Priponesti 2014

Idei de afaceri pentru mediu rural

Tradiţionalitatea - mod de a face bani

Pornim de la faptul că acest articol se adresează celor care deja şi-au luat soarta în mâini şi, deşi stau ,,la ţară”, gândesc ca orice întreprinzător deştept. Cum să facă mai mulţi bani cu ceea ce ştiu şi cu ceea ce au?

Prezint mai jos o modalitate:

Implica multe bătăi de cap, dar cei care au mers pe acest drum spun că merită: ATESTARE DE PRODUSE TRADIŢIONALE.

Atestarea produselor tradiţionale reprezintă demersurile prin care se obţine recunoaşterea traditionalităţii unui produs prin intermediul înregistrării sale în Registrul de atestare a produselor tradiţionale. Ministerul Agriculturii a atestat anul trecut 1.050 de produse tradiţionale, de 3,7 ori mai multe faţă de anul anterior, şi a înregistrat 190 de operatori economici tradiţionali, potrivit datelor furnizate de minister. Trebuie menţionat ca în perioada 2005 - 2011 au fost atestate 3.853 de produse alimentare tradiţionale. Din total, ponderea cea mai mare o reprezintă produsele lactate (1.360), urmată de produsele din carne (1.059).

Condiţiile şi criteriile pentru atestarea produselor tradiţionale

Produsul tradiţional este produsul care trebuie să fie obţinut din materii prime tradiţionale, să prezinte o compoziţie tradiţională sau un mod de producţie şi/sau de prelucrare care reflectă un procedeu tehnologic de producţie şi/sau de prelucrare tradiţional şi care se distinge în mod clar de alte produse similare aparţinând aceleaşi categorii.

Produsul tradiţional nu poate fi înregistrat dacă:

- se referă doar la cerinţe de ordin general utilizate pentru un ansamblu de produse ori la cele prevăzute de o reglementare comunitară specifică;

- este înşelător, cum este în special cel care se referă la o caracteristică evidentă a produsului sau care nu corespunde caietului de sarcini ori specificaţiei tehnice a produsului şi nici aşteptărilor consumatorilor cu privire la caracteristicile tradiţionale ale produsului.

Pentru a fi atestat ca produs tradiţional, produsul trebuie să fie conform unui caiet de sarcini.  Cererea de înregistrare a produsului tradiţional, care include caietul de sarcini, se depune la Direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală a judeţului în a cărui rază teritorială se realizează produsul.

SC ...............

Adresă

J . CUI . Nr...........din. ...............

Către

Direcţia pentru Agricultură şi

Dezvoltare Rurală a Judeţului …………..

Subsemnatul ....................., administrator/ director  la SC .........................., cu sediul în ...................... str. ............. nr. ..........., judeţul……solicit înregistrarea produsului tradiţional ˝..............................˝, prelucrat la unitatea din ....................................conform caietului de sarcini anexat şi în baza normei privind condiţiile şi criteriile pentru atestarea produselor tradiţionale.

Data

Administrator

Director

Reprezentanţii împuterniciţi ai MAPDR, din cadrul direcţiilor pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene, numiţi pentru acordarea licenţelor de fabricaţie, analizează dacă cererea şi caietul de sarcini corespund prevederilor norme şi comunică solicitantului dacă există neconformităţi, situaţie în care acesta va depune o nouă cerere însoţită de documentaţia completată conform observaţiilor făcute.

Reprezentanţii împuterniciţi verifică la faţa locului realitatea datelor înscrise în caietul de sarcini.  Rezultatul verificărilor faptice se înscrie într-un proces-verbal care se semnează de reprezentantul împuternicit constatator şi de solicitant sau de împuternicitul acestuia, redactat în două exemplare, dintre care un exemplar rămâne la solicitant şi unul la direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţeană.

În situaţia în care se constată că datele înscrise în caietul de sarcini nu corespund cu realitatea de pe teren, aceasta se menţionează distinct în procesul-verbal şi constituie motivaţia neînscrierii produsului în Registrul de atestare a produselor tradiţionale.

În situaţia în care se constată că datele înscrise în caietul de sarcini corespund cu realitatea de pe teren, aceasta se menţionează în procesul-verbal, care constituie actul în baza căruia se înscrie produsul în Registrul de atestare a produselor tradiţionale.

            Direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţeană va înainta Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale o copie a procesului-verbal şi a caietului de sarcini în baza cărora produsul se înscrie în Registrul de atestare a produselor tradiţionale.

Legislaţia în domeniu: Ordin MAPDR nr. 690/2004 Publicat în MO nr. 938/14.10.2004 pentru aprobarea Normei privind condiţiile şi criteriile pentru atestarea produselor tradiţionale.

