Amintiri din Padova

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind igienizarea terenurilor nelucrate

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

privind igienizarea terenurilor nelucrate

Luând în considerare faptul că în ultimii ani s-au înregistrat creşteri constante ale suprafeţelor de teren agricol lăsate neutilizate, ajungând în prezent la 10% - 15% din suprafaţa arabilă a ţării, (şi asta nu pentru că ţăranii un au echivalentul a 100 euro ca să plătească aratul pentru un ha, ci pentru că ei stau prin crâşme după cum a afirmat de atâtea ori dom’ Ministru) având în vedere că acest fenomen conduce pe termen lung la creşterea vulnerabilităţii solului, la degradarea acestuia, reprezentând o sursă de îmburuienare care reduce spaţiul care revine plantelor cultivate, (păi dacă este teren nelucrat… unde sunt plantele cultivate???) îngreunează efectuarea lucrărilor agricole şi creşte costurile de producţie, iar nelucrarea suprafeţelor agricole reduce esenţial productivitatea acestora şi implicit a culturilor, având în vedere că neadoptarea acestei măsuri poate atrage după sine diminuarea substanţială a producţiei agricole cu consecinţe asupra securităţii alimentare a populaţiei, precum şi abandonarea cultivării terenurilor agricole şi diminuarea activităţii economice în spaţiul rural, (dar nu din vina guvernărilor idioate, ci din vina ţăranilor cărora le vine… aşa un dor de ducă prin ţări străine, pe la cules căpşuni… sau ca să îngrijească bătrânii altora etc. etc.) având în vedere cele menţionate mai sus este necesară aprobarea unor măsuri pentru igienizarea terenurilor nelucrate care vor avea consecinţe pozitive asupra activităţii economice din spaţiul rural şi al securităţii alimentare a populaţiei, având în vedere că această măsură vizează interesul public şi constituie o situaţie de urgenţă şi extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată,

În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

Art. 1

În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:

a) teren nelucrat - orice suprafaţă de teren arabil, pajişti permanente, culturi permanente cu destinaţie agricolă care a fost utilizată anterior ca suprafaţă agricolă sau alte tipuri de terenuri neagricole, extravilane sau intravilane, care în cursul anului de referinţă pentru anchetă (anul în care se face controlul), nu mai este lucrat, nu participă la sistemul de rotaţie a culturilor şi care nu îndeplineşte standardele prezentate în art. 2 din prezenta ordonanţă de urgenţă; Păi dacă nu este teren agricol, atunci cum poate fi lucrat?

b) fondul agricol naţional - totalitatea terenurilor cu destinaţie agricolă din fondul funciar al României;

c) teren neagricol – teren care nu ţine de agricultură, care nu se foloseşte în agricultură.

Art. 2

(1) Deţinătorii de terenuri, fie că au calitatea de agricultor sau nu, au obligaţia să lucreze terenul sau să desfăşoare activităţi agricole indiferent de tipul de posesie, cu respectarea următoarelor standarde: (Adică eşti - nu eşti ţăran, trebuie să pui roşii că aşa cere Tabără, iar în curând, ca să fie sigur că merge treaba o să ne ceară şi cote, ca pe vremea colectivizării)

a) întreţinerea pajiştilor permanente prin asigurarea unui nivel minim de păşunat sau prin cosirea lor cel puţin o dată pe an;

b) evitarea instalării vegetaţiei nedorite pe terenurile agricole sau pe terenurile neagricole extravilane inclusiv pe terenurile care nu sunt folosite în scopul producţiei. Ce se înţelege prin vegetaţie nedorită? Dacă pe un teren cu plante furajere sau pe o fâneaţă apar şi câţiva nuci, să spunem, din nucile plimbate de colo-colo de ciori, iar nucii ăştia cresc, atunci care sunt „plantele nedorite” pentru că şi iarba este bună dar şi nucii ard bine iarna? Şi atunci noi ce trebuie să distrugem? Iarba sau pomii?

(2) Igienizarea terenurilor se face prin realizarea lucrărilor conform standardelor prevăzute la alin. (1).

Art. 3

(1) Nerespectarea prevederilor art. 2 de către deţinătorul de teren constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 200 lei/ha la 400 lei/ha, pentru fiecare an agricol în care nu au fost respectate aceste prevederi.

(2) Cuantumul sumei prevăzute la alin. (1) este următorul:

a) 200 lei/ha pentru primul an;

b) 300 lei/ha pentru al doilea an;

c) 400 lei/ha începând cu al treilea an consecutiv de contravenţie.

(3) Cuantumul sumei prevăzute la alin. (1) şi (2) se actualizează prin hotărâre a Guvernului.

Art. 4

Prevederile art. 3 referitoare la contravenţii se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 5

(1) Verificarea, constatarea şi sesizarea nerespectării de către deţinătorii de teren a dispoziţiilor art. 2 se face de către specialiştii împuterniciţi în acest scop de:

a) centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al municipiului Bucureşti, denumită în continuare APIA, pentru terenurile agricultorilor ce fac obiectul cererilor de plată pe suprafaţă;

b) direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, după caz, pentru celelalte terenuri din fondul agricol naţional. Să luăm un studiu de caz: Să spunem că un ţăran seamănă floarea soarelui dar nu are bani să erbicideze parcela şi cum la floarea soarelui se dă o singură praşilă, până la recoltare vor mai creşte şi alte buruieni. Acest ţăran este pasibil de amendă pentru că are „plante nedorite” pe parcelă chiar dacă el şi-a lucrat terenul agricol. După cum vedeţi, interpretări cât cuprinde şi abuzuri pe măsură.

(2) Sesizarea privind nerespectarea prevederilor art. 2 este redactată în scris, de reprezentantul centrului judeţean al APIA, respectiv al municipiului Bucureşti, sau de reprezentantul direcţiei pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, după caz, sub semnătura celui care o formulează şi se depune la secretariatul instituţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) sau b), după caz, în raza căreia se află terenul care face obiectul sesizării.

(3) În urma analizării sesizărilor depuse conform alin. (2), conducătorii instituţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) sau b), după caz, somează în scris deţinătorii de terenuri care nu îşi îndeplinesc obligaţiile prevăzute la art. 2 să ia măsuri pentru ca terenurile să fie lucrate în termen de cel mult 2 luni de la data primirii somaţiei.

(4) În situaţia în care se constată că în urma somaţiei terenul verificat este în continuare nelucrat, sancţiunea prevăzută la art. 3 alin. (1) se aplică prin dispoziţia reprezentanţilor Direcţiei pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, după caz, precum şi prin dispoziţia reprezentanţilor centrelor judeţene ale Agenţiei de

Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al municipiului Bucureşti, după caz, iar sumele provenite din aplicarea amenzilor prevăzute la art. 3 alin. (1) şi (2) se fac venit la bugetul de stat.

Art. 6

(1) Procedura de verificare, constatare şi sesizare privind nerespectarea dispoziţiilor art. 2 se elaborează de către APIA pentru terenurile agricultorilor care fac obiectul cererilor de plată pe suprafaţă şi de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru celelalte terenuri, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei

ordonanţe de urgenţă şi se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

(2) Normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă se elaborează de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului la propunerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Art. 7

Deţinătorii de terenuri atribuite în folosinţă în condiţiile art. 19 alin. (3) din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care nu dau curs somaţiei prevăzute la art. 5 alin. (3), pe lângă sancţiunea prevăzută la art. 3 alin. (1) şi (2) pierd şi dreptul de folosinţă asupra terenurilor. Adică terenul agricol „nelucrat” nu numai ca va fi amendat ci va fi şi confiscat dacă ţăranul „persistă în greşeală”. Şi, bineînţeles, nu se spune, dar terenul va fi dat în folosinţă celui care va putea să îl lucreze; adică… unii şi alţii pe care îi ştim cu toţii.

Art. 8

(1) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin specialişti împuterniciţi prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale va verifica anual modul în care conducătorii instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a) şi b), respectă dispoziţiile prevăzute la art. 5 alin. (3) şi (4).

