Am fost întrebat de mai multe ori ce reprezintă şi
mai ales ce oferă sindicatul agricultorilor Cultivatorii Direcţi din România.
Cea mai amuzantă întrebare a fost ceva de genul: „Cel mult sindicatul poate
oferi bilete în staţiuni, nu-i aşa?” Ei bine, Biroul Central a oferit şi câteva
bilete de acest gen, ca recompensă pentru activităţi deosebite în cadrul
sindicatului. Şi totuşi activitatea sa nu reduce la atât.
Conform statutului, pot fi
membri ai sindicatului:
Agricultori. Începând de la micul ţăran cu o văcuţă în curte şi câteva table cu ceapă
verde şi alte verdeţuri pe care le scoate la vânzare, până la ferme dezvoltate
care produc în sistem industrial pentru piaţă.
Persoane care transportă, depozitează, prelucrează şi comercializează produse
agricole. Este ştiut că în
momentul în care micul ţăran îşi abandonează gospodăria fie şi pentru câteva
zile pentru a merge cu marfa la piaţă, totul în urma sa o ia razna. Dacă locuim
într-un apartament şi plănuim să petrecem câteva săptămâni departe de casă,
putem pune frumos ghivecele cu flori în cada cu apă şi suntem siguri că la
întoarcere le vom găsi în viaţă. Dar nu acelaşi lucru se întâmplă şi într-o
gospodărie ţărănească sau fermă cum este denumită mai nou orice este amestec de
teren agricol, animale şi păsări chiar dacă se potriveşte de minune vorba
aceea: „avea o capră… şi oi mai puţine…” unde prezenţa unui membru al familiei
este în permanenţă necesară, indiferent dacă vorbim de adunat iarbă pentru
purcei, dat apă raţelor sau simplul adunat al ouălor din coteneţe. Aşa că este
vorba de o colaborare strânsă între ţăranul care produce, vecinul care are
maşină şi transportă produsele ţăranului la oraş către un simplu aprozar sau
magazine mai de pretenţii.
Persoane care prestează servicii către agricultori. E clar, această frază ar trebui să fie declarată
nebuloasa anului pentru că a stârnit cele mai multe semne de întrebare. În
categoria celor care prestează servicii către agricultori se pot încadra cei
mai mulţi simpatizanţi ai sindicatului şi ai mediului rural dar care nu sunt
direct implicaţi in agricultură. Pe scurt, în această categorie se încadrează
şi românul simplu care nu are nimic de-a face cu agricultura dar… prin
cumpărăturile sale zilnice de la carne, lapte, ouă şi până la banala legătură
de pătrunjel cumpărată de la micul agricultor sau alege o pensiune
agro-turistică la sfârşit de săptămână… sprijină direct supravieţuirea
agriculturii. Eşti medic, profesor, simplu muncitor sau pensionar? Eşti apt
pentru sindicat. Ai un mic magazin universal cum se obişnuieşte în fiecare sat
care se respectă? Bun venit alături de noi!
Ce au în comun cele trei categorii? Ţăranii produc
alimentele, persoanele din a doua categorie transportă şi prelucrează produsele
agricole pentru a ajunge cât mai rapid şi în cele mai bune condiţii la ultima
categorie: consumatorul final. Acesta în schimb, oferă bunuri şi servicii care
nu pot fi obţinute în mediul rural.
Şi acum, după ce am făcut o scurtă prezentare a
actorilor, cred că veţi observa mult mai uşor că, de fapt, sindicatul
agricultorilor Cultivatorii Direcţi din România este scena pe care se
desfăşoară toată această acţiune. SCDR, oferă cadrul organizatoric tuturor
persoanelor interesate în producerea, prelucrarea, desfacerea şi consumului
produselor agricole de calitate.
Ok, deci până acum am stabilit că SCDR nu oferă bilete în staţiuni decât o
dată la câţiva ani. Ce altceva mai poate face sindicatul pentru cele trei
categorii prezentate mai sus?
Scopul
Sindicatului este să sprijine membrii săi în exercitarea profesiunii în scopul
ridicării nivelului de trai material şi spiritual al acestora prin:
a. înfiinţarea de asociaţii
specializate privind cultura cerealelor şi a plantelor tehnice, legume, fructe,
flori, viticultură, apicultură şi creşterea animalelor; Cu cât o asociaţie are mai mulţi membri, cu atât forţa ei pe
piaţă este mai evidentă şi poate asigura o perioadă îndelungată produsele
cerute.
b înfiinţarea de cooperative pentru
depozitarea, prelucrarea şi comercializarea produselor agricole; Probabil că v-aţi săturat şi dumneavoastră ca vara să vedeţi
peste tot munţi de pepeni, roşii şi multe altele la preţuri de nimic, iar în
extrasezon să „mâncăm sănătos” fructe aduse cu atâta fală din Turcia sau
Grecia.
c. înfiinţarea unei cooperative de
credit agricol; Cine se ocupă de agricultură şi nu are
nevoie de bani... să ridice mâna şi să ne spună şi nouă cum a făcut asta.
d. înfiinţarea unor centre zonale
pentru consultanţă de specialitate, asistenţă contabilă şi juridică. Toată lumea vorbeşte despre fondurile europene destinate
agriculturii cu care această ramură se poate dezvolta până la cer. Bine, şi
unde sunt aceşti bani? Nu ştiţi? Veniţi la noi să vă spunem!
