecia.
c. înfiinţarea unei cooperative de credit agricol; Cine se ocupă de agricultură şi nu are nevoie de bani... să ridice mâna şi să ne spună şi nouă cum a făcut asta.
d. înfiinţarea unor centre zonale pentru consultanţă de specialitate, asistenţă contabilă şi juridică. Toată lumea vorbeşte despre fondurile europene destinate agriculturii cu care această ramură se poate dezvolta până la cer. Bine, şi unde sunt aceşti bani? Nu ştiţi? Veniţi la noi să vă spunem!
- tutelarea şi dezvoltarea agriculturii, reprezentarea agricultorilor, a întreprinderilor agricole şi a diferitelor forme de asociere şi a oricărei persoane care activează pentru progresul agriculturii; Este ştiut si demonstrat de foarte multe ori că începând de la nivel local până la Ministerul Agriculturii, ţăranii sunt o specie care după părerea unora şi a altora nu merită băgată în seamă. Aici intervenim noi: apărăm drepturile agricultorilor!
- promovarea alianţelor necesare pentru inserarea drepturilor de întreprindere agricolă între drepturile cetăţeneşti, ca valori indispensabile a întregii societăţi;
- afirmarea dreptului la libera iniţiativă antreprenorială ca mijloc pentru recunoaşterea şi întărirea dreptului la muncă, la siguranţă socială, la sănătate şi la pensie; Nu vi se pare corect ca cei care muncesc pentru a asigura hrana ţării să aibă aceleaşi drepturi ca şi noi?
- dezvoltarea şi valorificarea lumii satului în general, sub toate aspectele sale, productive, teritoriale, ambientale, sociale şi culturale; Ne plângem de multe ori că satul românesc „nu mai este ce a fost o dată”. Şi este adevărat. Unele lucruri s-au schimbat în bine, altele… s-au agravat. Şi parcă am vrea să ştim că rădăcinile noastre sunt adânc înfipte în satul bunicilor noştri. Iar dacă vrem ca satul românesc să supravieţuiască, trebuie să găsim surse alternative de venit pentru cei care vor să rămână în satele lor, în loc să umble hoinari prin lumea întreagă după o bucată de pâine…
           