(2) Procedura de verificare a modului în care conducătorii instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a) şi b) au respectat prevederile art. 5 alin. (3) şi (4) se elaborează de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi se aprobă prin ordin al ministrului

agriculturii şi dezvoltării rurale.

Art. 9

Se exceptează de la prevederile art. 3:

a) deţinătorii ale căror terenuri şi-au pierdut capacitatea de producţie pentru culturi agricole sau silvice prin degradare şi poluare;

b) deţinătorii terenurilor afectate de calamităţi naturale;

c) deţinătorii de terenuri care şi-au pierdut capacitatea de muncă, dovedită pe bază de documente medicale, din cauză de bătrâneţe, forţă majoră, sau din alte motive neimputabile deţinătorilor de teren; Ei, aici suntem chiar curioşi ce va scrie un medic de familie într-o asemenea „Scutire”…

d) deţinătorii terenurilor din categoria de folosinţă „curţi construcţii”;

e) deţinătorii terenurilor cu destinaţie forestieră; E bine totuşi că nu obligă proprietarii de păduri să cosească iarba printre copaci…

f) deţinătorii terenurilor aflate permanent sub ape. Asta ar fi fost chiar culmea; să fii obligat să umbli pe sub apă ca să coseşti stuful sau alte plante acvatice…

Art. 10

Articolele 74 – 76 din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificările şi completările ulterioare se abrogă.

Faţă de cele prezentate, am elaborat prezentul proiect de ordonanţă de urgenţă pe care îl supunem spre adoptare.

MINISTRUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

Valeriu TABĂRĂ

Avizăm favorabil,

MINISTRUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

ConstantinTraian IGAŞ

MINISTRUL FINANŢELOR PUBLICE

Gheorghe IALOMIŢIANU

MINISTRUL JUSTIŢIEI

Cătălin Marian PREDOIU

Cultivatorii Directi din Romania: SCDR

Cultivatorii Directi din Romania: SCDR: Statut sindicatului Denumirea Sindicatului este: ’’CULTIVATORII DIRECŢI DIN ROMÂNIA’’. Membrii Sindicatului pot fi: agricult...

Măsura 112

A doua sesiune din acest an pentru Măsura 112, a fost reprogramată şi va fi deschisă în perioada 28 noiembrie 2011-13 ianuarie 2012, cu o alocare financiară de 50 mil. euro. Ghidul solicitantului conţine precizări legate de modificările ce vizează creşterea plafonului maxim al primei de instalare de la 25.000 la 40.000 euro şi a sprijinului minim acordat de la 10.000 la 12.000 euro pentru o exploataţie agricolă cu dimensiunea minimă de 6 UDE, dar şi modificări referitoare la condiţiile privind nivelul minim de pregătire profesională a beneficiarilor măsurii.

PREVEDERI GENERALE

Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri Măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri” se încadrează în Axa I – „Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier” şi are ca obiective generale:

- Îmbunătăţirea şi creşterea competitivităţii sectorului agricol prin promovarea instalării tinerilor fermieri şi sprijinirea procesului de modernizare şi conformitate cu cerinţele pentru protecţia mediului, igiena şi bunăstarea animalelor, siguranţa la locul de muncă;

- Îmbunătăţirea managementului exploataţiilor agricole prin reînnoirea generaţiei şefilor acestora, fără creşterea populaţiei active ocupate în agricultură.

Obiectivele specifice ale măsurii se referă la creşterea veniturilor exploataţiilor conduse de tinerii fermieri.

Obiectivele operaţionale se referă la creşterea numărului de tineri agricultori care încep pentru prima oară o activitate agricolă ca şefi de exploataţii şi încurajarea tinerilor fermieri de a realiza investiţii. Contribuţia publică aferentă Măsurii 112 este de: 337.221.484 Euro din care:

20% - contribuţia Guvernului României;

80% - contribuţia Uniunii Europene.

Sprijinul acordat în cadrul măsurii are ca scop dezvoltarea exploataţiilor agricole, care produc în principal produse agricole vegetale şi animale (materie primă) pentru consum uman şi hrana animalelor.

Cine poate beneficia de fonduri nerambursabile

Beneficiarii eligibili pentru sprijinul financiar nerambursabil acordat prin Măsura 112 sunt fermierii în vârstă de până la 40 de ani (neîmpliniţi la data depunerii Cererii de finanţare), persoane fizice sau juridice care practică în principal activităţi agricole şi a căror exploataţie agricolă:

- are o dimensiune economică cuprinsă între 6 şi 40 UDE1;

- este situată pe teritoriul ţării;

- este înregistrată în Registrul unic de identificare – APIA şi Registrul agricol.

Categoriile de beneficiari eligibili care pot solicita sprijin nerambursabil prin Măsura 112, sunt:

- persoană fizică;

- persoană fizică înregistrată şi autorizată în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/ 2008, cu modificările şi completările ulterioare:

• individual şi independent, ca persoană fizică autorizată;

• ca întreprinzător titular al unei întreprinderi individuale;

asociat şi administrator unic al unei societăţi cu răspundere limitată – SRL, înfiinţată în baza Legii 31/1990 republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

IMPORTANT! Persoanele fizice vor fi acceptate ca potenţiali beneficiari dacă se angajează să se autorizeze ca persoane fizice autorizate sau întreprinderi individuale conform OG 44/2008, în termen de 30 zile lucrătoare de la data primirii notificării privind selectarea Cererii de Finanţare. Angajamentul se ataşează Cererii de Finanţare şi va preciza că în termen de 30 de zile lucrătoare de la data primirii notificării, solicitantul va prezenta certificatul de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului. În caz de neprezentare în termen a acestor documente contractul de finanţare nu se va încheia.

Sursa:  Autoritatea de Management pentru PNDR                                                        

Ec. FELECAN VALERICA

Politici structurale 2014-2020 – Propunere de regulament vizând toate fondurile structurale

Rezumat pentru cetăţeni

Despre ce este vorba?

În propunerile privind cadrul financiar pentru perioada 2014-2020, prezentate în iunie 2011, Comisia Europeană:

·        a arătat că politicile în materie de coeziune, dezvoltare rurală, pescuit şi afaceri maritime ar trebui să rămână componente esenţiale ale pachetului financiar pentru perioada 2014-2020, deoarece au un rol major în realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 

·        a propus ca politicile structurale să direcţioneze fondurile către anumite priorităţi strâns legate de Strategia Europa 2020 şi să pună accentul pe rezultate, pe monitorizarea progreselor către atingerea obiectivelor convenite şi pe facilitarea punerii în aplicare a programelor.

Comisia propune acum un regulament care să reglementeze toate instrumentele de finanţare ale politicii structurale.

·      Prima parte a propunerii stabileşte norme comune care reglementează Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi Fondul european pentru afaceri maritime şi pescuit (EMFF). În acest fel, instrumentele vor putea să acţioneze simultan într-un mod mai coerent şi, în consecinţă, să aibă un impact mai mare.

·       A doua parte stabileşte norme comune care reglementează cele trei fonduri principale utilizate pentru atingerea obiectivelor politicii de coeziune: Fondul european de dezvoltare regională (FEDER), Fondul social european şi Fondul de coeziune.

Cine va beneficia şi în ce mod?

·        Toate ţările şi regiunile din UE vor beneficia de pe urma măsurilor de politică structurală. Cuantumul sprijinului va depinde de nivelul de dezvoltare economică a fiecărei regiuni (PIB pe cap de locuitor).

De ce este necesară intervenţia UE?

·        Programele structurale transformă priorităţile stabilite la nivel european în măsuri concrete la nivel naţional şi regional. Implicarea tuturor nivelurilor administrative de pe teritoriul Europei în vederea realizării obiectivelor europene este esenţială pentru a ne asigura că aceste idei devin realitate.

·        Politica de coeziune furnizează bunuri publice esenţiale, care permit ţărilor şi regiunilor UE să-şi concentreze resursele pentru a obţine o coeziune economică, socială şi teritorială mai mare şi pentru a îndeplini obiectivele Strategiei Europa 2020.

·        Peste tot în UE există interdependenţe transfrontaliere puternice. Politica de coeziune consolidează legăturile între zonele care excelează şi zonele rămase în urmă şi maximizează efectele centrelor de creştere asupra regiunilor vecine.