Toate demersurile privind atestarea produselor tradiţionale pe care micul întreprinzător rural este ţinut de legislaţie urmăresc favorizarea diversificării producţiei agricole, sporirea veniturilor producătorilor agricoli, creşterea valorii adăugate a produselor alimentare de origine rurală şi garantarea corectitudinii tranzacţiilor comerciale.  Totodată, prin Ordinul ANSVSA nr. 34/2008 privind acordarea de derogări unităţilor care realizează produse alimentare ce prezintă caracteristici de tradiţionalitate, coroborat cu Ordinul nr. 690/2004 amintit mai sus, se urmăreşte facilitarea micilor producători prin comercializarea produselor tradiţionale şi în afara judeţului în care are loc fabricarea.

Dar ceea ce legislaţia nu arată este faptul că pentru a fi un veritabil produs tradiţional trebuie să avem de la cine învăţa tradiţiile fabricării produsului. Aşa că este bun la ceva şi un bătrân la casa omului - te poate învăţa tainele preparării magiunului delicios pe care îl consumai când erai copil sau cum să faci o palincă straşnică după care să poţi mânca cu poftă o slană sau un carnat afumat ,,ca la mama acasă”.

Cu astfel de produse nu ai cum să dai greş!

Carmen Curelea

Taranul Roman, nr.32 - februarie 2012

A aparut nr. 32 al revistei Taranul Roman. 

Din cuprins:

Sindicat contra Preşedinte … … pag. 3

Cum să scrii istoria? … … pag. 4

Rolul Monarhiei în România … … pag. 5-6

Un manifest pentru normalitate democratică şi instituţională în România … … pag. 7

ARGUMENTUL INSTITUŢIONAL … … pag. 8-10

ARGUMENTUL ISTORIC  … … pag. 10-11

Discuţii la o cafea ... … pag. 11-12

Activitatea SCDR-INAC… … pag. 13-14

Sindicatul pe înţelesul tuturor! (2) ... … pag. 15-16

Legislaţie românească … … pag. 17

Legislaţie europeană … … pag. 18

Principiile şi regulile de fertilizare în agricultura biologică (organică) (3) … … pag. 19-20

Un test simplu pentru determinarea componenţei solului … … pag. 21

Mere coapte cu cremă de brânză de vacă … … pag. 22

RĂDĂCINI… … pag. 23

Sărbătorile lunii Februarie – Făurar… … pag. 24-27

Poetul ţăran ION HANZU… … pag. 27-29

Realizatorii revistei:

Manole Silviu – Redactor Şef;

Hulea Mornea Elena-Lăcrămioara;

Oiţă Simona;

Felecan Valerica;

Manole Benieamin;

Felecan Sorina;

Voevod Mihai;

Sbârciog Alina;

Angelica Monserrat – Mexic;

Loredana Terec-Vlad;

Anastasia G;

Bisoceanu Georgeta;

Massimiliano Frattale – Italia;

Murariu Nicolae;

Nicoleta Lazăr;

Valentina Sen;

Andrei Albu;

Vino în echipa noastră formată din specialişti în cele mai variate domenii, dedicaţi satului românesc.

Institutul Naţional de Asistenţă pentru Cetăţeni caută voluntari pentru realizarea revistei online Ţăranul Român, pe următoarele domenii:

Persoanele interesate sunt rugate să îşi trimită articolele şi un mini CV la adresa de mail inaccdr@yahoo.com

Activitatea de jurnalism:

2.1 Jurnalism: redactarea de articole pentru revista Ţăranul Roman pe următoarele domenii:

2.1.1 editorial;

2.1.2 interviul lunii;

2.1.3 popularizarea activităţii SCDR-INAC;

a. Politică:

2.1.4 popularizarea agriculturii româneşti.

b. Economie:

2.1.5 idei de afaceri;  

2.1.6 informaţii privind sprijinirea agricultorilor în organizarea pe plan local;

2.1.7 legislaţie românească;

2.1.8 legislaţie europeană;

2.1.9 fiscalitate (taxe şi impozite);

2.1.10 consultanţă juridică;

2.1.11 consultanţă contabilă;

2.1.12 finanţări europene;

c. Agricultură:

2.1.13 ştiri cu caracter agricol;

2.1.14 sfaturi practice în activitatea agricolă pe domenii:

cereale, legume, fructe, creşterea animalelor, plante energetice, medicină veterinară, floricultură, medicină naturistă,

2.1.15 agricultură ecologică;

2.1.16 articole privind alte domenii ale agriculturii;

d. Timp liber:

2.1.17 poveşti din satul românesc;

2.1.18 reţete româneşti;

2.1.19 obiceiuri şi tradiţii;

2.1.20 turism;

Revista poate fi rasfoita si descarcata de aici: Revista-Taranul-Roman-Nr-32-Februarie-2012

Biserica părăsită din cimitirul satului Baba-Ana

I se mai spune şi Biserica veche...

