Idei de afaceri pentru mediu rural

Tradiţionalitatea - mod de a face bani

Pornim de la faptul că acest articol se adresează celor care deja şi-au luat soarta în mâini şi, deşi stau ,,la ţară”, gândesc ca orice întreprinzător deştept. Cum să facă mai mulţi bani cu ceea ce ştiu şi cu ceea ce au?

Prezint mai jos o modalitate:

Implica multe bătăi de cap, dar cei care au mers pe acest drum spun că merită: ATESTARE DE PRODUSE TRADIŢIONALE.

Atestarea produselor tradiţionale reprezintă demersurile prin care se obţine recunoaşterea traditionalităţii unui produs prin intermediul înregistrării sale în Registrul de atestare a produselor tradiţionale. Ministerul Agriculturii a atestat anul trecut 1.050 de produse tradiţionale, de 3,7 ori mai multe faţă de anul anterior, şi a înregistrat 190 de operatori economici tradiţionali, potrivit datelor furnizate de minister. Trebuie menţionat ca în perioada 2005 - 2011 au fost atestate 3.853 de produse alimentare tradiţionale. Din total, ponderea cea mai mare o reprezintă produsele lactate (1.360), urmată de produsele din carne (1.059).

Condiţiile şi criteriile pentru atestarea produselor tradiţionale

Produsul tradiţional este produsul care trebuie să fie obţinut din materii prime tradiţionale, să prezinte o compoziţie tradiţională sau un mod de producţie şi/sau de prelucrare care reflectă un procedeu tehnologic de producţie şi/sau de prelucrare tradiţional şi care se distinge în mod clar de alte produse similare aparţinând aceleaşi categorii.

Produsul tradiţional nu poate fi înregistrat dacă:

- se referă doar la cerinţe de ordin general utilizate pentru un ansamblu de produse ori la cele prevăzute de o reglementare comunitară specifică;

- este înşelător, cum este în special cel care se referă la o caracteristică evidentă a produsului sau care nu corespunde caietului de sarcini ori specificaţiei tehnice a produsului şi nici aşteptărilor consumatorilor cu privire la caracteristicile tradiţionale ale produsului.

Pentru a fi atestat ca produs tradiţional, produsul trebuie să fie conform unui caiet de sarcini.  Cererea de înregistrare a produsului tradiţional, care include caietul de sarcini, se depune la Direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală a judeţului în a cărui rază teritorială se realizează produsul.

SC ...............

Adresă

J . CUI . Nr...........din. ...............

Către

Direcţia pentru Agricultură şi

Dezvoltare Rurală a Judeţului …………..

Subsemnatul ....................., administrator/ director  la SC .........................., cu sediul în ...................... str. ............. nr. ..........., judeţul……solicit înregistrarea produsului tradiţional ˝..............................˝, prelucrat la unitatea din ....................................conform caietului de sarcini anexat şi în baza normei privind condiţiile şi criteriile pentru atestarea produselor tradiţionale.

Data

Administrator

Director

Reprezentanţii împuterniciţi ai MAPDR, din cadrul direcţiilor pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene, numiţi pentru acordarea licenţelor de fabricaţie, analizează dacă cererea şi caietul de sarcini corespund prevederilor norme şi comunică solicitantului dacă există neconformităţi, situaţie în care acesta va depune o nouă cerere însoţită de documentaţia completată conform observaţiilor făcute.

Reprezentanţii împuterniciţi verifică la faţa locului realitatea datelor înscrise în caietul de sarcini.  Rezultatul verificărilor faptice se înscrie într-un proces-verbal care se semnează de reprezentantul împuternicit constatator şi de solicitant sau de împuternicitul acestuia, redactat în două exemplare, dintre care un exemplar rămâne la solicitant şi unul la direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţeană.

În situaţia în care se constată că datele înscrise în caietul de sarcini nu corespund cu realitatea de pe teren, aceasta se menţionează distinct în procesul-verbal şi constituie motivaţia neînscrierii produsului în Registrul de atestare a produselor tradiţionale.

În situaţia în care se constată că datele înscrise în caietul de sarcini corespund cu realitatea de pe teren, aceasta se menţionează în procesul-verbal, care constituie actul în baza căruia se înscrie produsul în Registrul de atestare a produselor tradiţionale.

            Direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţeană va înainta Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale o copie a procesului-verbal şi a caietului de sarcini în baza cărora produsul se înscrie în Registrul de atestare a produselor tradiţionale.

Legislaţia în domeniu: Ordin MAPDR nr. 690/2004 Publicat în MO nr. 938/14.10.2004 pentru aprobarea Normei privind condiţiile şi criteriile pentru atestarea produselor tradiţionale.