Ce schimbări se vor produce?

·        Propunerea urmăreşte să sporească eficienţa instrumentelor structurale, atât de importante în actualul climat economic şi fiscal.

·        Ea va stabili un cadru strategic comun pentru FEDER, FSE, Fondul de coeziune, FEADR şi EMFF, cadru care va asigura o utilizare integrată a fondurilor în vederea atingerii unor obiective comune.

·        Vor fi încheiate contracte de parteneriat între Comisie şi fiecare ţară din UE, care vor reuni toate angajamentele statelor membre de a îndeplini obiectivele europene.

·        Înainte de a primi fondurile, autorităţile vor trebui să demonstreze că au stabilit cadrele strategice, de reglementare şi instituţionale necesare pentru a garanta că fondurile sunt utilizate în mod efectiv. Eliberarea fondurilor suplimentare va depinde de performanţă. Se vor lua măsuri pentru a garanta că eficacitatea fondurilor nu este diminuată de politici macrobugetare neviabile.

·        Procedurile vor fi simplificate şi informatizate, atunci când acest lucru este posibil. Vor fi armonizate criteriile de eligibilitate pentru instrumentele de finanţare ale UE, măsură care va contribui la reducerea costurilor.

Sursa: Uniunea Europeană

Subvenţia pentru motorină va rămâne în programul naţional de finanţare

„Anul trecut a trebuit să discutăm foarte mult la nivel de negocieri cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială ca să menţinem câteva sectoare la care să le asigurăm sursele financiare. Printre cele propuse a fi eliminate erau şi cele de care vorbea domnul Rădulescu că sunt pe bugetul naţional: bunăstarea la pasăre, bunăstarea la porc şi subvenţia la motorină. Ei, ministrul de atunci le-a menţinut prin negocieri directe cu echipa Fondului Monetar şi condiţionând că vom face toate eforturile ca în 2012 aceste măsuri să fie transferate pe PNDR”a declarat Valeriu Tabără.

            Pentru a putea beneficia de aceste ajutoare, fermierii trebuie să depună cereri la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură ( APIA) până la sfârşitul acestei luni.

Potrivit legislaţiei în vigoare,  cantităţile maxime de motorină cu acciză redusă se pot achiziţiona anual pentru lucrări mecanizate în agricultură, respectiv în sectoarele vegetal, zootehnic şi îmbunătăţiri funciare. Cei care vor să beneficieze de aceste ajutoare, trebuie să fie înscrişi în evidentele Agenţiei de Plăţi şi intervenţie pentru Agricultură cu suprafeţe de teren pe care le exploatează sau în Registrul agricol, Registrul plantaţiilor viticole sau alte evidente funciare, iar suprafeţele de teren pe care le exploatează sau fie minim de un hectar inclusiv şi suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha, iar în cazul livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, viticole, arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă trebuie să fie de 0,1 ha. În procedură se mai specifică următoarele: fermierul trebuie să exploateze, să deţină sau să crească animale, păsări, familii de albine sau viermi de mătase în vederea obţinerii producţiei agricole pentru care solicită ajutorul de stat şi mai ales să utilizeze instalaţii de irigat acţionate cu motoare termice.

Dosarul fermierului care doreşte să obţină finanţare de la stat trebuie să includă:

- cerere de acord prealabil pentru finanţare

- copie după certificatul de înregistrare la oficiul registrului comerţului

- declaraţie pe propria răspundere

- copie de pe documentul din care rezultă înregistrarea exploataţiei în RNE, după caz;

- copie de pe documentul din care rezultă înregistrarea sau autorizarea sanitară veterinară, după caz;

- dovada că este membru în organizaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii sau alte organizaţii de îmbunătăţiri funciare, după caz;

- copie de pe contractul de irigaţii/furnizare a apei, după caz.

            Agenţia de plăţi şi intervenţie pentru agricultură mai precizează că orice forma de fraudă precum vânzarea motorinei sau folosirea acesteia în alte scopuri decât lucrările agricole va fi însoţită de sancţiuni care pot să ajungă pana la 20.000 de lei şi pierderea dreptului de a încasa acest ajutor pentru o perioadă de trei ani precum şi restituirea banilor obţinuţi.

Loredana Terec - Vlad

Comisia Europeană propune un nou parteneriat între Europa şi agricultori

Comisia Europeană – Comunicat de presă

Comisia Europeană propune un nou parteneriat între Europa şi agricultori

Bruxelles, 12 octombrie 2011 – Comisia Europeană a prezentat astăzi un proiect de reformă a Politicii agricole comune (PAC) pentru perioada de după 2013. Obiectivul acestui proiect este sporirea competitivităţii, a durabilităţii şi asigurarea prezenţei agriculturii pe întreg teritoriul Uniunii Europene pentru a garanta cetăţenilor europeni o alimentaţie sănătoasă şi de calitate, pentru a proteja mediul şi pentru a dezvolta zonele rurale.

„Comisia Europeană propune un nou parteneriat între Europa şi agricultori pentru a răspunde provocărilor legate de securitatea alimentară, utilizarea durabilă a resurselor naturale şi creşterea economică. Următoarele decenii vor fi esenţiale pentru a pune bazele unei agriculturi viguroase, care să poată face faţă schimbărilor climatice şi concurenţei internaţionale, răspunzând în acelaşi timp aşteptărilor cetăţenilor. Europa are nevoie de agricultorii săi, iar agricultorii au nevoie de sprijinul Europei. Politica agricolă comună înseamnă hrana noastră, înseamnă viitorul a peste o jumătate din teritoriile noastre”, a arătat Dacian Cioloş, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

PAC reformată va permite promovarea inovării, sporirea competitivităţii sectorului agricol - atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere ecologic - combaterea schimbărilor climatice, şi sprijinirea ocupării forţei de muncă şi a creşterii economice. Noua politică aduce astfel o contribuţie hotărâtoare la strategia Europa 2020.

Cele zece puncte-cheie ale reformei

1) O mai bună direcţionare a ajutoarelor pentru venituri în vederea dinamizării creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă

Pentru a pune mai bine în valoare potenţialul agricol al UE, Comisia propune susţinerea într-un mod mai just, mai simplu şi mai bine direcţionat a veniturilor fermierilor. De plata de bază pentru susţinerea veniturilor vor beneficia numai fermierii activi. Această subvenţie va scădea progresiv începând de la 150 000 EUR şi va fi plafonată la 300 000 EUR pe an pentru un fermier; în acelaşi timp, se va lua în considerare numărul de locuri de muncă create de exploataţii. De asemenea, plăţile directe vor fi distribuite în mod mai echitabil între fermieri, între regiuni şi între statele membre.

2) Instrumente de gestionare a crizelor mai bine adaptate şi cu o capacitate de reacţie sporită pentru a face faţă noilor provocări economice

Volatilitatea preţurilor reprezintă o ameninţare pentru competitivitatea pe termen lung a sectorului agricol. Comisia propune „plase de siguranţă” mai eficace, cu o capacitate de reacţie sporită pentru sectoarele agricole cele mai expuse crizelor (depozitarea privată şi intervenţia publică) şi înlesnirea creării de sisteme de asigurări şi de fonduri mutuale.

3) Plăţi de agromediu pentru prezervarea productivităţii pe termen lung şi a ecosistemelor

Pentru a consolida durabilitatea sectorului agricol din punct de vedere ecologic şi pentru a valorifica eforturile agricultorilor, Comisia propune ca 30 % din plăţile directe să fie acordate pentru adoptarea de practici care permit utilizarea optimă a resurselor naturale. Este vorba de practici, care sunt eficace din punct de vedere ecologic şi pot fi puse în aplicare în mod simplu, cum ar fi: diversificarea culturilor, menţinerea păşunilor permanente, protejarea rezervoarelor ecologice şi a peisajelor.