În  cimitirul satului Baba-Ana  se află Biserica cu hramul ”Adormirea Maicii Domnului”. Aici nu se mai ţin slujbe de vreo optzeci de ani, pentru că a fost construită o nouă biserică a satului, şi, astfel oamenii au uitat de cea veche, cum se întâmplă de altfel mereu cu toate cele de pe pământul acesta. Am mers la slujba de duminică în ziua de 05.07.2009, în biserica cea nouă, bineînţeles, pentru că cealaltă este destul de şubredă, şi după cum am mai spus nu mai este folosită de către creştini. După ce preotul a terminat predica, şi apoi s-a mai vorbit despre problemele legate de administrarea lăcaşului de cult, am putut vedea un document dintr-un registru al bisericii unde unul dintre preoţii comunei: Ioan Păcuraru a notat câte ceva despre lăcaşul de cult, şi unde bineînţeles, sublinia importanţa, rolul şi implicarea statului în conservarea tuturor monumentelor istorice.  

Şi totuşi,o femeie e ctitorul acestei biserici

Am aflat că, deşi nu există pisanie în care să se arate anul zidirii, pe cărţile vechi de slujbă, se găseşte următoarea însemnare: ”Această Sfântă şi Dumnezeiască carte, s-a cumpărat de către Medelnicereasa Sultana Falciana la leat 1815, noiembrie 1 şi s-a hărăzit la sfânta Biserică ce o au făcut cu cheltuiala sa din temelie”. Tot din această înscriere reiese că această femeie avea o moşie în satul Istău, Mizilul de astăzi, aşa se explică faptul că au fost bani pentru construirea bisericii. Se aminteşte numele primului preot slujitor: Popa Stan. Se mai menţionează faptul că această construcţie din ceramică a Bisericii a fost trainică şi a rezistat bine timpurilor. A fost acoperită cu şindrilă şi pardosită cu piatră. Este în formă de corabie cu lungimea de 15 m şi lăţimea de 6m, iar înălţimea de 4 m. Are o turlă de lemn învelită cu tablă aşezată în partea din faţă a bisericii care a slujit de clopotniţă. ”Catapeteasma este din zid, a avut numeroase reparaţii în 1894, când i s-au adăugit un antreu de lemn cu geamuri,care cu timpul s-a părăginit.”

Biserica cea nouă, a atras tot mai mulă lume,

Tot fostul preot Păcuraru, mai scrie mai scrie că “pictura interioară este din anul 1909, dar pereţii sînt coşcoviţi, pictura în tempera este afumată şi nu se mai cunoaşte nimic din ea”. In anul 1947 s-a reparat acoperişul când şindrila a fost înlocuită cu tablă, de asemenea s-a reparat uşa de la intrare, încuietoarele şi geamurile. Din 1815 se mai păstrează câteva icoane şi cărţi de ritual. Multe din icoanele vechi au fost repictate. Sunt caracteristice uşa de la intrare, din blăni de stejar cu balamale forjate, scara de lemn în spirală care duce la clopotniţă. Iată ce se spune despre cum a fost uitată: ”A fost biserică de enoriaşi din anul 1815 până în anul 1929, când a fost părăsită şi lăsată în păragină”. Dintre slujitorii acestei biserici amintim pe preotul Stan, preotul Ion  Dobre, cu Grigore Popescu şi preotul Dumitru. După ce am aflat aceste lucruri am mers să fac nişte poze, mi-aş fi dorit ca picturile să se păstreze pentru cât mai mult timp, dar din păcate acest lucru nu este cu putinţă, timpul, nu iartă, iar oamenii din păcate, încă nu au învăţat să trăiască pentru eternitate sau să îşi îndrume paşii cât mai aproape de Adevăr, să simtă viaţa din jurul lor, şi pe ei, să îşi acorde mai mult timp pentru ceea ce merită cu adevărat. Toate trec: clădiri, biserici, monumente, averi, doctrine politice, chiar şi viaţa, important este cu ce rămânem noi...