- tutelarea şi dezvoltarea
agriculturii, reprezentarea agricultorilor, a întreprinderilor agricole şi a
diferitelor forme de asociere şi a oricărei persoane care activează pentru
progresul agriculturii; Este ştiut si
demonstrat de foarte multe ori că începând de la nivel local până la Ministerul
Agriculturii, ţăranii sunt o specie care după părerea unora şi a altora nu
merită băgată în seamă. Aici intervenim noi: apărăm drepturile agricultorilor!
- promovarea alianţelor necesare
pentru inserarea drepturilor de întreprindere agricolă între drepturile
cetăţeneşti, ca valori indispensabile a întregii societăţi;
- afirmarea dreptului la libera
iniţiativă antreprenorială ca mijloc pentru recunoaşterea şi întărirea
dreptului la muncă, la siguranţă socială, la sănătate şi la pensie; Nu vi se pare corect ca cei care muncesc pentru a asigura
hrana ţării să aibă aceleaşi drepturi ca şi noi?
- dezvoltarea şi valorificarea lumii
satului în general, sub toate aspectele sale, productive, teritoriale,
ambientale, sociale şi culturale; Ne plângem
de multe ori că satul românesc „nu mai este ce a fost o dată”. Şi este
adevărat. Unele lucruri s-au schimbat în bine, altele… s-au agravat. Şi parcă
am vrea să ştim că rădăcinile noastre sunt adânc înfipte în satul bunicilor
noştri. Iar dacă vrem ca satul românesc să supravieţuiască, trebuie să găsim surse
alternative de venit pentru cei care vor să rămână în satele lor, în loc să
umble hoinari prin lumea întreagă după o bucată de pâine…
Pentru realizarea acestor obiective, Institutul Naţional
de Asistenţă pentru Cetăţeni (articulaţie a SCDR) desfăşoară următoarele activităţi:
- promovează politici agricole,
economico-sociale, ambientale şi teritoriale pentru a susţine şi favoriza
dezvoltarea întreprinderilor agricole în cadrul sistemului economic şi social,
naţional şi comunitar, respectând cetăţenii, teritoriul, mediul înconjurător şi
peisajul; Iar pentru asta cerem introducerea noţiunii de
întreprinzător agricol, după modelul italian, vrem să fie legiferat un Cod
Rural şi al Pescuitului după modelul francez... şi altele.
- favorizează realizarea de acorduri
cu caracter economic, sectorial, intersectoriale şi teritoriale, în interesul
întreprinderilor agricole; Fiind în
permanentă stabilirea de contacte nu doar pe toată filiera agricolă, ci atât în
amonte cât şi în aval, oferim cele mai complete informaţii cu privire la
posibilităţi de colaborare şi parteneri de afaceri.
- promovează forme de autoguvernare
între producătorii agricoli cu referire în particular la cooperative şi
asociaţii, susţinând dezvoltarea şi eficienţa gestiunii economice şi favorizând
participarea şi controlul asociaţilor; Pentru a
elimina pierderile masive apărute în urma lanţului nesfârşit de intermediari
din domeniul agricol… este bine ca simplii ţărani să fie şi proprietari ai
centrelor de depozitare, prelucrare şi desfacere. În acest fel toată lumea are
de câştigat: atât micul ţăran care îşi vinde rapid marfa cât şi consumatorul
final care primeşte un produs de calitate la un preţ accesibil.
- promovează politici şi participă
la iniţiative de programare economică şi teritorială, valorificând metodele
armonizării şi într-ajutorării; De ce să nu îl ajutăm pe cel de
lângă noi dacă avem posibilitatea?
- promovează accesul tinerilor în
sectorul agricol şi colaborarea între generaţii pentru dezvoltarea armonioasă a
mediului rural şi s societăţii; În această perioadă tulbure în care
tinerii nu mai sunt motivaţi să rămână în ţară, este bine ca cei care doresc să
dezvolte o activitate agricolă şi nu numai, să fie ajutaţi. Iar noi putem face
asta!