4) Investiţii suplimentare pentru cercetare şi inovare

Pentru a crea o agricultură fundamentată ştiinţific şi competitivă, Comisia propune dublarea bugetului alocat cercetării şi inovării în domeniul agricol şi găsirea unor soluţii pentru ca rezultatele cercetării să se traducă în practică, prin intermediul unui nou parteneriat pentru inovare. Aceste fonduri vor contribui la încurajarea transferului de cunoştinţe şi a consilierii pentru agricultori, precum şi la sprijinirea proiectelor de cercetare relevante pentru aceştia, asigurând o cooperare mai strânsă între sectorul agricol şi comunitatea ştiinţifică.

5) Un lanţ alimentar mai competitiv şi mai echilibrat

Aflată la baza lanţului alimentar, agricultura este foarte fragmentată şi puţin structurată. Pentru a consolida poziţia agricultorilor, Comisia propune sprijinirea organizaţiilor de producători, a organizaţiilor interprofesionale şi dezvoltarea circuitelor scurte între producători şi consumatori (fără prea mulţi intermediari). Pe de altă parte, sistemul cotelor de zahăr, care şi-a pierdut din relevanţă, nu va fi prelungit după 2015.

6) Încurajarea măsurilor de agromediu

Trebuie avută în vedere specificitatea fiecărui teritoriu, fiind încurajate iniţiativele naţionale, regionale şi locale privind agromediul. În acest sens, Comisia propune ca protejarea ecosistemelor, refacerea acestora şi acţiunile de combatere a schimbărilor climatice, precum şi utilizarea eficace a resurselor să constituie două dintre cele şase priorităţi ale politicii de dezvoltare rurală.

7) Facilitarea lansării în activitate a tinerilor fermieri

Două treimi dintre fermieri sunt în vârstă de peste 55 de ani. Pentru a susţine crearea de locuri de muncă şi pentru a încuraja generaţiile tinere să se implice în sectorul agricol, Comisia propune crearea unui nou ajutor pentru instalare de care să poată beneficia, în timpul primilor cinci ani ai proiectului lor, fermierii care nu au împlinit 40 de ani.

8) Stimularea ocupării forţei de muncă în mediul rural şi a spiritului antreprenorial

Pentru a promova ocuparea forţei de muncă şi spiritul antreprenorial, Comisia propune o serie de măsuri de stimulare a activităţii economice în zonele rurale şi de încurajare a iniţiativelor de dezvoltare locală. De exemplu, va fi creat un „pachet iniţial” pentru sprijinirea proiectelor de microîntreprinderi, cu o finanţare pe o perioadă de cinci ani care poate ajunge până la 70 000 EUR. Vor fi consolidate grupurile de acţiune locală LEADER.

9) O mai mare atenţie acordată zonelor vulnerabile

Pentru a evita deşertificarea şi pentru a proteja bogăţia teritoriilor noastre, Comisia oferă statelor membre posibilitatea de a-i sprijini în mod mai susţinut pe agricultorii situaţi în zone dezavantajate din punct de vedere natural, prin intermediul unei indemnizaţii suplimentare. Acest ajutor va completa celelalte ajutoare care se acordă deja în cadrul politicii de dezvoltare rurală.

10) O PAC mai simplă şi mai eficace

Pentru a evita sarcinile administrative inutile, Comisia propune simplificarea mai multor mecanisme ale PAC, precum normele privind condiţionalitatea şi sistemele de control, fără ca aceasta să ducă la o pierdere a eficacităţii. În plus, va fi simplificat şi sprijinul acordat micilor agricultori, pentru care se va institui o plată forfetară anuala de 500-1 000 EURO pentru o ferma. Va fi încurajat transferul de terenuri de la micii agricultori care îşi încetează activitatea agricolă către alte exploataţii care doresc să se restructureze.

Informații suplimentare

·                    MEMO/11/685

·                    Pentru a obţine şi alte informaţii, precum şi documente privind reformarea politicii agricole comune, a se vedea:

http://ec.europa.eu/agriculture/cap-post-2013/legal-proposals/index_en.htm


Articol preluat din revista Taranul Roman, nr.27, octombrie 2011

ÎNFIINŢAREA UNUI SRL

Societatea cu răspundere limitată (SRL), este forma de societate comercială în care asociaţii au obligaţii în limita capitalului subscris iar obligaţiile sociale sun garantate cu patrimoniul social.      Capitalul social se fixează în funcţie de nevoile societăţii de către asociaţi însă trebuie respectat plafonul minim de 200 lei.  O astfel de societate se poate constitui prin:

- aportul unui asociat, persoană fizică sau juridică, care deţine toate părţile sociale.

- aportul a doi sau mai mulţi asociaţi, care răspund pentru obligaţiile sociale în limita aportului adus şi care împart profitul în funcţie de acest aport.

            Documente necesare:

- copie carte de identitate / paşaport al asociaţilor;

- dovada sediului social (contract de închiriere, subînchiriere, contract de comodat);

- acordul asociaţiei de proprietare (la bloc);

- acordul vecinilor;

- specimen de semnătură a asociaţilor;

- cerere de înregistrare;

- dovada verificării disponibilităţii şi rezervării firmei;

- actul constitutiv;

- dovezi privind sediul social/secundar;

- cazier fiscal al asociaţilor şi administratorului;

- dovada depunerii capitalului social;

- declaraţie pe propria răspundere a asociaţilor / administratorului din care să rezulte că îndeplinesc condiţiile legate pentru deţinerea acestei calităţi;

- dovada achitării taxelor de înregistrare a societăţii comerciale.

            Dosarul se depune la REGISTRUL COMERȚULUI iar în urma analizei şi aprobării dosarului, în aproximativ o săptămână se va emite certificatul de înregistrare al societăţii comerciale.

Ec. Felecan Valerica

Detalii despre înfiinţarea unei firme. SRL sau PFA?

Înainte de înfiinţarea unei firme este necesară conştientizarea avantajelor şi dezavantajelor  pe care aceasta le presupune. În cazul în care se doreşte înfiinţarea unui SRL avantajele sunt următoarele: opţiunile de plată a impozitului trimestrial: 16%  (firma nu este obligată să aibă angajaţi) sau 3%; societatea poate trece în obiectul de activitate oricâte coduri CAEN doreşte, (mai puţin cele reglementate de legi speciale), nefiind necesară pregătirea profesională pentru codurile CAEN din actul constitutiv; asociaţii răspund în fata creditorilor cu patrimoniul firmei şi nu cu averea proprie (acest lucru se poate face în condiţiile prevăzute de lege);

Dezavantajele unui SRL sunt:

- patronul intră în posesia profitului în anul următor iar repartiţia profitului se face prin dividende;

- în cazul în care se alege varianta de impozitare cu 3%, societatea este obligată ca în termen de 60 de zile să aibă cel puţin un salariat cu contract de muncă;

- dubla impozitare a profitului: o dată 3% impozit pe venit sau 16% impozit pe profit aferent firmei şi 16% impozit pe dividende;

În cazul în care se optează pentru înfiinţarea unui PFA, dezavantajele sunt:

- proprietarul răspunde în fata creditorilor cu averea proprie,

- domeniile de activitate în cazul PFA depind de calificare sau de actele de studii,

- o PFA nu poate angaja cu contract de muncă alte persoane pentru a desfăşura activităţi pentru care a fost autorizată

Avantaje:

- nu este necesara încadrarea unui contabil iar în acest caz  nu este necesara tinerea unui registru de casă,

- este posibilă dispunerea imediata a anilor încasaţi,

- nu este considerată o entitate solidă, putând fi supusă unei proceduri simple de dizolvare,

- în cazul unei PFA nu se plăteşte TVA

Potrivit  datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, numărul de persoane fizice autorizate în perioada 2008-2011 a ajuns la 116,331, domeniile preferate fiind în principal agricultura, silvicultura şi pescuitul, pe lângă alte activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice sau comerţ cu amănuntul. Potrivit legislaţiei în vigoare, pot deveni persoane fizice autorizate cetăţenii români sau membrii UE care au împlinit vârsta de 18 ani.

Loredana Terec - Vlad

Sindicat contra partid

sau… cum mi-am pierdut vremea anul asta.

Iar când vă veţi mai întreba vreodată de ce oamenii bine pregătiţi şi cu bun simţ nu se implică în politică… amintiţi-vă ce aţi citit aici.