Carmen Mădălina Zafiu, studentă - USAMV BUCUREŞTI

http://www.scribd.com/doc/77325788/Taranul-Roman-Nr-30-Ianuarie-2012

În vizită la Muzeul Satului

Iată că am sărbătorit şi revelionul, păşind în noul an deja de câteva zile. Sunt uimită că deşi e iarnă calendaristic, Doamne-Doamne încă nu ne geruieşte obrajii, mănuşile stand cuminţi tot în dulap. Mai am câteva zile libere. Oare ce să fac? Nu pot să plec din oraş dar, cu puţină imaginaţie, pot “evada” un pic. Ghiciţi încotro am pornit? La Muzeul satului! Exact! Cine a mai fost acolo cunoaşte senzaţia de in/out, adică eşti în oraş dar te simţi undeva, departe, într-un sătuc îndepărtat.

Am deschis poarta şi iată-mă-s într-o ţară de poveste!... E tara bunilor şi străbunilor noştri!

Priviţi-le cu atenţie! Aşa-i că recunoaşteţi gospodăriile?

Zâmbiţi când le vedeţi. Simţiţi deja cum vi se încălzeşte sufletul privindu-le... Parcă chiar simţiţi mirosul ierbii proaspăt cosite, al muşcatelor din pridvor sau al merelor şi gutuilor puse la ferestre! Le ştiţi prea bine! Le ştiţi din propriile amintiri sau din povestirile altora pe care, uşor invidioşi, vi le-aţi însuşit ca fiind personale.

Nu contează, bucuraţi-vă, sunteţi acasă, printre fraţii voştri: munteni, moldoveni, olteni, dobrogeni, bucovineni, maramureşeni, ardeleni, bănăţeni şi (cum se spune corect?) cei din Crişana! Sunteţi în siguranţă! Bucuraţi-vă!

Şi zâmbind fericită mă îndrept spre ieşirea din muzeu.

Mi-e bine. Am fost ACASĂ. Mă duc ACASĂ. DECI SUNT ACASĂ!

Din trecut m-am întors în prezent şi păşesc vesela spre viitor…Nu mai ştiu, se amesteca timpurile.

Dar mi-e bine!

Fotografii şi text: Valentina Sen

http://www.scribd.com/doc/77325788/Taranul-Roman-Nr-30-Ianuarie-2012

Clarificări privind calculul Unităţii de Dimensiune Economica (UDE)

COEFICIENŢI DE MARJĂ BRUTĂ STANDARD MBS 2008

Punctul de vedere privind încadrarea unor culturi vegetale şi categorii de animale. Categoriile de clasificare sunt conform cu Regulamentul (CE) 868/ 2008, regulament ce stă la baza activităţii RICA.

1. D08 – alte cereale: mei, triticale, hrişca, sorgul

2. D09 g – alte plante leguminoase uscate: bobul

3. D18b2_3 alte plante de nutreţ: păşuni temporare cu trifoi, borceag, lucernă

4. D19 seminţe şi seminceri: seminţe de iarbă (graminee si leguminoase furajere), seminţe pt. horticultură, seminţe şi răsaduri pe teren arabil (exclusiv cerealele), boabe de leguminoase uscate, cartofi, plante oleaginoase

5. D20 alte plante - alte plante care nu au fost incluse în nicio categorie

6. D 30 alte plante oleaginoase: ricin, şofrănaş, susan, arahide, muştar, mac

7. D33 alte plante textile

8. D34 plante medicinale şi aromatice, condimente, plante aromatice şi mirodenii, incluzand ceaiul, cafeaua şi cicoarea pt. cafea

9. D35 alte plante industriale

10. G01c livezi de coacăz, smochin, zmeur: coacăz, smochin, zmeur, afin, mur, agriş

11. G06 alte culturi permanente răchita, papura, bambus, salcie, brazi de crăciun

12. J09a – Oi, mioare montate - oi de un an sau mai mult destinate reproducerii

13. J09b – oi, alte oi – ovine de toate vârstele, cu excepţia oilor

14. J10a capre – capre montate – femele de reproducere

15. J10b capre - alte capre – caprine, altele decât femele de reproducere

16. J16 d – alţi pui, pui de o zi, pui de bibilică, gâşte, raţe, etc.

În ce priveşte încadrarea trandafirilor pentru dulceaţă nu este de competenţa noastră să răspundem, RICA nu a colectat date în acest sens,  cătina se încadrează la sub-rubrica culturilor permanente fructe mici şi bace la fel ca şi coacăzele albe şi roşii, zmeură, smochine etc., gutuiul este considerat fruct sămânţos şi poate fi încadrat la poziţia Livezi pomi climă temperată. Calculul pentru ciuperci s-a făcut la 100 mp. Pentru mai multe informaţii consultaţi Decizia Comisiei din 24 noiembrie 1999 privind definiţiile caracteristicilor, lista produselor agricole, excepţiile de la definiţii, precum şi regiunile şi districtele care au legătură cu anchetele privind structura exploataţiilor agricole (notificată cu numărul C (1999) 3875) (2000/115/CE).

