Sindicatul pe înţelesul tuturor!

            Am fost întrebat de mai multe ori ce reprezintă şi mai ales ce oferă sindicatul agricultorilor Cultivatorii Direcţi din România. Cea mai amuzantă întrebare a fost ceva de genul: „Cel mult sindicatul poate oferi bilete în staţiuni, nu-i aşa?” Ei bine, Biroul Central a oferit şi câteva bilete de acest gen, ca recompensă pentru activităţi deosebite în cadrul sindicatului. Şi totuşi activitatea sa nu reduce la atât.

            Conform statutului, pot fi membri ai sindicatului:

Agricultori. Începând de la micul ţăran cu o văcuţă în curte şi câteva table cu ceapă verde şi alte verdeţuri pe care le scoate la vânzare, până la ferme dezvoltate care produc în sistem industrial pentru piaţă.

Persoane care transportă, depozitează, prelucrează şi comercializează produse agricole. Este ştiut că în momentul în care micul ţăran îşi abandonează gospodăria fie şi pentru câteva zile pentru a merge cu marfa la piaţă, totul în urma sa o ia razna. Dacă locuim într-un apartament şi plănuim să petrecem câteva săptămâni departe de casă, putem pune frumos ghivecele cu flori în cada cu apă şi suntem siguri că la întoarcere le vom găsi în viaţă. Dar nu acelaşi lucru se întâmplă şi într-o gospodărie ţărănească sau fermă cum este denumită mai nou orice este amestec de teren agricol, animale şi păsări chiar dacă se potriveşte de minune vorba aceea: „avea o capră… şi oi mai puţine…” unde prezenţa unui membru al familiei este în permanenţă necesară, indiferent dacă vorbim de adunat iarbă pentru purcei, dat apă raţelor sau simplul adunat al ouălor din coteneţe. Aşa că este vorba de o colaborare strânsă între ţăranul care produce, vecinul care are maşină şi transportă produsele ţăranului la oraş către un simplu aprozar sau magazine mai de pretenţii.

Persoane care prestează servicii către agricultori. E clar, această frază ar trebui să fie declarată nebuloasa anului pentru că a stârnit cele mai multe semne de întrebare. În categoria celor care prestează servicii către agricultori se pot încadra cei mai mulţi simpatizanţi ai sindicatului şi ai mediului rural dar care nu sunt direct implicaţi in agricultură. Pe scurt, în această categorie se încadrează şi românul simplu care nu are nimic de-a face cu agricultura dar… prin cumpărăturile sale zilnice de la carne, lapte, ouă şi până la banala legătură de pătrunjel cumpărată de la micul agricultor sau alege o pensiune agro-turistică la sfârşit de săptămână… sprijină direct supravieţuirea agriculturii. Eşti medic, profesor, simplu muncitor sau pensionar? Eşti apt pentru sindicat. Ai un mic magazin universal cum se obişnuieşte în fiecare sat care se respectă? Bun venit alături de noi!

Ce au în comun cele trei categorii? Ţăranii produc alimentele, persoanele din a doua categorie transportă şi prelucrează produsele agricole pentru a ajunge cât mai rapid şi în cele mai bune condiţii la ultima categorie: consumatorul final. Acesta în schimb, oferă bunuri şi servicii care nu pot fi obţinute în mediul rural.

Şi acum, după ce am făcut o scurtă prezentare a actorilor, cred că veţi observa mult mai uşor că, de fapt, sindicatul agricultorilor Cultivatorii Direcţi din România este scena pe care se desfăşoară toată această acţiune. SCDR, oferă cadrul organizatoric tuturor persoanelor interesate în producerea, prelucrarea, desfacerea şi consumului produselor agricole de calitate.

Ok, deci până acum am stabilit că SCDR nu oferă bilete în staţiuni decât o dată la câţiva ani. Ce altceva mai poate face sindicatul pentru cele trei categorii prezentate mai sus?