Despre SCDR

„Scopul sindicatului agricultorilor Cultivatorii Direcţi din România este să sprijine membrii săi în exercitarea profesiunii în scopul ridicării nivelului de trai material şi spiritual al acestora prin:

a. înfiinţarea de asociaţii specializate privind cultura cerealelor şi a plantelor tehnice, legume, fructe, flori, viticultură, apicultură şi creşterea animalelor;

b înfiinţarea de cooperative pentru depozitarea, prelucrarea şi comercializarea produselor agricole;

c. înfiinţarea unei cooperative de credit agricol;

d. înfiinţarea unor centre zonale pentru consultanţă de specialitate, asistenţă contabilă şi juridică.” (extras din statut).

În căutarea unui partid

reprezentativ

Iar toate astea sunt posibile doar dacă populaţia din mediul rural este sprijinită de stat cu o legislaţie coerentă şi concretă. Iar în lipsa acesteia, Institutul Naţional de Asistenţă pentru Cetăţeni a început campania de strângere de semnături pentru legiferarea unui Cod Rural şi al Pescuitului. Este o anomalie „legală”: dacă o propunere legislativă vine din partea societăţii civile, are nevoie de 100.000 de semnături; acelaşi proiect de lege, propus de un parlamentar român, nu are nevoie decât de o singură semnătură.

Asta căutăm noi ţăranii organizaţi în sindicat, un partid care să adopte politici în urma discuţiilor cu populaţia! Într-un stat normal, cu politicieni normali şi oameni sănătoşi la cap care mai şi ştiu ce vor, partidele elaborează legile în funcţie de necesităţile economice şi doar după ce se consultă cu ţăranii, doctorii, profesorii... 
Nu partidele politice lucrează pământul sau cresc animale, partidele politice, prin legile adoptate, fac ca agricultura să se dezvolte sau să moară. Noi vrem doar să fim sprijiniţi în activitatea noastră prin legi coerente, simple şi aplicabile care să stimuleze producţia agricolă. Dar producţia agricolă trebuie privită ca făcând parte dintr-un întreg lanţ economic: în amonte, maşini şi utilaje agricole, îngrăşăminte, pesticide, fungicide etc. inclusiv surse de finanţare şi în aval, transport, depozitare, prelucrare, desfacere.

Succesul agriculturii din ţările occidentale se datorează nu doar muncii agricultorilor ci şi implicării directe a partidelor politice în elaborarea de legi favorabile dezvoltării agriculturii. Legile care privesc agricultura, agricultorii şi mediul rural trebuie să conducă la îndeplinirea obiectivului PAC a UE: asigurarea necesarului de produse alimentare pentru populaţie, de calitate şi la preturi accesibile iar pentru producătorii agricoli venituri comparabile cu a celor din alte sectoare de activitate ca să rămână în agricultură.

Fără legi care să stimuleze munca în agricultura, locuitorii tineri ai satelor vor emigra spre oraş ori spre alte ţări, pentru o viaţă mai bună, bătrânii rămaşi vor face doar agricultură de subzistenţă şi semi-subzistenţă iar efectele sunt resimţite de întreaga populaţie a României: alimente din import în proporţie de peste 70%, deficitul balanţei externe de plăţi, contribuţie scăzută a agriculturii la PIB, Buget consolidat al statului mai sărac şi în consecinţă mai puţini bani pentru învăţământ, sănătate ş.a.

Asta trebuie să înţeleagă partidele politice din România; este nevoie de agricultură, agricultura are nevoie de agricultori iar agricultorii au nevoie de legi favorabile ca să rămână în sat şi să facă agricultură. Şi nimeni nu ştie mai bine decât agricultorul de ce legi are nevoie.

Din 2006, de când am înfiinţat sindicatul agricultorilor Cultivatorii Direcţi din România, tot căutăm un partid politic care să accepte şi dialogul cu ţăranii. Începusem să sper că Partidul Naţional Liberal este diferit de celelalte la care am apelat. Din primăvară am tot căutat persoane de legătură in cadrul PNL pentru a ajunge în contact cu parlamentarii PNL din comisiile pentru agricultura ale Parlamentului. Nici un rezultat.

Eu nu sunt specialist în agricultură; sunt ţăran şi ştiu problemele cu care mă confrunt an de an. E bine că USL-ul a prezentat cu un an înainte de alegeri o viziune privind agricultura dar pe mine acest… să îi spunem „program”, m-a dezamăgit profund.

Ce înseamnă „o localitate, un IMM”? Ce înseamnă un IMM care oferă 5-10-15 locuri de muncă într-o localitate cu sute de şomeri?

În Tecuci, după privatizare, au fost distruse fabrica de prelucrare a laptelui şi abatorul iar în locul lor au fost construite spaţii comerciale unde se vând lapte şi carne din import pentru că noi, ţăranii, nu mai avem unde vinde laptele, viţeii, porcii.

Sau alt exemplu: „reforma administrativa”:

MAPDR
…
agenţiile de plăţi

…
camerele agricole

… fără nici un cuvânt în plus. Ce să înţelegem noi din treaba asta? Că MAPDR este bun aşa cum este şi va fi lăsat la fel? Şi atunci de ce în titlu i se spune „reformă”?

Trebuie să o luăm drept glumă de prost gust? Praf în ochi?

Şi exemplele pot continua, de aceea am dorit să intrăm în contact cu aceşti „specialişti” care de 20 de ani fac politică agrară din Bucureşti, fără să consulte ţăranii.

Sunt un ţăran obişnuit, cu un grajd cumpărat de la fostul CAP Priponeşti, cu vreo 10 ha de teren agricol şi câteva animale. Iar faptul ca USL a pus în dezbatere acest proiect cu un an înainte de alegeri mi se pare o iniţiativă lăudabilă, spre deosebire de domnul Valeriu Tabără, care are o "strategie" dar nu vrea să o facă publică până nu va fi definitivat recensământul agricol (adică abia în iunie 2012, după cum apare pe situl Institutului Naţional de Statistică). Probabil că de asta nu se vede nimic în agricultura; pt. că dânşii fiind la guvernare... au creat planuri pt. guvernarea următoare.

Iar acum nu mai este vorba doar de mine ca simplu cetăţean ci vorbesc în numele sindicatului agricultorilor Cultivatorii Direcţi din România: Nu credeţi că în finalul proiectului prezentat de USL ar fi trebuit să fie prezentate şi nişte date de contact unde noi, ţăranii, să ne putem trimite opiniile sau ceva de genul asta? Nu ştiu cum funcţionează sistemul USL/PNL şi am doar trista experienţă din ultimii 20 de ani, când hotărârile veneau de sus în jos iar executarea se făcea de jos în sus.

În „dialog” cu fruntaşi PNL

Din momentul în care a apărut Viziunea USL privind agricultura am tot insistat începând cu luna iunie 2011 să iau legătura cu comisia pentru agricultura a PNL deoarece ca mic agricultor ce sunt şi ca secretar al sindicatului agricultorilor, cunosc problemele din mediul rural de la faţa locului, nu din poveşti. Şi la cine poţi să apelezi dacă nu la prieteni, fie ei şi virtuali de pe Facebook. Şi cum în lista mea figurează şi doamna euro-parlamentar Ramona Mănescu, m-am gândit că dânsa ar fi cea mai în măsură să mă pună în contact cu faimoasa comisie a PNL. Şi am insistat ceva vreme de a-mi da datele de contact ale comisiei pt. agricultura a PNL. Începusem să cred ca aceasta comisie nici măcar nu exista. Iar dacă bănuiala mea era adevărată, atunci nu puteam să nu mă întreb de unde va fi ales viitorul ministru al agriculturii şi tare mă temeam că programul adevărat pt. agricultura românească va fi realizat abia după sau mai bine zis în cazul în care USL va câştiga alegerile; şi iarăşi o bună bucată de vreme agricultura va merge orbeşte până când se va stabili o strategie coerentă.