            Pentru realizarea acestor obiective, Institutul Naţional de Asistenţă pentru Cetăţeni (articulaţie a SCDR) desfăşoară următoarele activităţi:
- promovează politici agricole, economico-sociale, ambientale şi teritoriale pentru a susţine şi favoriza dezvoltarea întreprinderilor agricole în cadrul sistemului economic şi social, naţional şi comunitar, respectând cetăţenii, teritoriul, mediul înconjurător şi peisajul; Iar pentru asta cerem introducerea noţiunii de întreprinzător agricol, după modelul italian, vrem să fie legiferat un Cod Rural şi al Pescuitului după modelul francez... şi altele.
- favorizează realizarea de acorduri cu caracter economic, sectorial, intersectoriale şi teritoriale, în interesul întreprinderilor agricole; Fiind în permanentă stabilirea de contacte nu doar pe toată filiera agricolă, ci atât în amonte cât şi în aval, oferim cele mai complete informaţii cu privire la posibilităţi de colaborare şi parteneri de afaceri.
- promovează forme de autoguvernare între producătorii agricoli cu referire în particular la cooperative şi asociaţii, susţinând dezvoltarea şi eficienţa gestiunii economice şi favorizând participarea şi controlul asociaţilor; Pentru a elimina pierderile masive apărute în urma lanţului nesfârşit de intermediari din domeniul agricol… este bine ca simplii ţărani să fie şi proprietari ai centrelor de depozitare, prelucrare şi desfacere. În acest fel toată lumea are de câştigat: atât micul ţăran care îşi vinde rapid marfa cât şi consumatorul final care primeşte un produs de calitate la un preţ accesibil.
- promovează politici şi participă la iniţiative de programare economică şi teritorială, valorificând metodele armonizării şi într-ajutorării; De ce să nu îl ajutăm pe cel de lângă noi dacă avem posibilitatea?
- promovează accesul tinerilor în sectorul agricol şi colaborarea între generaţii pentru dezvoltarea armonioasă a mediului rural şi s societăţii; În această perioadă tulbure în care tinerii nu mai sunt motivaţi să rămână în ţară, este bine ca cei care doresc să dezvolte o activitate agricolă şi nu numai, să fie ajutaţi. Iar noi putem face asta!
- promovează şi organizează iniţiative de mobilizare sindicală pentru tutelarea intereselor propriilor membri, respectând principiile de egalitate şi non-violenţă; promovează un proces de agregare a agriculturii româneşti şi se implica în constituirea de înţelegeri şi coordonări cu alte organizaţii;
- urmăreşte unitatea  între organizaţiile profesionale agricole ca mijloc pentru afirmarea valorii agriculturii şi a garantării de noi drepturi pe plan economic şi social a agricultorilor şi a întreprinderilor agricole; promovează şi furnizează, prin intermediul societăţilor, organizaţiilor şi instituţiilor constituite în acest scop, servicii de consultanţă, asistenţă, informare şi suport pentru adoptarea inovaţiilor; Oferim toată gama de informaţii şi servicii necesare în dezvoltarea unei afaceri în agricultură şi activităţi conexe.
- promovează îmbunătăţirea asistenţei sociale, de pensii şi asistenţă medicală în favoarea agricultorilor, a membrilor, familiilor acestora şi, în general, a tuturor cetăţenilor, folosind propriile structuri;
- acţionează în sensul concertării cu instituţiile naţionale, europene şi internaţionale care guvernează politicile de cooperare, re-echilibru şi de dezvoltare; dezvoltă strategii de relaţii cu organizaţiile agricole care acţionează pentru un progres general de reforme agricole; De-a lungul vremii am semnat mai multe protocoale de cooperare şi colaborăm atât cu instituţii şi organizaţii la nivel local şi naţional cât şi cu organisme care îşi desfăşoară activitatea în Uniunea Europeană.
- promovează şi susţine creşterea competenţei şi calificării profesionale a tuturor celor care operează în agricultură, în filierele agro-alimentare şi în mediul rural, utilizând chiar propriile organizaţii naţionale şi teritoriale şi afirmând importanţa şi valoarea formării profesionale pe toată durata vieţii; Se spune că „la agricultură şi la politică se pricep toţi”. Noi nu suntem adepţii acestui principiu şi de aceea facem tot ce este posibil să asigurăm membrilor sindicatului agricultorilor Cultivatorii Direcţi din România informaţii complete şi acces la o bază largă de servicii şi informaţii.
- organizează conferinţe, cercetări, seminarii de studiu, forum, etc. pentru a favoriza creşterea cunoştinţelor şi confruntarea poziţiilor între instituţii, organizaţii şi cetăţeni, chiar şi pe teme cu caracter general; Într-o ţară în care nimeni nu discută cu nimeni, noi ascultăm opiniile tuturor în căutarea soluţiilor cu cele mai mari şanse de reuşită în beneficiul tuturor celor implicaţi
- promovează colaborarea cu instituţii şi organizaţii internaţionale, pentru a realiza politici economice şi sociale îndreptate către tutelarea intereselor agricultorilor şi lumii satului;
- desfăşoară activităţi editoriale; În această lună în care revista Ţăranul Român a împlinit 6 ani, ne putem lăuda cu o echipă formată din specialişti din cele mai diverse domenii.

Cum puteţi deveni membru al sindicatului?
Din statutul sindicatului: „Calitatea de membru al Sindicatului se dobândeşte prin cerere scrisă adresată preşedintelui Sindicatului şi care trebuie să cuprindă următoarele: numele şi prenumele, profesia, domiciliul, seria şi numărul cărţii de identitate, CNP şi semnătura solicitantului. …
Cuantumul cotizaţiei o stabileşte fiecare membru pentru persoana sa. Plata cotizaţiei se poate face: lunar, trimestrial sau anual în funcţie de decizia personală a membrului. Plata cotizaţiei se face la casierii zonali respectând prevederile Regulamentului de funcţionare a Sindicatului. Neplata cotizaţiei nu atrage pierderea calităţii de membru al Sindicatului.”
Aşa că tot ce vă costă ca să deveniţi membru al sindicatului, este să printaţi Cererea de adeziune, o găsiţi la finalul acestei reviste sau o puteţi descărca de aici: http://www.scribd.com/doc/53962000/Anexa-2-Cerere-de-Adeziune-la-sindicatul-agricultorilor-Cultivatorii-Directi-din-Romania , o completaţi şi o trimiteţi prin Poşta Română la sediul sindicatului:
SCDR – Manole Silviu
sat. Priponeşti de Jos, nr.3
com. Priponeşti,
cod 807254
jud. Galaţi,
şi sunteţi membru cu drepturi depline...