            Scopul Sindicatului este să sprijine membrii săi în exercitarea profesiunii în scopul ridicării nivelului de trai material şi spiritual al acestora prin:

a. înfiinţarea de asociaţii specializate privind cultura cerealelor şi a plantelor tehnice, legume, fructe, flori, viticultură, apicultură şi creşterea animalelor; Cu cât o asociaţie are mai mulţi membri, cu atât forţa ei pe piaţă este mai evidentă şi poate asigura o perioadă îndelungată produsele cerute.

b înfiinţarea de cooperative pentru depozitarea, prelucrarea şi comercializarea produselor agricole; Probabil că v-aţi săturat şi dumneavoastră ca vara să vedeţi peste tot munţi de pepeni, roşii şi multe altele la preţuri de nimic, iar în extrasezon să „mâncăm sănătos” fructe aduse cu atâta fală din Turcia sau Grecia.

c. înfiinţarea unei cooperative de credit agricol; Cine se ocupă de agricultură şi nu are nevoie de bani... să ridice mâna şi să ne spună şi nouă cum a făcut asta.

d. înfiinţarea unor centre zonale pentru consultanţă de specialitate, asistenţă contabilă şi juridică. Toată lumea vorbeşte despre fondurile europene destinate agriculturii cu care această ramură se poate dezvolta până la cer. Bine, şi unde sunt aceşti bani? Nu ştiţi? Veniţi la noi să vă spunem!

- tutelarea şi dezvoltarea agriculturii, reprezentarea agricultorilor, a întreprinderilor agricole şi a diferitelor forme de asociere şi a oricărei persoane care activează pentru progresul agriculturii; Este ştiut si demonstrat de foarte multe ori că începând de la nivel local până la Ministerul Agriculturii, ţăranii sunt o specie care după părerea unora şi a altora nu merită băgată în seamă. Aici intervenim noi: apărăm drepturile agricultorilor!

- promovarea alianţelor necesare pentru inserarea drepturilor de întreprindere agricolă între drepturile cetăţeneşti, ca valori indispensabile a întregii societăţi;

- afirmarea dreptului la libera iniţiativă antreprenorială ca mijloc pentru recunoaşterea şi întărirea dreptului la muncă, la siguranţă socială, la sănătate şi la pensie; Nu vi se pare corect ca cei care muncesc pentru a asigura hrana ţării să aibă aceleaşi drepturi ca şi noi?

- dezvoltarea şi valorificarea lumii satului în general, sub toate aspectele sale, productive, teritoriale, ambientale, sociale şi culturale; Ne plângem de multe ori că satul românesc „nu mai este ce a fost o dată”. Şi este adevărat. Unele lucruri s-au schimbat în bine, altele… s-au agravat. Şi parcă am vrea să ştim că rădăcinile noastre sunt adânc înfipte în satul bunicilor noştri. Iar dacă vrem ca satul românesc să supravieţuiască, trebuie să găsim surse alternative de venit pentru cei care vor să rămână în satele lor, în loc să umble hoinari prin lumea întreagă după o bucată de pâine…

           

            Pentru realizarea acestor obiective, Institutul Naţional de Asistenţă pentru Cetăţeni (articulaţie a SCDR) desfăşoară următoarele activităţi:

- promovează politici agricole, economico-sociale, ambientale şi teritoriale pentru a susţine şi favoriza dezvoltarea întreprinderilor agricole în cadrul sistemului economic şi social, naţional şi comunitar, respectând cetăţenii, teritoriul, mediul înconjurător şi peisajul; Iar pentru asta cerem introducerea noţiunii de întreprinzător agricol, după modelul italian, vrem să fie legiferat un Cod Rural şi al Pescuitului după modelul francez... şi altele.

- favorizează realizarea de acorduri cu caracter economic, sectorial, intersectoriale şi teritoriale, în interesul întreprinderilor agricole; Fiind în permanentă stabilirea de contacte nu doar pe toată filiera agricolă, ci atât în amonte cât şi în aval, oferim cele mai complete informaţii cu privire la posibilităţi de colaborare şi parteneri de afaceri.