Într-un târziu, doamna Mănescu mi-a transmis următorul link: http://comisii.pnl.ro/ convinsă că de acolo voi afla mai multe informaţii. Când l-am deschis, m-a luat groaza: am studiat situl recomandat şi am observat că formularul de contact nu funcţionează, adresa destinatarului

(http://comisii.pnl.ro/contact / george@comisiipnl.ro) nu mai exista; cum de altfel nu exista nici pagina

 http://comisii.pnl.ro/guvernul-alternativ . Am folosit celelalte adrese de contact pentru a-mi oferi sprijinul în îmbunătăţirea programului pentru agricultură dar nici adresa nu mai exista. Am luat legătura din nou cu doamna Ramona Mănescu în încercarea de a-mi oferi ceva date de contact ale faimoasei comisii. Nici un răspuns nici de data asta.

Pe la sfârşitul lunii august, din alte surse, am obţinut numărul de telefon al domnului Adrian Semcu, Preşedintele comisiei pentru agricultură a PNL. Dar nici convorbirea cu dânsul nu a reuşit să mă liniştească. De la domnul Semcu am aflat că această comisie este într-o vacanţă prelungită, Viziunea USL pentru agricultură de fapt a fost făcută de domnul Daniel Constantin de la Partidul Conservator, că el are mai mult o funcţie onorifică şi că dacă vreau să aflu mai multe amănunte, să îl contactez pe domnul Viorel Morărescu, secretarul comisiei. Ok, mi-am spus şi am pus din nou mâna pe telefon.

Răsfoind situl comisiilor PNL, am dat si peste o organigramă unde figura un nume:  Roatiş Cheţan; şi cum numele îmi suna cunoscut, fac o scurtă căutare pe Google şi surpriză: văd că la ora actuală este Preşedinte al ANSVA şi Secretar de Stat în Guvernul Boc. Întrebare: PNL este şi în opoziţie şi la guvernare simultan? http://www.ansvsa.ro/?pag=9 

La această întrebare, mi-a răspuns cu nonşalanţă domnul Morărescu spunându-mi că domnul Cheţan a plecat din PNL de vreo doi ani (timp în care nu s-au gândit să modifice organigrama aia??? Poate că s-or fi gândit că domnul Cheţan se va reîntoarce, îşi va relua funcţiile şi atunci de ce atâta grabă ca să tot facă modificări?). Am încercat să aflu mai multe amănunte cu privire la modul în care funcţionează această comisie dar stimabilul secretar… la cum încerca să se tot scuze… este clar că nici lui nu îi era prea clar cum merge treaba în comisia lui. Exasperat că nu reuşesc să aflu nici de la dânsul o informaţie cât de cât valabilă, l-am întrebat cine este vicepreşedintele comisiei (în organigramă nu văzusem nici un nume) şi am scăpat telefonul din mână când domnul Morărescu, foarte senin, mi-a explicat că postul este liber, în căutarea unul „om de acţiune” şi că ei fac voluntariat şi alte aiureli… de mi se ridica părul în cap mai ceva ca atunci când m-am întâlnit într-o vacanţă de vară pe o potecă din Hăşmaşul Mare cu ditamai ursul.

În sfârşit, am primit din partea domnului Morărescu o invitaţie pentru data de 13 septembrie la Bucureşti la şedinţa lunară a Comisiei pentru agricultură. Fiind ocupat cu alte probleme mai urgente şi neştiind la ce să mă aştept din partea comisiei, am preferat să trimit următorul mail domnului Morărescu, în loc să bat 300 de km până la Bucureşti fără să ştiu ce mă aşteaptă acolo:

Domnule Morărescu,

Vă mulţumim pentru informare. Din păcate, convocarea care se adresează preşedinţilor şi membrilor subcomisiilor PNL şi având în vedere că în înştiinţare nu a fost făcut cunoscut programul privind subiectele ce vor fi dezbătute precum şi faptul că noi agricultorii suntem în plină campanie de recoltare, la aceasta întrunire nu va participa nici un reprezentant al Sindicatului Agricultorilor Cultivatorii Direcţi din România.

Totuşi, dorim să adresăm Comisiei pentru agricultură a USL, următoarele întrebări:

1. Care este poziţia USL cu privire la statutul juridic al agricultorului proprietar de teren (nu muncitor agricol) cultivatori direct (nu cel care şi-a dat terenul în arenda)?

* Sindicatul agricultorilor Cultivatorii Direcţi din România, a propus şi susţine definiţia întreprinzătorului agricol aşa cum este explicat în Codul Civil italian, art. 2135:

(ÎNTREPRINZĂTOR AGRICOL)

1. Articolul 2135 din codul civil este înlocuit cu următorul:

„ Este întreprinzător agricol cine exercită una dintre următoarele activităţi: cultivarea fondului, silvicultură, creşterea animalelor şi activităţi conexe. Prin cultivarea fondului, prin silvicultură şi prin creşterea animalelor se înţeleg activităţile îndreptate către îngrijirea şi dezvoltarea unui ciclu biologic sau a unei faze necesare ciclului însuşi, cu caracter vegetal sau animal, care utilizează sau pot utiliza fondul, pădurea sau apele dulci, salmastre sau marine.
Se înţeleg totuşi conexe activităţile, exercitate de acelaşi întreprinzător agricol, îndreptate către manipularea, conservarea, prelucrarea, comercializarea şi valorificarea care au ca obiect produse obţinute în mod preponderent din cultivarea fondului sau pădurii sau din creşterea animalelor, ca şi activităţile îndreptate către furnizarea de bunuri sau servicii prin utilizarea preponderentă de utilaje sau resurse ale întreprinderii implicate în mod normal în activitatea agricolă exercitată, fiind cuprinse aici activităţile de valorificare a teritoriului şi a patrimoniului rural şi forestier, cât şi primire şi găzduire aşa cum sunt definite de lege”.

2. Se consideră întreprinzători agricoli cooperativele de întreprinzători agricoli şi consorţiile lor când utilizează pentru desfăşurarea activităţilor prevăzute în art. 2135 din codul civil, aşa cum este substituit de aliniatul 1 din prezentul articol, preponderent produse ale asociaţilor, şi furnizează preponderent asociaţilor bunuri şi servicii îndreptate către îngrijirea şi dezvoltarea ciclului biologic.

2. Care este poziţia USL cu privire la statutul juridic al fondului agricol (teren arabil, pajişti şi fâneţe, vii, livezi, pădure, iazuri de peşte, familii de albine, animale, construcţii agro-zootehnice, căi de acces, surse de apă?
* Daca USL priveşte fondul agricol ca bun material gen bunuri imobiliare sau automobile proprii sau mijloc de producţie gen fabrică de confecţii?

3. Care este poziţia USL privind Legea 283/2010 a camerelor agricole?

* Daca USL susţine legea aşa cum a fost votată iar dacă nu, atunci care sunt modificările avute în vedere. Această întrebare este justificată prin faptul că în proiectul pentru agricultura a USL la capitolul Reforma administrativă, se spune doar atât: MAPDR, Agenţiile de Plăţi, Camerele Agricole, fără nici un comentariu.

4. Care este poziţia USL faţă de adoptarea Codului Rural şi al Pescuitului pe care Sindicatul agricultorilor Cultivatorii Direcţi din România o considera ca fiind o necesitate urgentă şi pentru faptul că Noul Cod Civil care urmează să intre în vigoare în curând, la capitolul Agricultura, are în vedere doar arendaşul, fără nici o referire la arendator şi fondul agricol?

5. Ce masuri are în vedere USL pentru a creste absorbţia fondurilor europene destinate agriculturii având în vedere că majoritatea celor 1,1 milioane de agricultori înscrişi în Registrul fermelor sunt decapitalizaţi, cu alte cuvinte, nu pot acoperi din surse proprii cofinanţarea şi nici cheltuielile întocmirii şi aprobării dosarelor?

Aşteptam cu interes răspunsurile dumneavoastră şi în speranţa unei colaborări de succes între organizaţiile noastre, primiţi va rog distinsele mele consideraţii.

