Domnule Director Stefan Dragan,
Ne-am intalnit la MADR, pe data de 17.01.2008, impreuna cu un grup de reprezentanti ai producatorilor de legume din comuna Matca, judetul Galati si Videle, Teleorman, discutiile axandu-se in special pe Ordinul nr. 684/2007, Regulamentul (CE) nr.1432/2003 si Regulamentul (CE) nr. 2200/1996 privind comercializarea produselor din sectorul legume-fructe.
Mai intai va rog sa ne permiteti sa ne prezentam.
Sindicatul Agricultorilor „Cultivatorii Directi din Romania” a fost infiintat pe 15 ian. 2006 in com. Priponesti, jud. Galati ca raspuns al unei necesitati vitale pentru agricultorii romani iar inregistrarea acestuia ca persoana juridica a fost respinsă în România, pe baza art.2 din Legea 54/2003 prin hotărârile judecătoreşti din 27.01.2006 şi 12.04.2006 a Judecătoriei Tecuci şi prin hotărârea din 30.05.2006 a Tribunalului Galaţi. Pe data de 14.11.2006, am făcut recurs la CEDO in baza art. 322, pct.9 din c.p.c. pentru încălcarea art. 40 şi art. 20 din Constituţia României, a art. 11 al CEDO şi al art. 23 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
Începând din ianuarie 2006, prin revista proprie a Sindicatului, cu titlul „Ţăranul român”, on-line şi tipărită, prin alte materiale tipărite sub formă de fluturaşi şi prin întruniri publice, am promovat necesitatea asocierii agricultorilor din România în organizaţii profesionale pe filiere de produs, am explicat ce este Politica Agricolă Comunitară (PAC) a UE şi impactul asupra agricultorilor români după aderarea României la UE.
Pe 21.11.2006 am făcut o cerere de aderare la COPA-COGECA în calitate de membri observatori iar in data de 14.12.2006 am semnat un protocol de cooperare (scrisoare de intenţii) cu un sindicat al agricultorilor din Italia, Confederazione Italiana Agricoltori, la Padova.
Ca fişier ataşat vă trimit răspunsul primit de la COPA-COGECA, scrisoarea de intenţii şi câteva fotografii făcute în România cu ocazia sărbătoririi înfrăţirii dintre Sindicatul Agricultorilor „Cultivatorii Direcţi din România” şi Confederazione Italiana Agricoltori.
În continuare, vă rog să îmi permiteţi să fac unele observaţii la ORDINUL 684/2007 (ghidul solicitantului), ca unul care sunt în contact permanent şi nemijlocit cu agricultorii, cunosc problemele, temerile şi nedumeririle acestora. Sunt convins că printr-un dialog constructiv între agricultori şi MADR, vom putea depăşi perioada neagră în care s-a cufundat agricultura României în ultimii 18 ani şi vom putea stopa exodul de populaţie din mediul rural. În primul rând, avem nevoie de legi clare şi simple, în concordanţă cu regulamentele UE. Ştim că nu este uşor de adaptat la condiţiile specifice din România cele peste 80.000 de pagini de regulamente a PAC, împărţite pe 33 domenii de activitate dar, printr-o mai bună colaborare între Minister şi organizaţiile agricultorilor, avem convingerea că o putem face, repede şi bine. Considerăm că avem interese comune, noi agricultorii cultivatori direcţi care deţinem în calitate de proprietari aprox. 90% din suprafaţa agricolă a României şi MADR.
Ordinul 684/2007
Observaţii la „Ghidul solicitantului”
Definiţii:
a) producător – orice persoană fizică sau juridică, membră a unui grup de producători recunoscut preliminar sau a unei organizaţii de producători recunoscute care îşi valorifică producţia prin intermediul acestora, conform art.2 alin.(a) din Regulamentul Comisiei nr.1432/2003.