- promovează forme de autoguvernare între producătorii agricoli cu referire în particular la cooperative şi asociaţii, susţinând dezvoltarea şi eficienţa gestiunii economice şi favorizând participarea şi controlul asociaţilor; Pentru a elimina pierderile masive apărute în urma lanţului nesfârşit de intermediari din domeniul agricol… este bine ca simplii ţărani să fie şi proprietari ai centrelor de depozitare, prelucrare şi desfacere. În acest fel toată lumea are de câştigat: atât micul ţăran care îşi vinde rapid marfa cât şi consumatorul final care primeşte un produs de calitate la un preţ accesibil.

- promovează politici şi participă la iniţiative de programare economică şi teritorială, valorificând metodele armonizării şi într-ajutorării; De ce să nu îl ajutăm pe cel de lângă noi dacă avem posibilitatea?

- promovează accesul tinerilor în sectorul agricol şi colaborarea între generaţii pentru dezvoltarea armonioasă a mediului rural şi s societăţii; În această perioadă tulbure în care tinerii nu mai sunt motivaţi să rămână în ţară, este bine ca cei care doresc să dezvolte o activitate agricolă şi nu numai, să fie ajutaţi. Iar noi putem face asta!

- promovează şi organizează iniţiative de mobilizare sindicală pentru tutelarea intereselor propriilor membri, respectând principiile de egalitate şi non-violenţă; promovează un proces de agregare a agriculturii româneşti şi se implica în constituirea de înţelegeri şi coordonări cu alte organizaţii;

- urmăreşte unitatea  între organizaţiile profesionale agricole ca mijloc pentru afirmarea valorii agriculturii şi a garantării de noi drepturi pe plan economic şi social a agricultorilor şi a întreprinderilor agricole; promovează şi furnizează, prin intermediul societăţilor, organizaţiilor şi instituţiilor constituite în acest scop, servicii de consultanţă, asistenţă, informare şi suport pentru adoptarea inovaţiilor; Oferim toată gama de informaţii şi servicii necesare în dezvoltarea unei afaceri în agricultură şi activităţi conexe.

- promovează îmbunătăţirea asistenţei sociale, de pensii şi asistenţă medicală în favoarea agricultorilor, a membrilor, familiilor acestora şi, în general, a tuturor cetăţenilor, folosind propriile structuri;

- acţionează în sensul concertării cu instituţiile naţionale, europene şi internaţionale care guvernează politicile de cooperare, re-echilibru şi de dezvoltare; dezvoltă strategii de relaţii cu organizaţiile agricole care acţionează pentru un progres general de reforme agricole; De-a lungul vremii am semnat mai multe protocoale de cooperare şi colaborăm atât cu instituţii şi organizaţii la nivel local şi naţional cât şi cu organisme care îşi desfăşoară activitatea în Uniunea Europeană.

- promovează şi susţine creşterea competenţei şi calificării profesionale a tuturor celor care operează în agricultură, în filierele agro-alimentare şi în mediul rural, utilizând chiar propriile organizaţii naţionale şi teritoriale şi afirmând importanţa şi valoarea formării profesionale pe toată durata vieţii; Se spune că „la agricultură şi la politică se pricep toţi”. Noi nu suntem adepţii acestui principiu şi de aceea facem tot ce este posibil să asigurăm membrilor sindicatului agricultorilor Cultivatorii Direcţi din România informaţii complete şi acces la o bază largă de servicii şi informaţii.

- organizează conferinţe, cercetări, seminarii de studiu, forum, etc. pentru a favoriza creşterea cunoştinţelor şi confruntarea poziţiilor între instituţii, organizaţii şi cetăţeni, chiar şi pe teme cu caracter general; Într-o ţară în care nimeni nu discută cu nimeni, noi ascultăm opiniile tuturor în căutarea soluţiilor cu cele mai mari şanse de reuşită în beneficiul tuturor celor implicaţi

- promovează colaborarea cu instituţii şi organizaţii internaţionale, pentru a realiza politici economice şi sociale îndreptate către tutelarea intereselor agricultorilor şi lumii satului;

- desfăşoară activităţi editoriale; În această lună în care revista Ţăranul Român a împlinit 6 ani, ne putem lăuda cu o echipă formată din specialişti din cele mai diverse domenii.