Toate demersurile privind atestarea produselor tradiţionale pe care micul întreprinzător rural este ţinut de legislaţie urmăresc favorizarea diversificării producţiei agricole, sporirea veniturilor producătorilor agricoli, creşterea valorii adăugate a produselor alimentare de origine rurală şi garantarea corectitudinii tranzacţiilor comerciale.  Totodată, prin Ordinul ANSVSA nr. 34/2008 privind acordarea de derogări unităţilor care realizează produse alimentare ce prezintă caracteristici de tradiţionalitate, coroborat cu Ordinul nr. 690/2004 amintit mai sus, se urmăreşte facilitarea micilor producători prin comercializarea produselor tradiţionale şi în afara judeţului în care are loc fabricarea.

Dar ceea ce legislaţia nu arată este faptul că pentru a fi un veritabil produs tradiţional trebuie să avem de la cine învăţa tradiţiile fabricării produsului. Aşa că este bun la ceva şi un bătrân la casa omului - te poate învăţa tainele preparării magiunului delicios pe care îl consumai când erai copil sau cum să faci o palincă straşnică după care să poţi mânca cu poftă o slană sau un carnat afumat ,,ca la mama acasă”.

Cu astfel de produse nu ai cum să dai greş!

Carmen Curelea

ORGANIZAREA PRODUCĂTORILOR AGRICOLI

Organizarea producătorilor agricoli în grupuri de producători, asociaţii sau cooperative, indiferent de forma de organizare, au parte de noi oportunităţi de dezvoltare economică prin folosirea puterii colective atrăgând avantaje locale, zonale sau regionale înregistrând astfel creşterea prosperităţii atât la nivelul membrilor familiei  cât şi la nivelul comunităţilor din care fac parte. În ultimii ani, datorită strategiilor de concentrare sau dezvoltare la nivel mondial, fermierii au fost puşi în faţa unor decizii strategice fundamentale, pentru a alege cum să acţioneze mai bine în condiţii de nesiguranţă spre a realiza exploataţii agricole viabile, rentabile, rezistente la concurenţă, pieţe de desfacere şi accesare de fonduri europene.

Dimensiunea gospodăriilor ţărăneşti din România sunt mult prea mici faţă de cele din Uniunea Europeană, determinând venituri reduse pentru a asigura unei familii un trai decent. Fărâmiţarea proprietăţilor în parcele de mici dimensiuni face să crească semnificativ cheltuielile de producţie. Dotarea din punct de vedere tehnologic este extrem de redusă, agricultorii fiind nevoiţi să plătească preţuri foarte mari pentru serviciile de mecanizare. Serviciile de consultanţă sau organizări profesional – sindicale, sunt slab dezvoltate sau în unele zone nu există deloc, astfel nu este nimeni care să le susţină interesele sau să negocieze  avantajos în relaţiile cu administraţia sau alte grupuri de interese.

Societăţile agricole sau grupurile de producători au ca scop asigurarea de condiţii necesare pentru obţinerea de avantaje economice de către toţi membrii cooperatori; satisfacerea cerinţelor membrilor în aprovizionarea cu mijloace economice pentru procesarea produselor agricole şi obţinerea de produse finite care să îndeplinească standardele impuse de piaţa de consum; valorificarea producţiei realizate şi nu în ultimul rând, dezvoltarea economic-socială a zonei rurale.

Dintre avantajele economice ale unor astfel de asociaţii menţionăm: reducerea numărului de distribuitori din lanţul de distribuţie; reducerea riscului de a nu avea unde vinde produsele; influenţe pozitive în stabilirea preţurilor; surse de venit de încredere şi cu regularitate în timp; aprovizionare cu materiale de calitate la preţuri rezonabile de la distribuitori; deschiderea de noi perspective spre a putea adopta tehnologii moderne ce pot face trecerea de la practicile tradiţionale la practicile cu adevărat productive.

Capitalul social al cooperativelor agricole de gradul I este de 500 lei, fapt ce oferă posibilitatea înfiinţării de cooperative şi de către persoane care dispun de un capital mic.

Facilităţile fiscale acordate de stat sunt scutirea de la plata impozitului agricol a cooperativelor agricole pentru primii 5 ani de la constituire; scutirea de la plata taxelor vamale pentru importurile de tractoare, maşini şi utilaje agricole, echipamente de irigat şi alte asemenea echipamente.

Astfel de asociaţii au acces mai uşor la subvenţii şi la fonduri publice, precum şi la fonduri externe prevăzute în programul de susţinere a agriculturii României. Sunt recunoscute  de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale ca grupuri de producători, pentru a beneficia de toate drepturile prevăzute de legislaţia în vigoare.

România, aflată în prezent în situaţia de adaptare la noile reglementări comunitare, dispune de o agricultură în care îşi desfăşoară activitatea aproximativ 37% din populaţie, cu circa 3 milioane de parcele, a căror suprafaţă medie este de 1,5 ha, fapt care impune cu acuitate organizarea fermierilor în forme asociative, în vederea modernizării acestei importante ramuri economice, AGRICULTURA.