Completare privind calculul UDE pentru exploataţia cu o cultură de trandafiri cu următoarele menţiuni:

a. Conform anchetei RICA realizată pe baza Regulamentului CE 868/2008 trandafirii, indiferent de specie, sunt încadraţi la rubrica 140 – flori şi plante ornamentale, dacă sunt comercializaţi ca floare întreagă (plantă), valoarea coeficientului de calcul a UDE pentru trandafiri este 14,828 şi corespunde rubricii D 16 Flori – în câmp;

b. Conform Regulamentului CE 1200/2009, trandafirul pentru dulceaţă se încadrează la plante aromatice, medicinale, culinare, secţiune unde sunt incluse plantele utilizate în scopuri farmaceutice, producerea de parfum sau consumul uman. În acest caz valoarea coeficientului pentru calcul UDE corespunde rubricii D34 Plante medicinale şi aromatice şi are valoarea 0,502.

În funcţie de specificul activităţii exploataţiei agricole, respectiv trandafiri comercializaţi ca plantă întreagă (trandafirii ornamentali) sau trandafiri pentru dulceaţă (din care părţi din acesta este folosit în scopuri farmaceutice,

producerea de parfum sau consumul uman), se va consemna coeficientul de calcul pentru poziţia în care se încadrează exploataţia, conform celor menţionate la lit. a) sau b).

Institutul Naţional de Asistenţă pentru Cetăţeni întocmeşte planuri de afaceri pentru accesarea Măsurii 141 – transformarea fermelor de semi-subzistenţă, Măsurii 112 – instalarea tinerilor fermieri, Măsurii 121 – modernizarea exploataţiilor agricole. Contact: inaccdr@yahoo.com

AGENŢIA DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ŞI PESCUIT 


Citeste si

Noi coeficienti de calcul al UDE

Calendarul PNDR 2012

luna martie	- Măsura 221 "Prima împădurire a terenurilor agricole"; - Axa LEADER.
luna aprilie	- Măsura 121 "Modernizarea exploataţiilor agricole"; - Măsura 122 "Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii"; - Măsura 313 "Încurajarea activităţilor turistice".
luna mai	- Măsura 221 "Prima împădurire a terenurilor agricole".
luna iunie	- Măsura 112 "Instalarea tinerilor fermieri"; - Măsura 141 "Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă".
luna iulie	- Măsura 123 "Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere"; - Schema de Ajutor de Stat "Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiţii pentru procesarea produselor agricole si forestiere în vederea obţinerii de produse neagricole".
luna august	- Măsura 221 "Prima împădurire a terenurilor agricole"; - Măsura 312 "Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi".
luna octombrie	- Măsura 121 "Modernizarea exploataţiilor agricole".
luna noiembrie	- Măsura 221 "Prima împădurire a terenurilor agricole".

Sursa: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Institutul Naţional de Asistenţă pentru Cetăţeni întocmeşte planuri de afaceri pentru accesarea  Măsurii 141 – transformarea fermelor de semi-subzistenţă, Măsurii 112 – instalarea tinerilor fermieri, Măsurii 121 – modernizarea exploataţiilor agricole. Contact: inaccdr@yahoo.com

Sindicatul pe înţelesul tuturor!

            Am fost întrebat de mai multe ori ce reprezintă şi mai ales ce oferă sindicatul agricultorilor Cultivatorii Direcţi din România. Cea mai amuzantă întrebare a fost ceva de genul: „Cel mult sindicatul poate oferi bilete în staţiuni, nu-i aşa?” Ei bine, Biroul Central a oferit şi câteva bilete de acest gen, ca recompensă pentru activităţi deosebite în cadrul sindicatului. Şi totuşi activitatea sa nu reduce la atât.

            Conform statutului, pot fi membri ai sindicatului:

Agricultori. Începând de la micul ţăran cu o văcuţă în curte şi câteva table cu ceapă verde şi alte verdeţuri pe care le scoate la vânzare, până la ferme dezvoltate care produc în sistem industrial pentru piaţă.

