luni

Despre Cristian. Despre o decizie normala, nepolitica

by Victor Ponta

Totul a inceput de la o scrisoare deschisa privita de unii ca repros si, de mine personal, ca o provocare. O constatare pe cat de reala, pe atat de greu, in aparenta, de combatut: angajarile „de la stat” se fac de mult prea multe ori fara ca romanii sa stie ce posturi sunt scoase la concurs si ce conditii trebuie sa indeplineasca pentru a le putea ocupa, dar si criteriile care stau la baza deciziei propriu-zise de angajare.
Cristian Botan nu doar ca a pus degetul pe una din ranile sistemului, dar a pus la punct si o solutie menita sa contribuie la vindecarea sa: o platforma online care aduce transparenta in acest domeniu!
Am anuntat pe blog, ieri, aceasta numire, fara sa am cea mai mica intentie de a politiza in vreun fel demersul. Am vazut prin presa ca deja s-a format si o bursa a zvonurilor, dar si interventii politice destul de inoportune. Personal, intentionam ca acest anunt sa fie indreptat pt lumea online, cea din care a venit Cristian si careia i se adreseaza! Catre tinerii care, la fel ca si Cristian, vor sa produca o schimbare in realitatile sistemului romanesc.
Eu vad anuntul de astazi ca pe o veste a normalitatii, fara nimic politic in ea. Am ales un mod mai atipic de a-l anunta pentru ca, in Romania lui 2012, normalitatea are nevoie de ceva senzational pentru a fi bagata in seama.
Un anunt care tinteste doar viitorul, ii are in vedere pe tineri si modul in care statul ar trebui sa aprecieze ideile bune. Iar acesta ar trebui sa fie un prim pas. Sunt convins ca acolo, in Romania reala si normala, care depaseste discursul politic si electoral, sunt mult mai multi tineri precum Cristian care au curajul de a spune care sunt problemele Romaniei si care au si „indrazneala” de a propune proiecte care pot schimba modul in care administratia publica, Guvernul Romaniei si noi, politicienii in general, trebuie sa  interactionam cu publicul.
Referitor la scrisoarea lui Cristian Botan, atunci cand am citit-o am si spus, automat, OK, hai sa facem ceva cu proiectul www.publicjob.ro, sa tinem cont de ce a facut el acolo. Ne-am intalnit si am convenit sa dezvoltam ceea ce el a reusit sa faca la nivel de efort individual, astfel incat in cel mai scurt timp posibil sa vorbim despre un efort institutional care sa aduca un plus de transparenta in angajarile din sistemul public. Vom incepe aceasta colaborare si, sunt convins, vom reusi in ceea ce ne propunem!
Pentru inceput, vom prelua site-ul sau ca pagina oficiala de anunturi privind posturile publice. Ulterior, vom veni cu o dezvoltare interesanta si pe zona legislativa. Iar Cristian Botan, tanarul despre care v-am vorbit, va face parte din echipa care va avea aceasta misiune! Asa cum v-am spus, sunt convins ca va atrage atentia si va va inspira pe multi dintre voi.

Taranul Roman, nr.39 - iulie 2012

A aparut nr.39 al revistei Taranul Roman.

Din cuprins:


Nişte ţărani!

            Nişte ţărani din comuna Priponeşti, judeţul Galaţi, au înfiinţat în 15 ianuarie 2006 primul sindicat al agricultorilor: Sindicatul „Cultivatorii Direcţi din România”, sindicat interzis prin Legea 54/2003 a sindicatelor:
Art. 2. - (1) Persoanele încadrate în muncă şi funcţionarii publici au dreptul să constituie organizaţii sindicale şi să adere la acestea. Persoanele care exercită potrivit legii o meserie sau o profesiune în mod independent, membrii cooperatori, agricultorii, precum şi persoanele în curs de calificare au dreptul, fără nici o îngrădire sau autorizare prealabilă, să adere la o organizaţie sindicală.”
         În baza acestui articol, a fost refuzată înregistrarea Sindicatului la Judecătoria Tecuci. A urmat un recurs la aceeaşi Judecătorie şi încă unul la Tribunalul Galaţi, răspunsul fiind acelaşi de fiecare dată:

„Cum în speţa de faţă cei care vor să constituie sindicatul „sunt agricultori” se apreciază că cererea lor este inadmisibilă motivat de faptul că art.2 alin.1 teza 2 din Legea 54/2003 menţionează că au dreptul numai să adere la o organizaţie sindicală ceea ce presupune că ea trebuie să existe deja, să fie deja constituită.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge          cererea formulată de Manole Benieamin, domiciliat în comuna Priponeşti, satul Priponeşti de Jos, nr.3, jud. Galaţi, pentru înregistrarea Sindicatului „Cultivatorii direcţi din România”, ca inadmisibilă.”

            Şi cum aceşti ţărani nu îşi puteau găsi dreptatea în ţară, au făcut recurs la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cu sprijinul mai multor organizaţii din Italia.
            După aproape 6 ani de aşteptare, în sfârşit, acum, la Strasbourg, se judecă necazul unor ţărani din Priponeşti şi încălcarea de către Statul român a următoarelor articole:

Constituţia României:
ARTICOLUL 20(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.
(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile. 
ARTICOLUL 40
(1) Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere. 

Convenţia Europeană a Drepturilor Omului
Articolul 11 ​​- Libertatea de întrunire şi de asociere
1. Orice persoană are dreptul la libertatea de întrunire paşnică şi la libertatea de asociere cu alţii, inclusiv dreptul de a forma şi de a se afilia la sindicate pentru apărarea intereselor sale.

            În data de 23 iulie 2012, Preşedintele Sindicatului agricultorilor Cultivatorii Direcţi din România a transmis Curţii Europene a Drepturilor Omului, răspunsul sindicatului la întâmpinarea făcută de către Statul Român cu privire la cererea unor ţărani de a se organiza legal într-un sindicat al agricultorilor

Continuarea poate fi aflata in paginile revistei: http://www.scribd.com/doc/101549329/Revista-Taranul-Roman-Nr-39-Iulie-2012