Art.2 alin. (a) din REG. (CE) nr. 1432/2003: „producător”: orice persoană fizică sau juridică, membră a unei organizaţii de producători, care îşi aduce producţia la organizaţia de producători în vederea comercializării, în condiţiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 2200/96;
Întrebare:
- De ce in Ordinul 684/2007 apar în plus termenii: „ grup de producători recunoscut preliminar” şi „organizaţii de producători recunoscute”?
- Cu ce ajută pe agricultorii români în procesul de asociere aceste „inovaţii” ?
- Dar persoanele care deţin terenuri agricole (în proprietate sau în arendă), le cultivă, obţin produse agricole (legume şi fructe de ex.) şi pe care le valorifică ei înşişi pe piaţă, în mod individual, dacă nu sunt producători, atunci ce sunt aceştia? Infractori?
- Aceeaşi întrebare este valabilă şi pentru persoanele care lucrează pământul în forme asociate dar nu sunt „recunoscuţi nici măcar preliminar” ca grup sau organizaţie de producători. Si aceştia sunt tot delicvenţi?
b) grup de producători recunoscut preliminar – orice persoană juridică constituită din producători agricoli, persoane fizice şi/sau juridice,…
- Cine şi ce sunt la origine aceşti „producători agricoli” care pot constitui persoane juridice şi care după obţinerea calităţii de „grup de producători recunoscut preliminar” sau „organizaţie de producători recunoscută” de MADR dobândesc conform definiţiei de la lit. a) calitatea de „producător” ?
- Ce relaţie juridică sau ce raport calitativ există între calitatea de „producător agricol” de la lit. c) şi d) şi cea de „producător” de la lit. a) ?
- Nu era mai simplu dacă la lit. a) se spunea doar că în cuprinsul acestui Ordin, producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, vor fi numiţi: „producători”?
În Occident, unde TOŢI deţinătorii de trenuri agricole sunt înregistraţi ca plătitori de TVA în calitate de „întreprinzători agricoli” nu pot apărea confuzii în utilizarea termenilor. Încercarea de a defini agricultorii din România ca „fermieri” a creat o mare confuzie. Poate nu ar fi rău să se ia ca model art. 2135 din Codul Civil italian:
Decreto Legislativo 228 del 18-05-2001
ART.1 (ÎNTREPRINZĂTOR AGRICOL)
1. Articolul 2135 din codul civil este înlocuit cu următorul:
„Este întreprinzător agricol cine exercită una din următoarele activităţi: cultivarea fondului, silvicultură, creşterea animalelor şi activităţi conexe.
Prin cultivarea fondului, prin silvicultură şi prin creşterea animalelor se înţeleg activităţile îndreptate către îngrijirea şi dezvoltarea unui ciclu biologic sau a unei faze necesare ciclului însuşi, cu caracter vegetal sau animal, care utilizează sau pot utiliza fondul, pădurea sau apele dulci, salmastre sau marine.
Se înţeleg totuşi conexe activităţile, exercitate de acelaşi întreprinzător agricol, îndreptate către manipularea, conservarea, prelucrarea, comercializarea şi valorificarea care au ca obiect produse obţinute în mod preponderent din cultivarea fondului sau pădurii sau din creşterea animalelor, ca şi activităţile îndreptate către furnizarea de bunuri sau servicii prin utilizarea preponderentă de utilaje sau resurse ale întreprinderii implicate în mod normal în activitatea agricolă exercitată, fiind cuprinse aici activităţile de valorificare a teritoriului şi a patrimoniului rural şi forestier, cât şi primire şi găzduire aşa cum sunt definite de lege.”
2. Se consideră întreprinzători agricoli cooperativele de întreprinzători agricoli şi consorţiile lor când utilizează pentru desfăşurarea activităţilor prevăzute în art. 2135 din codul civil, aşa cum este substituit de aliniatul 1 din prezentul articol, preponderent produse ale asociaţilor şi furnizează preponderent asociaţilor bunuri şi servicii îndreptate către îngrijirea şi dezvoltarea ciclului biologic.