Persoane care transportă, depozitează, prelucrează şi comercializează produse agricole. Este ştiut că în momentul în care micul ţăran îşi abandonează gospodăria fie şi pentru câteva zile pentru a merge cu marfa la piaţă, totul în urma sa o ia razna. Dacă locuim într-un apartament şi plănuim să petrecem câteva săptămâni departe de casă, putem pune frumos ghivecele cu flori în cada cu apă şi suntem siguri că la întoarcere le vom găsi în viaţă. Dar nu acelaşi lucru se întâmplă şi într-o gospodărie ţărănească sau fermă cum este denumită mai nou orice este amestec de teren agricol, animale şi păsări chiar dacă se potriveşte de minune vorba aceea: „avea o capră… şi oi mai puţine…” unde prezenţa unui membru al familiei este în permanenţă necesară, indiferent dacă vorbim de adunat iarbă pentru purcei, dat apă raţelor sau simplul adunat al ouălor din coteneţe. Aşa că este vorba de o colaborare strânsă între ţăranul care produce, vecinul care are maşină şi transportă produsele ţăranului la oraş către un simplu aprozar sau magazine mai de pretenţii.

Persoane care prestează servicii către agricultori. E clar, această frază ar trebui să fie declarată nebuloasa anului pentru că a stârnit cele mai multe semne de întrebare. În categoria celor care prestează servicii către agricultori se pot încadra cei mai mulţi simpatizanţi ai sindicatului şi ai mediului rural dar care nu sunt direct implicaţi in agricultură. Pe scurt, în această categorie se încadrează şi românul simplu care nu are nimic de-a face cu agricultura dar… prin cumpărăturile sale zilnice de la carne, lapte, ouă şi până la banala legătură de pătrunjel cumpărată de la micul agricultor sau alege o pensiune agro-turistică la sfârşit de săptămână… sprijină direct supravieţuirea agriculturii. Eşti medic, profesor, simplu muncitor sau pensionar? Eşti apt pentru sindicat. Ai un mic magazin universal cum se obişnuieşte în fiecare sat care se respectă? Bun venit alături de noi!

Ce au în comun cele trei categorii? Ţăranii produc alimentele, persoanele din a doua categorie transportă şi prelucrează produsele agricole pentru a ajunge cât mai rapid şi în cele mai bune condiţii la ultima categorie: consumatorul final. Acesta în schimb, oferă bunuri şi servicii care nu pot fi obţinute în mediul rural.

Şi acum, după ce am făcut o scurtă prezentare a actorilor, cred că veţi observa mult mai uşor că, de fapt, sindicatul agricultorilor Cultivatorii Direcţi din România este scena pe care se desfăşoară toată această acţiune. SCDR, oferă cadrul organizatoric tuturor persoanelor interesate în producerea, prelucrarea, desfacerea şi consumului produselor agricole de calitate.

Ok, deci până acum am stabilit că SCDR nu oferă bilete în staţiuni decât o dată la câţiva ani. Ce altceva mai poate face sindicatul pentru cele trei categorii prezentate mai sus?

            Scopul Sindicatului este să sprijine membrii săi în exercitarea profesiunii în scopul ridicării nivelului de trai material şi spiritual al acestora prin:

a. înfiinţarea de asociaţii specializate privind cultura cerealelor şi a plantelor tehnice, legume, fructe, flori, viticultură, apicultură şi creşterea animalelor; Cu cât o asociaţie are mai mulţi membri, cu atât forţa ei pe piaţă este mai evidentă şi poate asigura o perioadă îndelungată produsele cerute.

b înfiinţarea de cooperative pentru depozitarea, prelucrarea şi comercializarea produselor agricole; Probabil că v-aţi săturat şi dumneavoastră ca vara să vedeţi peste tot munţi de pepeni, roşii şi multe altele la preţuri de nimic, iar în extrasezon să „mâncăm sănătos” fructe aduse cu atâta fală din Turcia sau Grecia.

c. înfiinţarea unei cooperative de credit agricol; Cine se ocupă de agricultură şi nu are nevoie de bani... să ridice mâna şi să ne spună şi nouă cum a făcut asta.

d. înfiinţarea unor centre zonale pentru consultanţă de specialitate, asistenţă contabilă şi juridică. Toată lumea vorbeşte despre fondurile europene destinate agriculturii cu care această ramură se poate dezvolta până la cer. Bine, şi unde sunt aceşti bani? Nu ştiţi? Veniţi la noi să vă spunem!

- tutelarea şi dezvoltarea agriculturii, reprezentarea agricultorilor, a întreprinderilor agricole şi a diferitelor forme de asociere şi a oricărei persoane care activează pentru progresul agriculturii; Este ştiut si demonstrat de foarte multe ori că începând de la nivel local până la Ministerul Agriculturii, ţăranii sunt o specie care după părerea unora şi a altora nu merită băgată în seamă. Aici intervenim noi: apărăm drepturile agricultorilor!

- promovarea alianţelor necesare pentru inserarea drepturilor de întreprindere agricolă între drepturile cetăţeneşti, ca valori indispensabile a întregii societăţi;

- afirmarea dreptului la libera iniţiativă antreprenorială ca mijloc pentru recunoaşterea şi întărirea dreptului la muncă, la siguranţă socială, la sănătate şi la pensie; Nu vi se pare corect ca cei care muncesc pentru a asigura hrana ţării să aibă aceleaşi drepturi ca şi noi?