vineri

Spiritul antreprenorial în agricultură


Definiţia de întreprinzător agricultor este cuprinsă în articolul 2135 din Codul civil italian, astfel cum a fost modificat prin aşa-numita "lege-cadru", (Decretul legislativ nr. 18 mai 2001, nr. 228).
Pe baza acestor dispoziţii, întreprinzătorul agricultorul este cel care desfăşoară o activitate directă: cultivarea solului; silvicultură; creşterea animalelor;  desfăşurarea de activităţi conexe faţă de activităţile precedente.
Pentru cultivarea solului, pentru activităţile de silvicultură şi de creştere a animale sunt direcţionate către îngrijirea şi dezvoltarea unui ciclu biologic sau o etapă necesară în ciclul de sine, fie de origine vegetală sau animală, care utilizează sau pot utiliza fondul, lemnul sau de apa dulce, salmastră sau marină.
Sunt considerate "activităţi conexe" la activităţile anterioare, efectuate de acelaşi agricultor, care vizează manipularea, depozitarea, prelucrarea, comercializarea şi valorificarea care au ca obiect produsele obţinute în din cultivarea terenului sau al fondului forestier sau efectivul de animale, şi includ, în plus, activităţile legate de furnizarea de bunuri sau servicii în primul rând prin utilizarea de echipamente sau resurse ale companiei în mod normal utilizate pentru activitatea agricolă în cauză, inclusiv activităţi de promovare a zonei şi a activităţilor din mediul rural şi patrimoniul forestier, precum şi activităţile de agroturism.
Caracterul principal al agriculturii în legătură cu Întreprinzătorul Agricol Profesionist
Activităţile de prelucrare şi similare pot fi, chiar şi produsele achiziţionate de la terţi, cu condiţia ca acestea să fie integrate în produsele proprii. În acest sens, se evidenţiază că, în scopul de a determina prevalenţa, este necesar să se compare în termeni cantitativi bunurile obţinute din principalele mărfuri agricole şi produse achiziţionate de la terţi, cu condiţia ca produsele achiziţionate să fie tot produsele agricole (de exemplu, strugurii pentru producţia de vin).
Cultivarea fondului agricol
Ore muncă/ha/an
Cereale pentru boabe
50
Porumb pentru boabe
64
Porumb pentru siloz
72
Sorg
56
Culturi energetice 48
(floarea soarelui, rapiţă, etc.)
24
Lucernă
50
Fâneaţă
48
Păşune slabă
12
Pajişti şi păşuni permanente
30
Cartofi
320
Roşii pentru industrializare
400
Roşii pentru consum
640
Sfecla de zahăr
80
Tutun
1000
Castraveţi / Pepeni galbeni
320
Dovlecei / ardei
640
Căpşuni
800
Alte legume în câmp deschis
560
Legume, culturi protejate
1200
Grădină de legume tradiţională
2000
Legume pentru boabe
100
Plante aromatice şi medicinale
1600
Ciuperci
2400
• În cele din urmă, aspectul cel mai inovator ale normei, sunt aduse în zona de activităţile agricole legate de furnizarea de servicii, cu condiţia ca cele mai multe dintre echipamentele folosite pentru prestarea de servicii sunt, de obicei utilizate în propria exploataţie.
Prevalenţa şi calcularea U.L.U.
Prin U.L.U. se înţelege unitatea de muncă angajată în cadrul fermei, acesta este reprezentat de o unitate de timp care este nevoie pentru a gestiona o fermă cu un echipament specific pentru cultivarea terenului şi creşterea animalelor, şi se referă la DGR 11 .07.2008 n.206 şi corespunde la 218 zile / an.
Cine este Întreprinzătorul Agricol Profesionist?
Prin Decretul nr. 99 din 29 martie 2004, a fost introdusă definiţia Întreprinzătorului Agricol Profesionist.
Acest termen se referă la cel care îndeplineşte una din următoarele cerinţe:
• să aibă cunoştinţe şi competenţe în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (CE) 17 mai 1999, nr. 1257/1999;
• dedică activităţilor agricole prevăzute la articolul 2135 din Codul civil italian, fie direct, fie ca membru al societăţii, cel puţin 50% din timpul total de lucru;
• venituri activităţi asemănătoare de cel puţin 50% din veniturile globale.
Pentru antreprenorii care lucrează în zonele defavorizate menţionate la articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 1257/1999, cerinţele de mai sus sunt reduse la 25%.
Inginer Agronom Massimiliano Frattale – Italia