Da, da… şi în ziua de azi mai aşteptăm răspunsurile…

Iar în loc de răspunsuri la întrebările noastre, faimoasa comisie a PNL pentru agricultură a publicat un comunicat de presă în care deplângea fărâmiţarea terenurilor agricole în 45 de miliarde de parcele. De unde mama dracului scoate PNL-ul că în România "Precizăm că, în urma Anchetei Structurale în Agricultură a Institutului Naţional de Statistică, în România erau, în anul 2007, un număr de 3.913.651 de exploataţii agricole. De asemenea, terenul este împărţit în peste 45.000.000.000 de parcele..." Ştiam eu că terenurile agricole sunt cam fărâmiţate, dar nici chiar în halul ăsta! Păi dacă tot terenul agricol al ţării este de vreo 14 milioane de ha... cum poţi să-l împarţi în 45 de miliarde de parcele? Eu, am încercat dar calculatorul a dat eroare :-)) Nu vrea să accepte parcele agricole în cm pătraţi. PROST CALCULATOR!!! Iar 3.913.651 sunt poate grădinile familiilor din mediul rural, exploataţii sunt numai alea aproximativ 1.1 milioane, înregistrate în Registrul Fermelor...

http://yellowgondolin.wordpress.com/2011/09/15/pnl-comunicat-de-presa-privind-hg-nr-4322011/

            Între timp, doamna Ramona Mănescu, uitând că nu a vrut să sprijine în nici un fel acţiunea noastră de a intra în contact cu fabuloasa comisie a PNL (soţul dânsei, domnul Rareş Mănescu fiind Preşedintele comisiei pentru mediu a PNL şi deci coleg cu domnul Adrian Semcu, i-ar fi fost foarte uşor să ne sprijine măcar cu o informaţie) mi-a trimis următorul mesaj:

Ramona Manescu 7 septembrie

Buna-seara. Va scriu in legatura cu o problema care mi-a fost semnalata de colegii mei de la Hunedoara. Este vorba despre o sesizare de la un producator de legume, care nu poate sa primeasca subventia care i se cuvine, prin masurile Politicii Agricole Comune, pentru ca APIA nu da subventii decat la producatorii care au acte prin care dovedesc ca predau legumele la un procesator. Problema este ca in aceasta zona nu exista niciun procesator. De asemenea, colegii mei mi-au spus ca in lista cu subventii nu se mentioneaza necesitatea acestor acte, insa cei de la APIA sustin ca ar fi vorba despre o directiva europeana in acest sens. Pentru ca am vazut ca sunteti un bun cunoscator al acestui domeniu, voiam sa va intreb daca ati mai auzit cazuri de acest gen, pentru ca daca este vorba despre un abuz, as vrea sa il semnalez autoritatilor de la Bruxelles.
Crezând că până la urmă vom reuşi să colaborăm cu Partidul Naţional Liberal, i-am răspuns doamnei Mănescu:

7 septembrie Manole Silviu

Stimata doamna, Romania, conform capitolului VI privind aderarea la UE, statul nu poate acorda subventii decat pentru cultura de tomate destinata industrializarii de aceea presupun ca agricultorul dumneavoastra se refera la aceasta cultura. Am dat cateva telefoane la membrii nostri din bazinul legumicol Tecuci, nimeni nu a cerut aceasta subventie, fiind problema veche de cand era domnul Dacian Ciolos ministru al agriculturii. Maine voi cere informatii si din bazinele legumicole Buzau si Vrancea si va voi tine la curent.

Problema simplifìcarii procedurii accesarii este foarte mare, un dosar in italia are 50 de pagini. La noi are 50 de kg. Din pacate ne mai lovim si de alte probleme. Acum va voi scrie doar despre masura 141. In primavara mapdr a anuntat ca in 2011 vor fi 2 sesiuni de depunere a cererilor de finantare: iulie si octombrie. In mai cand taranii nostri au inceput sa se ocupe de realizarea dosarelor, MAPDR a schimbat termenul pt prima sesiune la 1 iunie iar taranii nu au mai avut timp sa completeze dosarele. Doar 16400 au fost depuse. colac peste pupaza, in aceeasi perioada ANSVSA a blocat accesul la baza de date cu evidenta animalelor pana in iulie iar mici crescatori nu au mai putut sa isi inregistreze tineretul ovin si caprin pt a-si mari punctajul in timp util.

Imediat dupa incheierea sesiunii din iunie, mapdr a anuntat ca sesiunea din oct se amana pt 2012.

Un alt motiv pt care Romania nu reuseste sa acceze mai multe fonduri. Iar 141 este cea mai simpla modalitate pt micul taran sa ajunga la bani europeni. Din pacate insa piedicile nu sunt puse doar de la nivel central. La sesiunea din feb 2009

…

Si avand in vedere ca prin 141 se dau cel mult 7500 de euro,in conditiile astea sa nu ne miram ca suntem tara lui 3%.
Acum, daca dstra doriti sa va implicati in stimularea accesarii fondurilor, cred ca ar trebui sa insistati pe simplificarea procedurii la minimul impus de UE, cat mai multe sesiuni de depunere a proiectelor si nu doar 1-2 pe an, eventual pana la epuizarea fondurilor alocate unei masuri.

In registrul fermelor sunt inregistrati 1,1 mil de agricultori. ganditi-va ca cel putin 2 treimi doresc sa acceseze 141 iar jumatate din acestia vor accesa si masura 121. Cati bani credeti ca vor intra in tara? Ca sa nu mai vorbesc de miile de tineri care pot duce gospodaria familiei mai departe accesand masura 112.

Dupa cum vedeti numai despre aceste 3 masuri putem discuta cel putin o saptamana.

Despre Valeriu Tabara,

Doamna Ramona Manescu, in continuarea discutiei de zilele trecute, referitor la cei care ingreuneaza accesul la fondurile europene si nu numai, este in fruntea listei ministrul agriculturii Valeriu Tabara.

Acesta inca de anul trecut a inceput o campanie de distrugere a micilor agricultori, campanie asemanatoare cu activitatea comunistilor in anii '50.

1. Propunere legislativa a carui promotor si sustinator aprig este Valeriu Tabara, impreuna cu Adrian Radulescu, vor sa amendeze taranii care nu isi lucreaza terenurile agricole cu 100 de euro pentru fiecare hectar de teren. Masura ce contravine normelor GAEC.

2. Propunerea lui Valeriu Tabara, facuta publica in urma cu aproximativ o luna, de a desfiinta pietele volante (unde aveau acces liber doar micii proprietari, cultivatorii directi),

3. Obligatia micilor agricultori de a fi dotati cu case de marcat electronice in pietele de legume-fructe (deocamdata propunere nelegiferata). 

4. Propunerea legislativa respinsa de Senat in data de 7.09.2011, propunere legislativa care prevedea ca agricultorii sa poata beneficia de sprijinul direct si complementar pe suprafata numai daca utilizeaza samanta certificata pentru culturile de plante oleaginoase si furajere.

6 octombrie Manole Silviu

buna seara, am vazut comunicatul de presa. ce sanse avem sa scapam de birocratie in accesarea fondurilor? Cum vrea si poate obliga comisia europeana statul roman sa faca asta?

http://www.ramona-manescu.ro/shownews.asp?newsid=134 (orice asemănare între informaţiile transmise doamnei euro-parlamentar şi comunicatul dânsei de presă unde face referire la simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene, nu este deloc întâmplătoare)

12 octombrie Ramona Manescu

Buna-ziua,
Probabil ca sunteti la curent cu faptul ca, astazi, Comisia Europeana a prezentat proiectul de reforma a politicii agricole comune. Pentru ca stiu ca va preocupa domeniul, va trimit un link unde puteti gasi mai multe informatii cu privire la acest document.

http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=IP%2F11%2F1181&format=HTML&aged=0&language=RO&guiLanguage=en. Sper sa va fie de folos. Proiectul va ajunge in luna octombrie la Parlamentul European. Asa ca, daca aveti sugestii, nu ezitati sa ma contactati. O zi buna!

Aşa este în politica românească, te foloseşti de unul şi de altul şi îţi urmăreşti doar propriul interes.