Cum puteţi deveni membru al sindicatului?

Din statutul sindicatului: „Calitatea de membru al Sindicatului se dobândeşte prin cerere scrisă adresată preşedintelui Sindicatului şi care trebuie să cuprindă următoarele: numele şi prenumele, profesia, domiciliul, seria şi numărul cărţii de identitate, CNP şi semnătura solicitantului. …

Cuantumul cotizaţiei o stabileşte fiecare membru pentru persoana sa. Plata cotizaţiei se poate face: lunar, trimestrial sau anual în funcţie de decizia personală a membrului. Plata cotizaţiei se face la casierii zonali respectând prevederile Regulamentului de funcţionare a Sindicatului. Neplata cotizaţiei nu atrage pierderea calităţii de membru al Sindicatului.”

Aşa că tot ce vă costă ca să deveniţi membru al sindicatului, este să printaţi Cererea de adeziune, o găsiţi la finalul acestei reviste sau o puteţi descărca de aici: http://www.scribd.com/doc/53962000/Anexa-2-Cerere-de-Adeziune-la-sindicatul-agricultorilor-Cultivatorii-Directi-din-Romania , o completaţi şi o trimiteţi prin Poşta Română la sediul sindicatului:

SCDR – Manole Silviu

sat. Priponeşti de Jos, nr.3

com. Priponeşti,

cod 807254

jud. Galaţi,

şi sunteţi membru cu drepturi depline...

Manole Silviu
http://www.scribd.com/doc/77325788/Taranul-Roman-Nr-30-Ianuarie-2012

Un om simplu - interviu

Loredana Terec-Vlad: Domnule Manole, ce perspective de viitor are agricultura în România şi care este interesul elitei politice din acest punct de vedere

Manole Silviu: Când vorbesc despre agricultură ar trebui să fiu optimist. Încet, încet, sperăm ca lucrurile să se aşeze pe un făgaş normal. Din păcate însă sărăcia se manifestă din ce în ce mai tare în România iar în agricultură se simte cel mai mult. Deja, oameni cu experienţă de mulţi ani în legumicultură, abandonează activitatea agricolă şi emigrează pentru că veniturile nu mai acoperă nici măcar cheltuielile de producţie.

Loredana Terec-Vlad: Fondurile europene par uşor accesibile, însă ce presupune atragerea fondurilor europene pentru agricultura?

Manole Silviu: Fondurile europene sunt mult mai mult decât o gură de oxigen pentru agricultura românească dar, din perspectiva ţăranului român, a vorbi despre fondurile europene este echivalent cu a purta discuţii despre faţa nevăzută a lunii. Informaţiile, aşa cum am mai spus-o de mai multe ori, ajung trunchiate, foarte târziu sau, cum s-a întâmplat în această vară cu Măsura 141, când Ministerul Agriculturii a modificat perioada de depunere a cererilor de finanţare. Şi astfel, agricultorii care ştiau că sesiunea va începe la 1 iulie s-au trezit că termenul a fost modificat pentru 1 iunie. Mulţi nu au reuşit să îşi facă planurile de afaceri şi să strângă documentele justificative în timp util, astfel că, deşi în Registrul Fermelor sunt aproape 1.100.000 de agricultori înscrişi anul acesta s-au depus abia vreo 16.000 de dosare. Noi am sesizat Comisia pentru agricultură a Uniunii Europene cu privire la acest aspect iar dânşii au rămas foarte surprinşi de o asemenea practică şi mi-au răspuns: „Comisia nu intervine în chestiuni precum stabilirea calendarului sesiunilor de depunere a proiectelor sau schimbarea calculului UDE, a cărui actualizare regulată este responsabilitatea Satului

Membru. Cu toate acestea, Comisia discută aspecte legate de implementare cu Statul Membru, în vederea unei implementări uzuale şi echilibrate. în acest cadru, în ceea ce priveşte modificarea datei sesiunii de depunere a proiectelor pentru măsura 141 din iulie în iunie, vom atrage atenţia autorităţilor române asupra faptului că orice modificare nu trebuie

realizată în ultimul moment şi fără a acorda suficient timp beneficiarilor pentru a se

adapta.”'