joi

Un om simplu - interviu


Loredana Terec-Vlad: Domnule Manole, ce perspective de viitor are agricultura în România şi care este interesul elitei politice din acest punct de vedere
Manole Silviu: Când vorbesc despre agricultură ar trebui să fiu optimist. Încet, încet, sperăm ca lucrurile să se aşeze pe un făgaş normal. Din păcate însă sărăcia se manifestă din ce în ce mai tare în România iar în agricultură se simte cel mai mult. Deja, oameni cu experienţă de mulţi ani în legumicultură, abandonează activitatea agricolă şi emigrează pentru că veniturile nu mai acoperă nici măcar cheltuielile de producţie.
Loredana Terec-Vlad: Fondurile europene par uşor accesibile, însă ce presupune atragerea fondurilor europene pentru agricultura?
Manole Silviu: Fondurile europene sunt mult mai mult decât o gură de oxigen pentru agricultura românească dar, din perspectiva ţăranului român, a vorbi despre fondurile europene este echivalent cu a purta discuţii despre faţa nevăzută a lunii. Informaţiile, aşa cum am mai spus-o de mai multe ori, ajung trunchiate, foarte târziu sau, cum s-a întâmplat în această vară cu Măsura 141, când Ministerul Agriculturii a modificat perioada de depunere a cererilor de finanţare. Şi astfel, agricultorii care ştiau că sesiunea va începe la 1 iulie s-au trezit că termenul a fost modificat pentru 1 iunie. Mulţi nu au reuşit să îşi facă planurile de afaceri şi să strângă documentele justificative în timp util, astfel că, deşi în Registrul Fermelor sunt aproape 1.100.000 de agricultori înscrişi anul acesta s-au depus abia vreo 16.000 de dosare. Noi am sesizat Comisia pentru agricultură a Uniunii Europene cu privire la acest aspect iar dânşii au rămas foarte surprinşi de o asemenea practică şi mi-au răspuns: „Comisia nu intervine în chestiuni precum stabilirea calendarului sesiunilor de depunere a proiectelor sau schimbarea calculului UDE, a cărui actualizare regulată este responsabilitatea Satului
Membru. Cu toate acestea, Comisia discută aspecte legate de implementare cu Statul Membru, în vederea unei implementări uzuale şi echilibrate. în acest cadru, în ceea ce priveşte modificarea datei sesiunii de depunere a proiectelor pentru măsura 141 din iulie în iunie, vom atrage atenţia autorităţilor române asupra faptului că orice modificare nu trebuie
realizată în ultimul moment şi fără a acorda suficient timp beneficiarilor pentru a se
adapta.”'
Deci pentru toate aceste aspecte negative vina nu poartă decât guvernarea. În condiţiile în care ne plângem că nu accesăm suficiente fonduri europene şi am ajuns „ţara lui 3%”, totuşi nimeni nu se simte dator să vină cu informaţii concrete şi la timp. Bine, să nu credeţi că partidele din opoziţie ar fi diferite. Aici este vorba de vina tuturor Guvernelor. Citiţi programele pentru agricultură ale principalelor partide şi veţi vedea cât de puerile sunt formulele de genul „o localitate un IMM” sau „o localitate un produs”. Păi sincer, cât de semnificativă poate fi o întreprindere mică sau mijlocie care angajează 10-20 de oameni într-o comună cu 2-3.000 de locuitori? Este exact o picătură de apă într-un butoi. Sau ideea ca o localitate să fie reprezentată de un singur produs recunoscut, omologat etc. Şi cu asta ne întoarcem la neo-colonialism? Vite de povară. Asta au fost mereu ţăranii. Cumpăraţi cu o găleată şi o sticlă de ulei din cauza sărăciei.
Loredana Terec-Vlad: Ca să atragem fonduri europene pentru agricultura implică deţinerea unui capital destul de solid...
Manole Silviu: Banii sunt una dintre probleme, din fericire rezolvabilă. Agricultorul care vrea să facă o investiţie, poate găsi relativ uşor surse de finanţare. Partea proastă apare abia la recuperarea investiţiilor şi returnarea împrumutului; într-o ţară în cu un hăţiş legislativ de groază, pe o piaţă care îşi modifică de 3 ori pe zi preţul, fără contracte bine stabilite între producător şi intermediar… împrumutul bancar este calea sigură spre sinucidere a agricultorului. Aşa că singura sursă de finanţare reală rămâne Uniunea Europeană. Dar când toate ministerele şi agenţiile vin aproape zilnic cu alte şi alte condiţii aberante, micul agricultor nu mai are curaj nici măcar să deschidă discuţia, darămite să mai înceapă şi procedura. Sperăm ca în curând proiectul nostru privind legiferarea unui Cod rural şi al pescuitului să fie acceptat şi susţinut de unul dintre partidele româneşti.
Loredana Terec-Vlad: Ce perspective de viitor avem cu privire la o noua legislaţie a sectorului agricol ? Am dori un punct de vedere asupra viitorului agriculturii în România, dat fiind faptul ca defrişarea excesivă afectează mediul dar presupune un punct în favoarea agriculturii... cum vedeţi aceasta problema?
Din păcate la ora actuală legislaţia cu privire la agricultură nu aduce decât dezavantaje micilor agricultori şi mediului înconjurător. Şi amintesc aici doar ordonanţa care vrea să amendeze ţăranii care nu îşi lucrează terenul deşi în legislaţia europeană nu există aşa ceva. Şi cum această ordonanţă contravine legislaţiei europene, atunci când va fi promulgată ea va fi lovită de nulitate. Defrişările masive distrug ecosistemul iar agricultura nu are decât de suferit. Nicăieri în lume, distrugerea ecosistemelor nu au favorizat pe termen lung agricultura. Avem suficienta experienţă cu inundaţiile şi alunecările de teren din ultimii ani iar defrişările nu fac decât să accentueze aceste fenomene care nu sunt în avantajul nimănui.