N.B. Articolul 2135 Codul civil italian, înainte de modificare. Întreprinzător agricol
„ Este întreprinzător agricol cine exercită o activitate îndreptată către cultivarea fondului, silvicultură, creşterea de animale şi activităţi conexe.
Se consideră conexe activităţile îndreptate către prelucrarea şi înstrăinarea produselor agricole, când intră în exerciţiul normal al agriculturii.”
Dacă doriţi, vă pot trimite tradus in româneşte tot D.L 228/2001 pentru al folosi ca element de comparaţie cu privire la legislaţia în domeniu.
CONCLUZIE: În ţările în care pentru agricultori există doar termenii juridici de „întreprinzători agricoli”, individuali sau asociaţi, utilizarea termenului „producător” nu provoacă nici o confuzie.
pag. 8, în chenar, „Atenţie!”, rândul 5, 6 şi 7: „…..sub rezerva acceptării unei perioade de tranziţie de până la 31 decembrie 2007, timp în care sunt obligaţi să depună toată documentaţia necesară recunoaşterii preliminare…”
Vă rugăm să ne explicaţi pe înţelesul nostru această frază. Se repetă situaţiile anterioare când Ordinele şi Ordonanţele ajungeau la cunoştinţa celor mulţi şi proşti prea târziu? Aceste Ordine şi Ordonanţe fiind date de fapt în favoarea „grupurilor de iniţiaţi”? Ca la ruletă? „ Messieurs et mesdames les jeux sont fait; rien non va plus!”? Noi, ca ţărani ce suntem, doar întrebăm!
pag. 9, „c. îndeplinirea anumitor criterii interne de organizare şi funcţionare; şi a verificării componenţei unui dosar pentru recunoaştere preliminară.”
Vă rugăm să ne spuneţi CINE verifică „componenţa unui dosar pentru recunoaştere preliminară”? Un organism public gen MADR, APIA…ai căror funcţionari sunt plătiţi din banul public sau o firmă privată de consultanţă, „agreată de MAPDR”, desigur, contra cost, fiind firmă privată? Punem această întrebare deoarece aceste firme de consultanţă „agreate”, prin „competenţa” şi rapacitatea de care au dat dovadă, au lăsat pe drumuri mulţi agricultori care au încercat să acceseze fonduri SAPARD pentru dezvoltarea propriei activităţi agricole.
pag. 15
Aici, cu siguranţă, este vorba de o greşeală grosolană; din neatenţie ori premeditată. Nu se vede că ar exista vreo legătură între GP (grup de producători) şi PJ (persoana juridică) ce ar trebui să comercializeze produsele grupului de producători. Vă rugăm să ne explicaţi anomalia; ori se are în vedere o singură reţea de comercializare a produselor legume-fructe, fără
concurenţă din partea producătorilor direcţi, adică monopolul unui singur grup? Gen ROMCEREAL? Şi acest grup fixează preţul de achiziţie de la producători, foarte mic şi preţul de desfacere (vânzare) către consumatori, foarte mare!
În realitate, organizaţia de producători care îşi valorifică propriile produse, se constituie şi funcţionează conform schemei de mai jos. În Ordinul 684/2007 întâlnim aceeaşi „şmecherie românească”, menită să blocheze accesul pe piaţă al producătorilor direcţi şi favorizarea grupurilor de interese.
pag.16 „. Care solicită recunoaşterea ca organizaţie de producători înainte de momentul finalizării punerii în practică a planului de recunoaştere…”
ŞI CARE ESTE MOMENTUL FINALIZĂRII? ÎN CARE AN ŞI ÎN CARE LUNĂ? Nu vă supăraţi, dar dacă asociaţia mea, nu a produs legume şi fructe în secolul al 18-lea dar VREA să producă ÎNCEPÂND DIN 2009, NU MAI ESTE RECUNOSCUTĂ CA ŞI ORGANIZAŢIE DE PRODUCĂTORI pentru că s-a finalizat punerea în practică a planului de recunoaştere? Dumneavoastră, cei din MADR, chiar doriţi o răscoală? „Clientul nostru, stăpânul nostru”. Dacă asta doriţi, asta veţi avea!