Deci pentru toate aceste aspecte negative vina nu poartă decât guvernarea. În condiţiile în care ne plângem că nu accesăm suficiente fonduri europene şi am ajuns „ţara lui 3%”, totuşi nimeni nu se simte dator să vină cu informaţii concrete şi la timp. Bine, să nu credeţi că partidele din opoziţie ar fi diferite. Aici este vorba de vina tuturor Guvernelor. Citiţi programele pentru agricultură ale principalelor partide şi veţi vedea cât de puerile sunt formulele de genul „o localitate un IMM” sau „o localitate un produs”. Păi sincer, cât de semnificativă poate fi o întreprindere mică sau mijlocie care angajează 10-20 de oameni într-o comună cu 2-3.000 de locuitori? Este exact o picătură de apă într-un butoi. Sau ideea ca o localitate să fie reprezentată de un singur produs recunoscut, omologat etc. Şi cu asta ne întoarcem la neo-colonialism? Vite de povară. Asta au fost mereu ţăranii. Cumpăraţi cu o găleată şi o sticlă de ulei din cauza sărăciei.

Loredana Terec-Vlad: Ca să atragem fonduri europene pentru agricultura implică deţinerea unui capital destul de solid...

Manole Silviu: Banii sunt una dintre probleme, din fericire rezolvabilă. Agricultorul care vrea să facă o investiţie, poate găsi relativ uşor surse de finanţare. Partea proastă apare abia la recuperarea investiţiilor şi returnarea împrumutului; într-o ţară în cu un hăţiş legislativ de groază, pe o piaţă care îşi modifică de 3 ori pe zi preţul, fără contracte bine stabilite între producător şi intermediar… împrumutul bancar este calea sigură spre sinucidere a agricultorului. Aşa că singura sursă de finanţare reală rămâne Uniunea Europeană. Dar când toate ministerele şi agenţiile vin aproape zilnic cu alte şi alte condiţii aberante, micul agricultor nu mai are curaj nici măcar să deschidă discuţia, darămite să mai înceapă şi procedura. Sperăm ca în curând proiectul nostru privind legiferarea unui Cod rural şi al pescuitului să fie acceptat şi susţinut de unul dintre partidele româneşti.

Loredana Terec-Vlad: Ce perspective de viitor avem cu privire la o noua legislaţie a sectorului agricol ? Am dori un punct de vedere asupra viitorului agriculturii în România, dat fiind faptul ca defrişarea excesivă afectează mediul dar presupune un punct în favoarea agriculturii... cum vedeţi aceasta problema?

Din păcate la ora actuală legislaţia cu privire la agricultură nu aduce decât dezavantaje micilor agricultori şi mediului înconjurător. Şi amintesc aici doar ordonanţa care vrea să amendeze ţăranii care nu îşi lucrează terenul deşi în legislaţia europeană nu există aşa ceva. Şi cum această ordonanţă contravine legislaţiei europene, atunci când va fi promulgată ea va fi lovită de nulitate. Defrişările masive distrug ecosistemul iar agricultura nu are decât de suferit. Nicăieri în lume, distrugerea ecosistemelor nu au favorizat pe termen lung agricultura. Avem suficienta experienţă cu inundaţiile şi alunecările de teren din ultimii ani iar defrişările nu fac decât să accentueze aceste fenomene care nu sunt în avantajul nimănui.

Loredana Terec-Vlad: Cum priviţi atitudinea actorilor politici din perspectiva personală şi ca simplu ţăran?