Doamnei Ramona Mănescu nu i s-a părut deloc deplasat să îmi ceară sprijinul şi a doua oară pentru a se afirma în cadrul Parlamentului European cu ce teme bine-făcute se prezintă, fără să i se pară normal ca atunci când ceri ajutorul cuiva, acelui om, chiar dacă este ţăran, trebuie să îi întorci serviciul. A, nu! Deşi ştia că de luni de zile încerc să pornesc un dialog cu PNL/USL pe probleme de agricultură, dânsa nu s-a simţit în nici un fel obligată să vină cu o informaţie sau persoană de contact. Dar i se părea foarte normal ca eu să pierd câteva săptămâni printre proiectele legislative ale UE doar pentru ca dânsa să se poată afirma la Bruxelles.

I-am mulţumit pentru propunere şi i-am adus aminte că fac destulă muncă voluntară pentru sindicat. Nu am nici un chef să fac muncă voluntară şi pentru Parlamentul European. 

În căutarea unor oameni în funcţii mai mari

şi mai deschişi la minte

            Exasperat de aşa specimene, am încercat pe toate căile dar se pare ca am bătut numai la uşi închise. Sincer nu mai ştiam ce să mai facem să fim ascultaţi. Începusem să mă simt din ce în ce mai prost când primeam telefoane de la colaboratorii care mă întrebau cum merge colaborarea cu partidul în general şi comisia pentru agricultura în special iar eu nu aveam ce sa le spun. Aşa că m-am gândit că ultima şansă pentru a fi ascultaţi în partid era doar să ajungem cât mai sus, aşa ca s-a născut întrebarea: Cum putem lua legătura direct cu domnul Preşedinte Antonescu?

            Nu am ajuns însă decât până la Domnul Crin Halaicu. Primul mesaj pe care i l-am trimis a fost pe 19 octombrie şi la fel ca altă dată dar cu alte personaje… nici un răspuns.

Buna ziua domnule Crin Halaicu,

Sindicatul nostru, Cultivatorii Directi din Romania, incearca de mai multe luni sa comunice cu PNL prin intermediul Comisiei pentru agricultura a partidului, fara nici un rezultat. Domnul ... ne-a recomandat persoana dumneavoastra ca si coordonator al tuturor comisiilor partidului. Speram ca prin dumneavoastra sa reusim ca inchegam un dialog cu persoanele implicate in politica agricola.

...

restul este istorie...

           

Probabil că vă veţi întreba dacă şi cum am ajuns la Crin Antonescu.

Ei bine, răspunsul este simplu: am abandonat ideea de a merge mai departe. Din luna martie încercăm să pornim un dialog cu Partidul Naţional Liberal şi ne-am lovit de două atitudini: ori o tăcere de mormânt din partea celor contactaţi (credeţi-mă uneori chiar şi o înjurătură ar fi fost bine-venită după săptămâni de aşteptări) ori celor contactaţi li se părea foarte normal ca noi să le oferim toate informaţiile de care au nevoie pentru a se afirma pe plan politic dar fără nici o responsabilitate faţă de cei care îi ajută.

            Dacă mi-ar fi spus cineva în primăvară ce va urma dacă voi încerca să contactez Partidul Naţional Liberal, i-aş fi râs în nas; dar atâta umilinţă câtă am putut strânge din partea unor oameni politici m-a făcut să îmi reconsider pentru multă vreme poziţia faţă de Partidul Naţional Liberal în general şi personajele mai sus enunţate în special. Nu am putut crede că poate exista atâta nesimţire într-un singur om. Îmi cer scuze faţă de cei câţiva membri PNL de bună-credinţă care şi-au oferit ajutorul necondiţionat dar ceea ce am văzut în PNL m-a îngrozit. Mai umilit ca acum nu m-am simţit niciodată. M-am simţit ca ultimul om.

            Şi cel mai tare m-a deranjat nu tăcerea unor parveniţi ajunşi în locuri călduţe şi pline de avantaje materiale cât atacurile la care am fost supus din partea simplilor membri de partid sau doar simpatizanţi ai unuia sau altuia. Când orice om sănătos la cap şi-ar fi dat seama că întrebările pe care le pun celor care râvnesc la votul nostru, îi privesc şi pe ei într-o mai mare sau mai mică măsură, în loc să îşi vadă de treburile lor, mă jigneau în fel şi chip; cum de îmi permit eu să îl întreb pe Antonescu ce are de gând să facă pentru agricultură? Păi, sincer… mai întrebasem şi pe alţii.

Cel mai tare m-a amuzat atacul doamnei Liliane Michels, PNL-istă convinsă, stabilită pe undeva prin Germania. Foarte deranjată de atitudinea mea mi-a replicat sec: „ori partidul poporului ori noi.”

Păi îmi cer scuze faţă de stimata doamnă dar de plecat dintr-un partid nu este foarte greu şi cu atât mai uşor pentru mine care nu am fost niciodată membru PNL. Problema este că eu în toată acţiunea asta am reprezentat SCDR-ul iar acum, la „despărţire”, trebuie să îi înştiinţez pe membrii sindicatului că toate încercările noastre de a dialoga cu partidul au eşuat şi mulţi în mod sigur nu se vor bucura doamnă Michels, iar aceşti oameni au prieteni şi rude atât în mediul rural cât şi urban. Şi în mod sigur toţi vor începe să pună la îndoială credibilitatea Partidului Naţional Liberal. Dacă acum când PNL-ul este în opoziţie nu vrea să discute cu populaţia, deşi în ultimul comunicat de presă preşedintele partidului face apel la sprijinul pe care îl poate oferi societatea civilă „Nu cerem susţinere pentru partidele noastre. Nu cerem susţinere pentru noi în competiţia politică. Cerem susţinere din partea societăţii civile pentru apărarea drepturilor, libertăţilor cetăţeneşti, statului de drept. Cerem susţinere din partea societăţii civile pentru ca în secolului XXI şi în interiorul Uniunii Europene să nu trăim experienţe aberante, aşa cum ni se întâmplă an după an, lună după lună şi, iată, zi după zi.” cum putem noi crede că atunci când vor ajunge la guvernare, ne vor băga în seamă?

            Şi toţi aceşti pupincurişti m-au obosit mult mai tare decât toate cele prezentate în aceste pagini. Dacă nu ar fi fost aceşti lătrăi, poate că până la urmă aş fi ajuns la o întrevedere faţă în faţă şi cu Preşedintele partidului şi poate că am fi obţinut măcar câteva promisiuni de mai bine pentru agricultura românească, dar… am obosit.

           

Pe vremea „împuşcatului” se spunea că „sindicatul este cureaua de transmisie între popor şi partid”. Din păcate, şi după 21 de ani, definiţia încă mai este de actualitate.

Noi ca sindicat ne lovim de probleme zilnic şi încercăm să le rezolvăm înainte de a se aduna prea multe, spre deosebire de partidele care se trezesc din hibernare doar în campanie electorală. Dacă vor câştiga alegerile şi nu vor face nimic, tot timpul vor avea scuza cu „greaua moştenire”. Dacă vor pierde, atunci este şi mai simplu: au fost furaţi la voturi şi de vină sunt românii care nu şi-au făcut milă de ei, politicienii, care nu au fost în stare să vină cu un program concret, dar în schimb aşteaptă ca populaţia să fie într-atât de scârbită de un Băsescu, încât să voteze pe oricine numai să iasă portocalii de la guvernare.

Şi noi românii cu ce ne alegem di toate astea? Gonim pe unii, pentru a duce mai aproape de bugetul naţional alţi flămânzi?

Cum am mai spus-o: eu doar am prezentat nişte fapte. Decizia aparţine fiecăruia în parte şi mi-ar place ca într-o zi, românii să se trezească cu următorul gând: partidele politice sunt slugile poporului şi nu poporul este sclavul clasei conducătoare. Şi aşa cum angajăm un bun manager să ne dezvolte afacerea, tot aşa şi un politician este obligat să vină cu propuneri concrete. Vremea tancurilor ruseşti şi a lagărelor comuniste a trecut şi fiecare român trebuie să îşi aducă aminte că el este cel care acorda votul şi pentru asta ARE DREPTUL să ceara socoteală politicienilor, atât de la guvernare cât şi celor din opoziţie.

Manole Silviu