Loredana Terec-Vlad: Cum priviţi atitudinea actorilor politici din perspectiva personală şi ca simplu ţăran?
Manole Silviu: Ca simplu ţăran… încep să îmi aduc aminte cu drag de uneltele strămoşeşti: furci, coase, topoare. Atâta lipsă de maturitate din partea celor care vor să conducă o ţară! Singura concluzie la care am ajuns este că pe ei îi interesează doar cum să îşi păstreze funcţiile, să câştige câţi mai mulţi bani şi la dracu’ cu ceilalţi. Şi nu vor să accepte nici un partener de dialog din exterior de teamă de a nu fi descoperită impostura celui care ocupă o funcţie. Iar dacă totuşi cineva insistă şi le cere să acţioneze cu profesionalism, atunci, vedetele trec la atacuri la persoană.  
Loredana Terec-Vlad: Silviu, ce viitor prevezi pentru viitoarea ta familie având în vedere că principala activitate este agricultura?
Manole Silviu: Momentan sunt singur. Am fost la un pas de a mă căsători în urmă cu câţiva ani dar ceva nu a mers aşa cum ar fi trebuit. Dacă totul ar fi fost ok atunci poate că acum aş fi fost şi eu unul dintre milioanele de români familişti, cu unul sau doi copii, cu rate la bancă şi permanent în goană după bani. Eu de mult nu mai cred în coincidenţe; :d probabil că aşa a vrut bunul Dumnezeu ca eu să fac atunci pasul înapoi pentru a mă putea dedica trup şi suflet mediului rural şi ţăranilor. Poate suna ciudat dar acum satul românesc este familia mea şi nu cred că aş putea să îmi trăiesc viaţa în altă parte, în alt mod.
Loredana Terec-Vlad: Adică ce perspectiva de viitor crezi că vor avea copii tăi ca agricultori... În cazul în care îşi vor alege acest domeniu de activitate.
Manole Silviu: Am crescut într-o familie în care discuţiile se purtau cam aşa: „Asta este bine, asta este rău. Tu ce alegi?” Am avut libertatea de alegere încă de mic copil şi am învăţat că odată cu această libertate vine şi responsabilitatea pentru faptele mele. Aşa că atunci când voi avea copii voi face la fel. Iar dacă ei vor dori să păstreze tradiţia în familie sau nu, este decizia lor. Bunicul din partea tatălui este horticultor, bunicul din partea mamei a fost medic veterinar şi cum el m-a crescut până pe la 4 ani şi jumătate printre animale şi tratamente, mi s-a părut foarte normal ca atunci când m-am înscris la Liceul Agricol să aleg profilul medicină veterinară şi nu horticultura. Îmi aduc aminte că tatăl meu mi-a spus înainte de a depune dosarul: „Ca oportunităţi în zona asta, eu cred că este bine să faci un liceu cu profil pedagogic sau agricol. Tu ce alegi?” Şi cum pentru mine la vârsta aceea profesorii mi se păreau de pe altă lume, am fugit cât de repede a putut spre animale. Când m-am întors acasă şi i-am spus că m-am înscris la medicină veterinară, s-a gândit puţin şi mi-a spus: „Mi-ar fi plăcut să te fi înscris la horticultură; pentru că dacă altoieşti 10 pomi şi se prinde doar unul, nu este nici o problemă. Dar dacă tratezi 10 animale şi moare unul, atunci te fugăreşte omul până te prinde. Aşa că în meseria asta ori eşti foarte bun ori nu o practici.” L-am ascultat şi în scurta perioadă de veterinar al satului pot spune că nu a murit nici un animal tratat de mine iar oamenii mă privesc cu respect pentru că aşa suntem noi ţăranii, nu suntem ataşaţi doar de pământ ci iubim şi animalele. Şi ce dovadă mai mare de dragoste decât atunci când intri dimineaţa în grajd iar iepuraşii încep să te tragă de şireturi, mieii care zburdă prin ogradă şi care vin să te împungă, calul care nechează voios sau cocoşul care cântă pe gard? Şi pentru că este o vorbă din bătrâni că de ce iţi este frică nu scapi, am fost şi profesor suplinitor pentru un an la şcoala din sat.  :d
Revenind la copii, mi-ar place să trăiască într-un mediul cât mai natural şi cât mai aproape de natură, să se urce în pom nestingheriţi dacă vor să mănânce un măr sănătos, departe de poluarea oraşelor  sau să călărească pe imaş dacă le face plăcere. Mie mi-a plăcut foarte mult să umblu toate coclaurile satului călare şi atunci când lucrurile se vor mai aşeza la locul lor, mi-ar place să am din nou un cal de călărie.
Loredana Terec-Vlad: În încheiere, ce mesaj ai vrea să transmiţi cititorilor având în vedere că ne vom mai reîntâlni abia anul viitor?
Manole Silviu: Vreau să le urez cititorilor noştri un An Nou Fericit şi plin de realizări şi de asemenea doresc să le mulţumesc tuturor prietenilor care au făcut posibilă apariţia revistei în acest an: Hulea Mornea Elena-Lăcrămioara, Oiţă Simona, Felecan Valerica, Manole Benieamin,  Felecan Sorina, Voevod Mihai, Sbârciog Alina, Raicu Marius, Daniela Grigoriu, Loredana Terec-Vlad, Bisoceanu Georgeta, Gabriela Vasilescu, Murariu Nicolae, precum şi prietenilor noştri din afară: Angelica Monserrat – Mexic, Anastasia G – Republica Moldova, Massimiliano Frattale – Italia, Nicoleta Lazăr – Italia.