Manole Silviu: Ca simplu ţăran… încep să îmi aduc aminte cu drag de uneltele strămoşeşti: furci, coase, topoare. Atâta lipsă de maturitate din partea celor care vor să conducă o ţară! Singura concluzie la care am ajuns este că pe ei îi interesează doar cum să îşi păstreze funcţiile, să câştige câţi mai mulţi bani şi la dracu’ cu ceilalţi. Şi nu vor să accepte nici un partener de dialog din exterior de teamă de a nu fi descoperită impostura celui care ocupă o funcţie. Iar dacă totuşi cineva insistă şi le cere să acţioneze cu profesionalism, atunci, vedetele trec la atacuri la persoană.  

Loredana Terec-Vlad: Silviu, ce viitor prevezi pentru viitoarea ta familie având în vedere că principala activitate este agricultura?

Manole Silviu: Momentan sunt singur. Am fost la un pas de a mă căsători în urmă cu câţiva ani dar ceva nu a mers aşa cum ar fi trebuit. Dacă totul ar fi fost ok atunci poate că acum aş fi fost şi eu unul dintre milioanele de români familişti, cu unul sau doi copii, cu rate la bancă şi permanent în goană după bani. Eu de mult nu mai cred în coincidenţe;  probabil că aşa a vrut bunul Dumnezeu ca eu să fac atunci pasul înapoi pentru a mă putea dedica trup şi suflet mediului rural şi ţăranilor. Poate suna ciudat dar acum satul românesc este familia mea şi nu cred că aş putea să îmi trăiesc viaţa în altă parte, în alt mod.

Loredana Terec-Vlad: Adică ce perspectiva de viitor crezi că vor avea copii tăi ca agricultori... În cazul în care îşi vor alege acest domeniu de activitate.

Manole Silviu: Am crescut într-o familie în care discuţiile se purtau cam aşa: „Asta este bine, asta este rău. Tu ce alegi?” Am avut libertatea de alegere încă de mic copil şi am învăţat că odată cu această libertate vine şi responsabilitatea pentru faptele mele. Aşa că atunci când voi avea copii voi face la fel. Iar dacă ei vor dori să păstreze tradiţia în familie sau nu, este decizia lor. Bunicul din partea tatălui este horticultor, bunicul din partea mamei a fost medic veterinar şi cum el m-a crescut până pe la 4 ani şi jumătate printre animale şi tratamente, mi s-a părut foarte normal ca atunci când m-am înscris la Liceul Agricol să aleg profilul medicină veterinară şi nu horticultura. Îmi aduc aminte că tatăl meu mi-a spus înainte de a depune dosarul: „Ca oportunităţi în zona asta, eu cred că este bine să faci un liceu cu profil pedagogic sau agricol. Tu ce alegi?” Şi cum pentru mine la vârsta aceea profesorii mi se păreau de pe altă lume, am fugit cât de repede a putut spre animale. Când m-am întors acasă şi i-am spus că m-am înscris la medicină veterinară, s-a gândit puţin şi mi-a spus: „Mi-ar fi plăcut să te fi înscris la horticultură; pentru că dacă altoieşti 10 pomi şi se prinde doar unul, nu este nici o problemă. Dar dacă tratezi 10 animale şi moare unul, atunci te fugăreşte omul până te prinde. Aşa că în meseria asta ori eşti foarte bun ori nu o practici.” L-am ascultat şi în scurta perioadă de veterinar al satului pot spune că nu a murit nici un animal tratat de mine iar oamenii mă privesc cu respect pentru că aşa suntem noi ţăranii, nu suntem ataşaţi doar de pământ ci iubim şi animalele. Şi ce dovadă mai mare de dragoste decât atunci când intri dimineaţa în grajd iar iepuraşii încep să te tragă de şireturi, mieii care zburdă prin ogradă şi care vin să te împungă, calul care nechează voios sau cocoşul care cântă pe gard? Şi pentru că este o vorbă din bătrâni că de ce iţi este frică nu scapi, am fost şi profesor suplinitor pentru un an la şcoala din sat. 