Ec. Felecan Valerica

Taranul Roman, nr.32 - februarie 2012

A aparut nr. 32 al revistei Taranul Roman. 

Din cuprins:

Sindicat contra Preşedinte … … pag. 3

Cum să scrii istoria? … … pag. 4

Rolul Monarhiei în România … … pag. 5-6

Un manifest pentru normalitate democratică şi instituţională în România … … pag. 7

ARGUMENTUL INSTITUŢIONAL … … pag. 8-10

ARGUMENTUL ISTORIC  … … pag. 10-11

Discuţii la o cafea ... … pag. 11-12

Activitatea SCDR-INAC… … pag. 13-14

Sindicatul pe înţelesul tuturor! (2) ... … pag. 15-16

Legislaţie românească … … pag. 17

Legislaţie europeană … … pag. 18

Principiile şi regulile de fertilizare în agricultura biologică (organică) (3) … … pag. 19-20

Un test simplu pentru determinarea componenţei solului … … pag. 21

Mere coapte cu cremă de brânză de vacă … … pag. 22

RĂDĂCINI… … pag. 23

Sărbătorile lunii Februarie – Făurar… … pag. 24-27

Poetul ţăran ION HANZU… … pag. 27-29

Realizatorii revistei:

Manole Silviu – Redactor Şef;

Hulea Mornea Elena-Lăcrămioara;

Oiţă Simona;

Felecan Valerica;

Manole Benieamin;

Felecan Sorina;

Voevod Mihai;

Sbârciog Alina;

Angelica Monserrat – Mexic;

Loredana Terec-Vlad;

Anastasia G;

Bisoceanu Georgeta;

Massimiliano Frattale – Italia;

Murariu Nicolae;

Nicoleta Lazăr;

Valentina Sen;

Andrei Albu;

Vino în echipa noastră formată din specialişti în cele mai variate domenii, dedicaţi satului românesc.

Institutul Naţional de Asistenţă pentru Cetăţeni caută voluntari pentru realizarea revistei online Ţăranul Român, pe următoarele domenii:

Persoanele interesate sunt rugate să îşi trimită articolele şi un mini CV la adresa de mail inaccdr@yahoo.com

Activitatea de jurnalism:

2.1 Jurnalism: redactarea de articole pentru revista Ţăranul Roman pe următoarele domenii:

2.1.1 editorial;

2.1.2 interviul lunii;

2.1.3 popularizarea activităţii SCDR-INAC;

a. Politică:

2.1.4 popularizarea agriculturii româneşti.

b. Economie:

2.1.5 idei de afaceri;  

2.1.6 informaţii privind sprijinirea agricultorilor în organizarea pe plan local;

2.1.7 legislaţie românească;

2.1.8 legislaţie europeană;

2.1.9 fiscalitate (taxe şi impozite);

2.1.10 consultanţă juridică;

2.1.11 consultanţă contabilă;

2.1.12 finanţări europene;

c. Agricultură:

2.1.13 ştiri cu caracter agricol;

2.1.14 sfaturi practice în activitatea agricolă pe domenii:

cereale, legume, fructe, creşterea animalelor, plante energetice, medicină veterinară, floricultură, medicină naturistă,

2.1.15 agricultură ecologică;

2.1.16 articole privind alte domenii ale agriculturii;

d. Timp liber:

2.1.17 poveşti din satul românesc;

2.1.18 reţete româneşti;

2.1.19 obiceiuri şi tradiţii;

2.1.20 turism;

Revista poate fi rasfoita si descarcata de aici: Revista-Taranul-Roman-Nr-32-Februarie-2012

Calendarul PNDR 2012

luna martie	- Măsura 221 "Prima împădurire a terenurilor agricole"; - Axa LEADER.
luna aprilie	- Măsura 121 "Modernizarea exploataţiilor agricole"; - Măsura 122 "Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii"; - Măsura 313 "Încurajarea activităţilor turistice".
luna mai	- Măsura 221 "Prima împădurire a terenurilor agricole".
luna iunie	- Măsura 112 "Instalarea tinerilor fermieri"; - Măsura 141 "Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă".
luna iulie	- Măsura 123 "Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere"; - Schema de Ajutor de Stat "Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiţii pentru procesarea produselor agricole si forestiere în vederea obţinerii de produse neagricole".
luna august	- Măsura 221 "Prima împădurire a terenurilor agricole"; - Măsura 312 "Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi".
luna octombrie	- Măsura 121 "Modernizarea exploataţiilor agricole".
luna noiembrie	- Măsura 221 "Prima împădurire a terenurilor agricole".

Sursa: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Institutul Naţional de Asistenţă pentru Cetăţeni întocmeşte planuri de afaceri pentru accesarea  Măsurii 141 – transformarea fermelor de semi-subzistenţă, Măsurii 112 – instalarea tinerilor fermieri, Măsurii 121 – modernizarea exploataţiilor agricole. Contact: inaccdr@yahoo.com