- dezvoltarea şi valorificarea lumii satului în general, sub toate aspectele sale, productive, teritoriale, ambientale, sociale şi culturale; Ne plângem de multe ori că satul românesc „nu mai este ce a fost o dată”. Şi este adevărat. Unele lucruri s-au schimbat în bine, altele… s-au agravat. Şi parcă am vrea să ştim că rădăcinile noastre sunt adânc înfipte în satul bunicilor noştri. Iar dacă vrem ca satul românesc să supravieţuiască, trebuie să găsim surse alternative de venit pentru cei care vor să rămână în satele lor, în loc să umble hoinari prin lumea întreagă după o bucată de pâine…

           

            Pentru realizarea acestor obiective, Institutul Naţional de Asistenţă pentru Cetăţeni (articulaţie a SCDR) desfăşoară următoarele activităţi:

- promovează politici agricole, economico-sociale, ambientale şi teritoriale pentru a susţine şi favoriza dezvoltarea întreprinderilor agricole în cadrul sistemului economic şi social, naţional şi comunitar, respectând cetăţenii, teritoriul, mediul înconjurător şi peisajul; Iar pentru asta cerem introducerea noţiunii de întreprinzător agricol, după modelul italian, vrem să fie legiferat un Cod Rural şi al Pescuitului după modelul francez... şi altele.

- favorizează realizarea de acorduri cu caracter economic, sectorial, intersectoriale şi teritoriale, în interesul întreprinderilor agricole; Fiind în permanentă stabilirea de contacte nu doar pe toată filiera agricolă, ci atât în amonte cât şi în aval, oferim cele mai complete informaţii cu privire la posibilităţi de colaborare şi parteneri de afaceri.

- promovează forme de autoguvernare între producătorii agricoli cu referire în particular la cooperative şi asociaţii, susţinând dezvoltarea şi eficienţa gestiunii economice şi favorizând participarea şi controlul asociaţilor; Pentru a elimina pierderile masive apărute în urma lanţului nesfârşit de intermediari din domeniul agricol… este bine ca simplii ţărani să fie şi proprietari ai centrelor de depozitare, prelucrare şi desfacere. În acest fel toată lumea are de câştigat: atât micul ţăran care îşi vinde rapid marfa cât şi consumatorul final care primeşte un produs de calitate la un preţ accesibil.

- promovează politici şi participă la iniţiative de programare economică şi teritorială, valorificând metodele armonizării şi într-ajutorării; De ce să nu îl ajutăm pe cel de lângă noi dacă avem posibilitatea?

- promovează accesul tinerilor în sectorul agricol şi colaborarea între generaţii pentru dezvoltarea armonioasă a mediului rural şi s societăţii; În această perioadă tulbure în care tinerii nu mai sunt motivaţi să rămână în ţară, este bine ca cei care doresc să dezvolte o activitate agricolă şi nu numai, să fie ajutaţi. Iar noi putem face asta!

- promovează şi organizează iniţiative de mobilizare sindicală pentru tutelarea intereselor propriilor membri, respectând principiile de egalitate şi non-violenţă; promovează un proces de agregare a agriculturii româneşti şi se implica în constituirea de înţelegeri şi coordonări cu alte organizaţii;

- urmăreşte unitatea  între organizaţiile profesionale agricole ca mijloc pentru afirmarea valorii agriculturii şi a garantării de noi drepturi pe plan economic şi social a agricultorilor şi a întreprinderilor agricole; promovează şi furnizează, prin intermediul societăţilor, organizaţiilor şi instituţiilor constituite în acest scop, servicii de consultanţă, asistenţă, informare şi suport pentru adoptarea inovaţiilor; Oferim toată gama de informaţii şi servicii necesare în dezvoltarea unei afaceri în agricultură şi activităţi conexe.

- promovează îmbunătăţirea asistenţei sociale, de pensii şi asistenţă medicală în favoarea agricultorilor, a membrilor, familiilor acestora şi, în general, a tuturor cetăţenilor, folosind propriile structuri;

- acţionează în sensul concertării cu instituţiile naţionale, europene şi internaţionale care guvernează politicile de cooperare, re-echilibru şi de dezvoltare; dezvoltă strategii de relaţii cu organizaţiile agricole care acţionează pentru un progres general de reforme agricole; De-a lungul vremii am semnat mai multe protocoale de cooperare şi colaborăm atât cu instituţii şi organizaţii la nivel local şi naţional cât şi cu organisme care îşi desfăşoară activitatea în Uniunea Europeană.