Revenind la copii, mi-ar place să trăiască într-un mediul cât mai natural şi cât mai aproape de natură, să se urce în pom nestingheriţi dacă vor să mănânce un măr sănătos, departe de poluarea oraşelor  sau să călărească pe imaş dacă le face plăcere. Mie mi-a plăcut foarte mult să umblu toate coclaurile satului călare şi atunci când lucrurile se vor mai aşeza la locul lor, mi-ar place să am din nou un cal de călărie.

Loredana Terec-Vlad: În încheiere, ce mesaj ai vrea să transmiţi cititorilor având în vedere că ne vom mai reîntâlni abia anul viitor?

Manole Silviu: Vreau să le urez cititorilor noştri un An Nou Fericit şi plin de realizări şi de asemenea doresc să le mulţumesc tuturor prietenilor care au făcut posibilă apariţia revistei în acest an: Hulea Mornea Elena-Lăcrămioara, Oiţă Simona, Felecan Valerica, Manole Benieamin,  Felecan Sorina, Voevod Mihai, Sbârciog Alina, Raicu Marius, Daniela Grigoriu, Loredana Terec-Vlad, Bisoceanu Georgeta, Gabriela Vasilescu, Murariu Nicolae, precum şi prietenilor noştri din afară: Angelica Monserrat – Mexic, Anastasia G – Republica Moldova, Massimiliano Frattale – Italia, Nicoleta Lazăr – Italia.

 Interviu de Loredana Terec – Vlad
http://www.scribd.com/doc/75362862/Revista-Taranul-Roman-Nr-28-Decembrie-2011

Noi coeficienti de calcul al UDE

„Sectorul agroalimentar şi producţia agricolă au nevoie să fie susţinute de o cercetare şi inovare aplicată. Din acest motiv, pentru agricultură am delegat 4,5 miliarde euro pentru cercetare şi inovare. CE va prezenta în 12 octombrie o propunere legislativă. Dezvoltarea în acest mod este politica viitorului.”

“Bugetul de promovare trebuie aliniat cu ambiţiile pe care Uniunea le are în domeniul exporturilor de produse comunitare şi cu mediul din ce în ce mai concurenţial. Statele Unite ale Americii au un buget de 200 milioane de dolari anual, iar bugetul european ar trebui dublat, dacă nu triplat, pentru a atinge obiectivele dorite în noua strategie de promovare” Dacian Cioloş.

            În buna tradiţie românească, Ministerul Agriculturii a modificat în data de 26 iunie 2011 coeficienţii de calcul a unităţii de dimensiune economică dar nu a făcut nimic public până la începutul lunii octombrie.

Poziţia J01 este eliminata de la calculul UDE pentru măsurile din PNDR

Coeficienţii se utilizează începând cu sesiunea din noiembrie 2011 pentru măsura 112

Coeficienţii se utilizează începând cu prima sesiune din 2012 pentru măsurile 121 şi 141.