pag.19 „9. situaţie centralizată privind activităţile fără caracter agricol şi cele care urmăresc obţinerea de venituri din furnizarea de servicii;”
Vă rugăm să ne spuneţi, în care articol al Codului Civil român este explicitat CE ÎNSEAMNĂ ACTIVITATE CU CARACTER AGRICOL, pentru ca şi noi ţăranii să putem declara activităţile fără caracter agricol, în cunoştinţă de cauză.
De asemenea, vă rugăm să ne spuneţi la ce servicii faceţi referire; dacă este vorba de programe de televiziune transmise prin satelit ori transport de persoane/mărfuri pe calea aerului, de exemplu sau arat, discuit, semănat, recoltat, transportat, depozitat, prelucrat şi comercializat produse agricole? Către proprii membri sau către terţi?
Pag. 20 pct.10 „situaţie privind rezultatele financiare (contul de profit şi pierdere pentru ultimul exerciţiu contabil);”
Având în vedere că organizaţiile de producători pot fi înfiinţate de persoane fizice şi/sau juridice, ce bilanţ contabil pot prezenta persoanele fizice având în vedere că din 2001 s-a desfiinţat contul contabil 108 care dădea posibilitatea ţinerii evidenţei contabile şi persoanelor care desfăşoară o activitate în mod individual?
În realitate agricultorii individuali cultivatori direcţi, funcţionează în zona neagră a economiei, cu consecinţe negative pentru bugetul naţional şi dezastruoasă pentru aceştia: lipsa dreptului la pensie, lipsa asigurărilor medicale în caz de boli şi accidente profesionale, imposibilitatea accesării împrumuturilor bancare în scop de investiţii.
pag.20 „ . pentru finanţarea retragerii de pe piaţă a surplusului de producţie şi pentru finanţarea prelucrării citricilor;”
La acest punct, într-adevăr nu avem nici un fel de observaţii de făcut. O mare problemă pentru agricultorii români, se ştie de către toată lumea, era excedentul de citrice. Nu mai ştiau bieţii oameni ce să mai facă! Curţile şi grădinile lor erau pline de portocale, lămâi, mandarine, grepfruit…şi alte citrice. Dar dacă UE finanţează prelucrarea acestora…putem spune că într-adevăr am scăpat de orice grijă. (Nu vă supăraţi, dar numai aşa…pentru curiozitatea noastră…năzdrăvanul care a scris acest punct din Ordin, ştie măcar în ce continent se află România şi pe ce paralelă? Că a fost plătit consistent pentru „consultanţă” nu punem la îndoială. Obrazul subţire cu cheltuială se ţine! Mai ales când plătesc cei mulţi şi mai ales proşti.)
Sau nu cumva, excesul de producţie de citrice din Spania, Italia, Grecia, produse care ar trebui distruse în ţările de origine pentru că depăşesc plafonul de producţie aprobat de UE, sunt transferate în România, „în scopuri sociale sau caritabile”, prelucrate şi subvenţionate din banii destinaţi (1,6 miliarde euro) şi plătiţi de România la UE (1,4 miliarde euro anual) pentru a susţine producţia autohtonă de tomate, ardei, varză şi castraveţi? Adică, sunt finanţaţi în ţările de origine pentru că le-au retras de pe piaţă şi încă odată în România pentru ca le-au prelucrat; pe banii noştri? Noi, ca ţărani proşti ce ne aflăm, doar întrebăm. Şi tare ne îndoim că vom primi vreodată răspuns la o asemenea întrebare oricâţi miniştri se vor mai perinda pe la acel aşa-zis minister al agriculturii. (minister al misterelor ar fi mai aproape de adevăr?)