miercuri

Taranul Roman - nr.28, decembrie 2011

Avem deosebita placere sa va nuntam aparitia nr. 28 al revistei Taranul Roman.


Din cuprins:

Editorial: Educaţia în România, nu aduce un „Viitor” … … pag. 2
Politică: Etică politică sau politică fără etică? Un paradox al democraţiei româneşti .... ... pag. 3
Interviul lunii:  Memoriile unui război .... ... pag. 4-5
Un om simplu ... ... pag. 6-8
Activitatea SCDR-INAC: Cum puteţi deveni membru al sindicatului: ... ... pag. 9-10
Agricultură românească cu utilaje europene … … pag. 11-13
Idei de afaceri: Spiritul antreprenorial în agricultură ... ... pag. 14
COMUNICAT DE PRESĂ ... ... pag. 15
Organizarea agricultorilor COLDIRETTI ... ... pag. 16-19
Legislaţie românească … … pag. 20
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind igienizarea terenurilor nelucrate … … pag. 20-22
Agricultura ecologică:  Principiile şi regulile de fertilizare în agricultura biologică (organică) (1) … … pag. 23-25
Bucătărie românească: Baghete cu cereale: … … pag. 26
Cozonac by Clipe dulci: … … pag. 27-28
Obiceiuri şi tradiţii: O zi de iarna intre vis si realitate … … pag. 29
Pagina de istorie: Istoria ţăranului român … … pag. 30

Articolul Sindicat contra Partid va aparea in alt numar al revistei din motive de... sarbatori!


Revista poate fi descarcata si vizualizata aici: http://www.scribd.com/doc/75362862/Revista-Taranul-Roman-Nr-28-Decembrie-2011

Arhiva revistei: http://www.scribd.com/Taranul_Roman/documents

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind igienizarea terenurilor nelucrate