	STRUCTURA CULTURILOR SI CALCUL UDE
cod	Cultura	UDE/ha 2011	UDE/ha 2012
D01	Grau comun	0,28	0,174
D02	Grau dur		0,158
D03	Secara	0,084	0,136
D04	Orz	0,246	0,181
D05	Ovaz	0,085	0,102
D06	Porumb boabe	0,213	0,241
D07	Orez		0,012
D08	Alte cereale	0,085	0,152
D09e1	Mazare boabe, fasole boabe si lupin dulce	0,287	0,198
D09f	Linte, bob, mazariche	0,195	0,243
D09g	Alte plante leguminoase uscate	0,195	0,119
D10	Cartofi	1,174	1,536
D11	Sfecla de zahar	0,547	0,608
D12	Plante radacinoase pentru nutret	0,486	0,595
D14a	Legume proaspete, pepeni,capsuni in camp deschis	2,257	3,94
D14b	Legume proaspete, pepeni,capsuni in gradini pt comercializare		5,691
D15	Legume proaspete, pepeni,capsuni in sere si solarii	17,481	35,954
D16	Flori - in camp	64,337	14,828
D17	Flori - in sere si solarii	94,337	57,34
D18a	Plante de nutret - pasuni	0,05	0,135
D18b	Plante furajere-alte furajere verzi-total	0,178	0,299
D18b1	Plante furajere-alte furajere verzi-porumb siloz	0,325	0,424
D18b	Plante de nutret - alte furaje verzi - total		0,229
D18b23	Alte plante de nutret		0,295
D19	Seminte si seminceri		2,933
D20	Alte plante		0,123
D23	Tutun	1,228	0,425
D24	Hamei	0,417	0
D26	Rapita	0,175	0,23
D27	Floarea soarelui	0,173	0,198
D28	Soia	0,213	0,211
D29	In pentru ulei	0,144	1,006
D30	Alte plante oleaginoase	0,144	0,091
D31	In pt fibra	0,357	0
D32	Canepa pt fibra	0,375	0,103
D33	Alte plante textile	0,31	0,143
D34	Plante medicinale si aromatice		0,502
D35	Alte plante industriale		1,39
E	Gradini familiale		0,304
F01	Pasuni si fanete permanente - pasuni si fanete		0,166
F02	Pasuni si fanete permanente - pe terenuri accidentate		0,102
G01a	Fructe, pomi (livezi de mar, prun, piersic, cais, cires)	2,125	1,169
G01b	Fructe, pomi (livezi de nuc, alun, migdal, castan)	0,81	0,946
G01c	Plantatii de coacaz, smochin, zmeur		2,94
G04a	Vii - vin nobil	1,749	1,029
G04b	Vii - alte vinuri	1,374	1,116
G04c	Vita de vie - struguri pt consum	1,867	1,592
G05	Pepiniere fara silvicultura	1,133	1,748
G06	Alte culturi permanente	1,306	2,053
I02	Ciupercarii	17,5	22,91

	STRUCTURA PRODUCTIEI ZOOTEHNICE SI CALCUL UDE
cod	Animale/ pasari	UDE/cap 2011	UDE/cap 2012
J01	Ecvidee (cai, maagari, catari, etc)	0,071	0,935
J02	Bovine sub 1 an - total	0,061	0,201
J03	Bovine sub 2 ani - masculi	0,095	0,163
J04	Bovine sub 2 ani - femele	0,069	0,107
J05	Bovine de 2 ani si mai mari - masculi	0,089	0,362
J06	Juninci, 2 ani si mai mari	0,114	0,105
J07	Vaci de lapte	0,261	0,881
J08	Bovine 2 ani si peste - alte vaci	0,028	0,372
J09a	Oi - mioare montate	0,008	0,023
J09b	Oi - alte oi	0,008	0,084
J10a	Capre - capre monta	0,033	0,055
J10b	Capre - alte capre	0,011	0,033
J11	Porci - tineret porcin sub 20 kg	0,058	0,017
J12	Scroafe pentru reproducere peste 50 kg	0,243	0,061
J13	Porci - alte categorii	0,14	0,19
J14	Pui pt carne - 100 capete	0,45	0,301
J15	Gaini outoare - 100 capete	0,596	0,352
J16a	Curcani - 100 capete	0,576	0,432
J16b	Rate - 100 capete	0,328	0,238
J16c	Gaste - 100 capete	0,878	0,25
J16d	Alti pui	0,213	0,175
J17	Iepuri (femele pentru reproducere)	0,001	0,017
J18	Stupi	0,083	0,076

Privind accesarea măsurilor 141, 112 şi 121, persoanele interesate pot obţine informaţii suplimentare oferite de Institutul Naţional de Asistenţă pentru Cetăţeni. mail  inaccdr@yahoo.com


Citeste si  Clarificări privind calculul Unităţii de Dimensiune Economica (UDE)