- promovează şi susţine creşterea competenţei şi calificării profesionale a tuturor celor care operează în agricultură, în filierele agro-alimentare şi în mediul rural, utilizând chiar propriile organizaţii naţionale şi teritoriale şi afirmând importanţa şi valoarea formării profesionale pe toată durata vieţii; Se spune că „la agricultură şi la politică se pricep toţi”. Noi nu suntem adepţii acestui principiu şi de aceea facem tot ce este posibil să asigurăm membrilor sindicatului agricultorilor Cultivatorii Direcţi din România informaţii complete şi acces la o bază largă de servicii şi informaţii.

- organizează conferinţe, cercetări, seminarii de studiu, forum, etc. pentru a favoriza creşterea cunoştinţelor şi confruntarea poziţiilor între instituţii, organizaţii şi cetăţeni, chiar şi pe teme cu caracter general; Într-o ţară în care nimeni nu discută cu nimeni, noi ascultăm opiniile tuturor în căutarea soluţiilor cu cele mai mari şanse de reuşită în beneficiul tuturor celor implicaţi

- promovează colaborarea cu instituţii şi organizaţii internaţionale, pentru a realiza politici economice şi sociale îndreptate către tutelarea intereselor agricultorilor şi lumii satului;

- desfăşoară activităţi editoriale; În această lună în care revista Ţăranul Român a împlinit 6 ani, ne putem lăuda cu o echipă formată din specialişti din cele mai diverse domenii.

Cum puteţi deveni membru al sindicatului?

Din statutul sindicatului: „Calitatea de membru al Sindicatului se dobândeşte prin cerere scrisă adresată preşedintelui Sindicatului şi care trebuie să cuprindă următoarele: numele şi prenumele, profesia, domiciliul, seria şi numărul cărţii de identitate, CNP şi semnătura solicitantului. …

Cuantumul cotizaţiei o stabileşte fiecare membru pentru persoana sa. Plata cotizaţiei se poate face: lunar, trimestrial sau anual în funcţie de decizia personală a membrului. Plata cotizaţiei se face la casierii zonali respectând prevederile Regulamentului de funcţionare a Sindicatului. Neplata cotizaţiei nu atrage pierderea calităţii de membru al Sindicatului.”

Aşa că tot ce vă costă ca să deveniţi membru al sindicatului, este să printaţi Cererea de adeziune, o găsiţi la finalul acestei reviste sau o puteţi descărca de aici: http://www.scribd.com/doc/53962000/Anexa-2-Cerere-de-Adeziune-la-sindicatul-agricultorilor-Cultivatorii-Directi-din-Romania , o completaţi şi o trimiteţi prin Poşta Română la sediul sindicatului:

SCDR – Manole Silviu

sat. Priponeşti de Jos, nr.3

com. Priponeşti,

cod 807254

jud. Galaţi,

şi sunteţi membru cu drepturi depline...

Manole Silviu
http://www.scribd.com/doc/77325788/Taranul-Roman-Nr-30-Ianuarie-2012

O scânteie de speranţă pentru agro-turismul nostru

Parcă au început să vadă şi mai marii ţării necesităţile economice ale cetăţenilor şi ca atare au dat unda verde închirierii de camere din locuinţa proprie în scopul turistic, citez - Şedinţa de Guvern din 27.12.2011       “Cei care deţin până la cinci camere şi le închiriază în scop turistic nu trebuie să devină persoane fizice autorizate. Printr-o simplă declaraţie la organele fiscale, declară câte camere închiriază şi pentru ce perioadă, iar impozitarea este pe baza normei de venit; nu trebuie să ţină contabilitate”, a explicat ministrul Ialomiţianu.

Deci eu cred că este o bună oportunitate ca toate gospodăriile care doresc şi au la dispoziţie câteva camere în plus pot să beneficieze şi să-şi deschidă porţile turiştilor pentru cazare dar în acelaşi timp să-i  desfete cu produse proaspete şi naturale din gospodăriile proprii.

Da o să spuneţi poate ca visez la fel ca în luna decembrie 2011, dar vedeţi că încet-încet, timid, cu paşi mărunţi visele încep să devina realitate, deci cred că trebuie să începeţi să visaţi şi dumneavoastră cei care aveţi o căsuţă, o grădiniţă, câţiva pomi şi altele prin gospodărie.

Va doresc curaj şi mult noroc şi nu uitaţi că pentru orice sfat în domeniul turistic şi agro-turistic vă stăm la dispoziţie prin intermediul revistei dumneavoastră preferate.

Manager Georgeta Bisoceanu.