GUVERNUL ROMÂNIEI
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ
privind igienizarea terenurilor nelucrate
Luând în considerare faptul că în ultimii ani s-au înregistrat creşteri constante ale suprafeţelor de teren agricol lăsate neutilizate, ajungând în prezent la 10% - 15% din suprafaţa arabilă a ţării, (şi asta nu pentru că ţăranii un au echivalentul a 100 euro ca să plătească aratul pentru un ha, ci pentru că ei stau prin crâşme după cum a afirmat de atâtea ori dom’ Ministru) având în vedere că acest fenomen conduce pe termen lung la creşterea vulnerabilităţii solului, la degradarea acestuia, reprezentând o sursă de îmburuienare care reduce spaţiul care revine plantelor cultivate, (păi dacă este teren nelucrat… unde sunt plantele cultivate???) îngreunează efectuarea lucrărilor agricole şi creşte costurile de producţie, iar nelucrarea suprafeţelor agricole reduce esenţial productivitatea acestora şi implicit a culturilor, având în vedere că neadoptarea acestei măsuri poate atrage după sine diminuarea substanţială a producţiei agricole cu consecinţe asupra securităţii alimentare a populaţiei, precum şi abandonarea cultivării terenurilor agricole şi diminuarea activităţii economice în spaţiul rural, (dar nu din vina guvernărilor idioate, ci din vina ţăranilor cărora le vine… aşa un dor de ducă prin ţări străine, pe la cules căpşuni… sau ca să îngrijească bătrânii altora etc. etc.) având în vedere cele menţionate mai sus este necesară aprobarea unor măsuri pentru igienizarea terenurilor nelucrate care vor avea consecinţe pozitive asupra activităţii economice din spaţiul rural şi al securităţii alimentare a populaţiei, având în vedere că această măsură vizează interesul public şi constituie o situaţie de urgenţă şi extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată,
În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
Art. 1
În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:
a) teren nelucrat - orice suprafaţă de teren arabil, pajişti permanente, culturi permanente cu destinaţie agricolă care a fost utilizată anterior ca suprafaţă agricolă sau alte tipuri de terenuri neagricole, extravilane sau intravilane, care în cursul anului de referinţă pentru anchetă (anul în care se face controlul), nu mai este lucrat, nu participă la sistemul de rotaţie a culturilor şi care nu îndeplineşte standardele prezentate în art. 2 din prezenta ordonanţă de urgenţă; Păi dacă nu este teren agricol, atunci cum poate fi lucrat?
b) fondul agricol naţional - totalitatea terenurilor cu destinaţie agricolă din fondul funciar al României;
c) teren neagricol – teren care nu ţine de agricultură, care nu se foloseşte în agricultură.
Art. 2
(1) Deţinătorii de terenuri, fie că au calitatea de agricultor sau nu, au obligaţia să lucreze terenul sau să desfăşoare activităţi agricole indiferent de tipul de posesie, cu respectarea următoarelor standarde: (Adică eşti - nu eşti ţăran, trebuie să pui roşii că aşa cere Tabără, iar în curând, ca să fie sigur că merge treaba o să ne ceară şi cote, ca pe vremea colectivizării)
a) întreţinerea pajiştilor permanente prin asigurarea unui nivel minim de păşunat sau prin cosirea lor cel puţin o dată pe an;
b) evitarea instalării vegetaţiei nedorite pe terenurile agricole sau pe terenurile neagricole extravilane inclusiv pe terenurile care nu sunt folosite în scopul producţiei. Ce se înţelege prin vegetaţie nedorită? Dacă pe un teren cu plante furajere sau pe o fâneaţă apar şi câţiva nuci, să spunem, din nucile plimbate de colo-colo de ciori, iar nucii ăştia cresc, atunci care sunt „plantele nedorite” pentru că şi iarba este bună dar şi nucii ard bine iarna? Şi atunci noi ce trebuie să distrugem? Iarba sau pomii?
(2) Igienizarea terenurilor se face prin realizarea lucrărilor conform standardelor prevăzute la alin. (1).
Art. 3
(1) Nerespectarea prevederilor art. 2 de către deţinătorul de teren constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 200 lei/ha la 400 lei/ha, pentru fiecare an agricol în care nu au fost respectate aceste prevederi.
(2) Cuantumul sumei prevăzute la alin. (1) este următorul:
a) 200 lei/ha pentru primul an;
b) 300 lei/ha pentru al doilea an;
c) 400 lei/ha începând cu al treilea an consecutiv de contravenţie.
(3) Cuantumul sumei prevăzute la alin. (1) şi (2) se actualizează prin hotărâre a Guvernului.
Art. 4
Prevederile art. 3 referitoare la contravenţii se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 5
(1) Verificarea, constatarea şi sesizarea nerespectării de către deţinătorii de teren a dispoziţiilor art. 2 se face de către specialiştii împuterniciţi în acest scop de:
a) centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al municipiului Bucureşti, denumită în continuare APIA, pentru terenurile agricultorilor ce fac obiectul cererilor de plată pe suprafaţă;
b) direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, după caz, pentru celelalte terenuri din fondul agricol naţional. Să luăm un studiu de caz: Să spunem că un ţăran seamănă floarea soarelui dar nu are bani să erbicideze parcela şi cum la floarea soarelui se dă o singură praşilă, până la recoltare vor mai creşte şi alte buruieni. Acest ţăran este pasibil de amendă pentru că are „plante nedorite” pe parcelă chiar dacă el şi-a lucrat terenul agricol. După cum vedeţi, interpretări cât cuprinde şi abuzuri pe măsură.
(2) Sesizarea privind nerespectarea prevederilor art. 2 este redactată în scris, de reprezentantul centrului judeţean al APIA, respectiv al municipiului Bucureşti, sau de reprezentantul direcţiei pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, după caz, sub semnătura celui care o formulează şi se depune la secretariatul instituţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) sau b), după caz, în raza căreia se află terenul care face obiectul sesizării.
(3) În urma analizării sesizărilor depuse conform alin. (2), conducătorii instituţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) sau b), după caz, somează în scris deţinătorii de terenuri care nu îşi îndeplinesc obligaţiile prevăzute la art. 2 să ia măsuri pentru ca terenurile să fie lucrate în termen de cel mult 2 luni de la data primirii somaţiei.
(4) În situaţia în care se constată că în urma somaţiei terenul verificat este în continuare nelucrat, sancţiunea prevăzută la art. 3 alin. (1) se aplică prin dispoziţia reprezentanţilor Direcţiei pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, după caz, precum şi prin dispoziţia reprezentanţilor centrelor judeţene ale Agenţiei de
Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al municipiului Bucureşti, după caz, iar sumele provenite din aplicarea amenzilor prevăzute la art. 3 alin. (1) şi (2) se fac venit la bugetul de stat.
Art. 6
(1) Procedura de verificare, constatare şi sesizare privind nerespectarea dispoziţiilor art. 2 se elaborează de către APIA pentru terenurile agricultorilor care fac obiectul cererilor de plată pe suprafaţă şi de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru celelalte terenuri, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei
ordonanţe de urgenţă şi se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
(2) Normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă se elaborează de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului la propunerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Art. 7
Deţinătorii de terenuri atribuite în folosinţă în condiţiile art. 19 alin. (3) din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care nu dau curs somaţiei prevăzute la art. 5 alin. (3), pe lângă sancţiunea prevăzută la art. 3 alin. (1) şi (2) pierd şi dreptul de folosinţă asupra terenurilor. Adică terenul agricol „nelucrat” nu numai ca va fi amendat ci va fi şi confiscat dacă ţăranul „persistă în greşeală”. Şi, bineînţeles, nu se spune, dar terenul va fi dat în folosinţă celui care va putea să îl lucreze; adică… unii şi alţii pe care îi ştim cu toţii.
Art. 8
(1) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin specialişti împuterniciţi prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale va verifica anual modul în care conducătorii instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a) şi b), respectă dispoziţiile prevăzute la art. 5 alin. (3) şi (4).
(2) Procedura de verificare a modului în care conducătorii instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a) şi b) au respectat prevederile art. 5 alin. (3) şi (4) se elaborează de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi se aprobă prin ordin al ministrului
agriculturii şi dezvoltării rurale.
Art. 9
Se exceptează de la prevederile art. 3:
a) deţinătorii ale căror terenuri şi-au pierdut capacitatea de producţie pentru culturi agricole sau silvice prin degradare şi poluare;
b) deţinătorii terenurilor afectate de calamităţi naturale;
c) deţinătorii de terenuri care şi-au pierdut capacitatea de muncă, dovedită pe bază de documente medicale, din cauză de bătrâneţe, forţă majoră, sau din alte motive neimputabile deţinătorilor de teren; Ei, aici suntem chiar curioşi ce va scrie un medic de familie într-o asemenea „Scutire”…
d) deţinătorii terenurilor din categoria de folosinţă „curţi construcţii”;
e) deţinătorii terenurilor cu destinaţie forestieră; E bine totuşi că nu obligă proprietarii de păduri să cosească iarba printre copaci…
f) deţinătorii terenurilor aflate permanent sub ape. Asta ar fi fost chiar culmea; să fii obligat să umbli pe sub apă ca să coseşti stuful sau alte plante acvatice…
Art. 10
Articolele 74 – 76 din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificările şi completările ulterioare se abrogă.

Faţă de cele prezentate, am elaborat prezentul proiect de ordonanţă de urgenţă pe care îl supunem spre adoptare.


MINISTRUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE
Valeriu TABĂRĂ

Avizăm favorabil,
MINISTRUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
ConstantinTraian IGAŞ

MINISTRUL FINANŢELOR PUBLICE
Gheorghe IALOMIŢIANU

MINISTRUL JUSTIŢIEI
Cătălin Marian PREDOIU