- promovează şi organizează iniţiative
de mobilizare sindicală pentru tutelarea intereselor propriilor membri,
respectând principiile de egalitate şi non-violenţă; promovează un proces de
agregare a agriculturii româneşti şi se implica în constituirea de înţelegeri
şi coordonări cu alte organizaţii;
- urmăreşte unitatea între organizaţiile profesionale agricole ca
mijloc pentru afirmarea valorii agriculturii şi a garantării de noi drepturi pe
plan economic şi social a agricultorilor şi a întreprinderilor agricole;
promovează şi furnizează, prin intermediul societăţilor, organizaţiilor şi
instituţiilor constituite în acest scop, servicii de consultanţă, asistenţă,
informare şi suport pentru adoptarea inovaţiilor; Oferim toată gama de informaţii şi servicii necesare în
dezvoltarea unei afaceri în agricultură şi activităţi conexe.
- promovează îmbunătăţirea
asistenţei sociale, de pensii şi asistenţă medicală în favoarea agricultorilor,
a membrilor, familiilor acestora şi, în general, a tuturor cetăţenilor,
folosind propriile structuri;
- acţionează în sensul concertării
cu instituţiile naţionale, europene şi internaţionale care guvernează
politicile de cooperare, re-echilibru şi de dezvoltare; dezvoltă strategii de
relaţii cu organizaţiile agricole care acţionează pentru un progres general de
reforme agricole; De-a lungul vremii am semnat mai multe
protocoale de cooperare şi colaborăm atât cu instituţii şi organizaţii la nivel
local şi naţional cât şi cu organisme care îşi desfăşoară activitatea în
Uniunea Europeană.
- promovează şi susţine creşterea
competenţei şi calificării profesionale a tuturor celor care operează în
agricultură, în filierele agro-alimentare şi în mediul rural, utilizând chiar
propriile organizaţii naţionale şi teritoriale şi afirmând importanţa şi
valoarea formării profesionale pe toată durata vieţii; Se spune că „la agricultură şi la politică se pricep toţi”.
Noi nu suntem adepţii acestui principiu şi de aceea facem tot ce este posibil
să asigurăm membrilor sindicatului agricultorilor Cultivatorii Direcţi din
România informaţii complete şi acces la o bază largă de servicii şi informaţii.
- organizează conferinţe, cercetări,
seminarii de studiu, forum, etc. pentru a favoriza creşterea cunoştinţelor şi
confruntarea poziţiilor între instituţii, organizaţii şi cetăţeni, chiar şi pe
teme cu caracter general; Într-o ţară în care nimeni nu
discută cu nimeni, noi ascultăm opiniile tuturor în căutarea soluţiilor cu cele
mai mari şanse de reuşită în beneficiul tuturor celor implicaţi
- promovează colaborarea cu
instituţii şi organizaţii internaţionale, pentru a realiza politici economice
şi sociale îndreptate către tutelarea intereselor agricultorilor şi lumii
satului;
- desfăşoară activităţi editoriale; În această lună în care revista Ţăranul Român a împlinit 6
ani, ne putem lăuda cu o echipă formată din specialişti din cele mai diverse
domenii.
Cum puteţi deveni membru al
sindicatului?
Din statutul sindicatului: „Calitatea de membru al Sindicatului se
dobândeşte prin cerere scrisă adresată preşedintelui Sindicatului şi care
trebuie să cuprindă următoarele: numele şi prenumele, profesia, domiciliul,
seria şi numărul cărţii de identitate, CNP şi semnătura solicitantului. …
Cuantumul cotizaţiei o stabileşte fiecare membru pentru
persoana sa. Plata cotizaţiei se poate
face: lunar, trimestrial sau anual în funcţie de decizia personală a membrului.
Plata cotizaţiei se face la casierii zonali respectând prevederile
Regulamentului de funcţionare a Sindicatului. Neplata cotizaţiei nu atrage
pierderea calităţii de membru al Sindicatului.”
SCDR – Manole Silviu
sat. Priponeşti de
Jos, nr.3
com. Priponeşti,
cod 807254
jud. Galaţi,
şi sunteţi membru cu drepturi depline...
În ce priveşte încadrarea trandafirilor pentru
dulceaţă nu este de competenţa noastră să răspundem, RICA nu a colectat date în
acest sens, cătina se încadrează la sub-rubrica
culturilor permanente fructe mici şi bace la fel ca şi coacăzele albe şi roşii,
zmeură, smochine etc., gutuiul este considerat fruct sămânţos şi poate fi
încadrat la poziţia Livezi pomi climă temperată. Calculul pentru ciuperci s-a
făcut la 100 mp. Pentru mai multe informaţii consultaţi Decizia Comisiei din 24
noiembrie 1999 privind definiţiile caracteristicilor, lista produselor
agricole, excepţiile de la definiţii, precum şi regiunile şi districtele care
au legătură cu anchetele privind structura exploataţiilor agricole (notificată
cu numărul C (1999) 3875) (2000/115/CE).
